1,932 matches
-
odinioară gigant prin înălțime, Amar prin fanatizmu-ți, puternic prin cruzime. Ai revărsat pe lume și groază și rușine Și te-ai scăldat în sânge, pân’ ce ai dat [pept] cu mine: De-atunci au trecut secoli!... Plăpânda omenire S-a deșteptat, și numai tu stai în adormire. Ademenit de visuri nebune și trufașe Făr-a pătrunde norii care te țin în fașe, Orb uriaș cu cârjă, tu genele-ți ridică Și vezi l-a tale poale cât umbra ți-e de mică
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
România, Ghimpele, an. XIII, nr. 36, 22 oc tombrie 1872, p. 3 (poezia are în total șase strofe). Din Telegraful: gașpar-vodă Țara geme de durere Și tu, Prințe, ai uitat, Ducând timpul în plăcere, Pe poporul împilat!... Gașpar, Gașpar te deșteaptă Vezi poporu-i subjugat, Timpul fuge, nu așteaptă Mâine el e răsculat! Și din munte până-n mare Toți, ca unul, vom striga: Fugi, te du peste hotare, Nu te vrem, măria-ta!21 Mă opresc aici. Aceasta era literatura politică a
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
în timpul nopții. Cînd, a doua zi, tatăl vine să ia parte la ospăț în locul fripturii găsește pe masă un cadavru. - Hotărît lucru, fiule, nu vei fi niciodată bun de nimic, spuse el.” Judecata e nedreaptă. Un Stan Pățitul care nu se deșteaptă, adolescentul din poveste e mai curînd tragic decît ridicol, căci dincolo de handicapul lipsei de personalitate și al memoriei scurte, el e victima unei pedagogii tardive, în contratimp, defazate și chiar (la ultima încercare) a unei forțe malefice menite să-i
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
ca redactor! *Sp. Îmi „suflă” că a fost „prelucrată” conducerilor locale situația creată la Brașov, duminică 15 noiembrie, ziua alegerilor municipale, cînd grupuri de muncitori de la mai multe fabrici au fuzionat într-un convoi care a demonstrat prin fața Primăriei, cîntînd „Deșteaptă-te, române!” și strigînd lozinci potrivnice. Ar fi intervenit miliția și securitatea. Inițiatorii respectivei mișcări de protest vor fi judecați, probabil, ca „huligani”, iar o parte dintre muncitori vor fi trecuți să lucreze în minerit. Marți, cînd presa a publicat
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
Azi funcționează o școală de copii surdo-muți. La 1900, primarul orașului, Matei A. Millo (nepot de 569 Vă trimet din București o c.p. primită, prin care cineva Îmi cere Monografia să o vadă. Vreau să vă arăt cât interes deșteaptă ea: o va păstra „ca pe ochii din cap!!”. Voi duce-o eu personal cu vreo ocazie. Mi-e teamă să nu se strice. Multă lume de acolo mi-o cere. C.P. este a surorii violonistului Botez. Ea Însăși o
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
dată; parcă mai maturi (ca să nu zicem bătrâni!), dar elanul nu ne-a părăsit. Ne-a ajuns vremea, vorba lui Sadoveanu, să avem nevoie de ajutorul Domniei Voastre, de cunoștințele Dv. enciclopedice, referitoare la Fălticeni. știm că numai numele orașului deșteaptă amintiri triste (deși l-ați iubit atât de mult), dar noi Îndrăznim a făptui gestul În numele amiciției de idei ce ne-a legat la București. Iată despre ce-i vorba! Muzeul nostru, patron și al Bojdeucii, are obligația de a
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
când, Îi dă câte o lovitură și lui Hitler. Actual și combativ, nu?”. Nu era ușor să-i urmărești codul, să-ți câștigi porția de râs. Florin Mugur descrie asemenea scenă de năuceală: „Sună telefonul. Unsprezece și ceva, Întuneric. Te deștepți din somn, buimac. - Da, cine e? - Paul. Ai auzit ce i-a spus amiralul Nelson lui Alioșa Karamazov? - Care amiral, ce...? Te dezmeticești greu. Cine să fie amiralul? Dar Alioșa? Despre Dostoievski au scris mai mulți, Îi treci rapid În
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
bacalaureat până ce a trecut dincolo de suferință), dar mintea lui a călătorit prin cele mai ascunse tainițe, a scormonit cu Îndârjire de miner străfundurile gândului său bogat, și-ale trupului altoit cu abcese și cangrene (...). Te desprinzi din fiecare pagină ca deșteptat dintr-un vis. Cum sunt unele vise despre care-ți vine greu să crezi că au fost Înlănțuiri eliberate de controlul rațiunii. M.Blecher a fixat ca pe fluturi coșmarele În slove: acul a Înțepat numai viermele, dar aripile cu
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
de toate chinurile și apsările. Legionarii Tăi credincioși Te chemau să cobori în mijlocul lor, să-ți numeri oștile fără număr și să îmbrățișezi coloanele biruitoare cu fulgerul ochilor Tăi. Atâta lumină ai revărsat în jurul Tău și atâtea frumuseți ne-ai deșteptat în suflet, încât nici unul din cei care Te-am cunoscut și Te am urmat nu poate să creadă cu adevărat că Tu nu mai exiști ca ființă pământeană. Îți simțim prezența vie, îți ascultăm chemarea Ta, îți îndeplinim poruncile Tale
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
față și au continuat să-l lovească fără oprire. Spunea Tavi că a putut să numere până la 90 de lovituri și apoi și-a pierdut cunoștința. Au venit cu o căldare cu apă rece și aruncând peste el s-a deșteptat. L-au coborât de pe patul de execuție, iar Ștefan îl întreabă: Mai vorbești despre crimele de la Pitești că au fost făcute de Securitate și nu de voi legionarii? Drept răspuns Voinea a dat un urlet de fiară rănită. „Uite-l
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
ca acum, am fi aprins lumânări, (de sufletul ateului ZOMBI) și am fi cântat ceea ce după 22 decembrie ’89 a devenit imnul național, “Deșteaptă-te române”. Un verb “regulat”, conjugat în clasa a șasea la modul optativ. N.n. - Cântecele patriotice : Deșteptă-te române, Tricolorul, Peal nostru steag, Pui de lei, Voința neamului, Imnul eroilor etc, au fost reintroduse în circuitul repertorial al poporului român în 12 aprilie 1968, la plenara extraordinară a pcr . Pag. 245 - Interviu . Redactorul - Un alt contraargument invocat
RAVAGIILE NIMICULUI PRETENŢIOS by ALEXANDRU TACU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91634_a_93189]
-
de cugetări și de adevăruri filosofice, ce nasc din studiul adâncit al treptatei și multiplei activități omenești"73. Odobescu își imaginează un fel de școală a cultivării gustului public, al cărei obiectiv principal îl constituie educarea estetică a națiunii: "a deștepta în suflete o fecundă admirațiune pentru perfecțiunea formelor"74. Arheologia e din acest punct de vedere știința prin care o populație care abia și-a descoperit cultura capătă acces la o viață frumoasă, echivalentul unui dandysm sui-generis al societății românești
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
evocări ale unui amor pierdut și în cazul lui "lăcrimioarele" se referă la lacrimile transformate în poezie, adică la suferința transfigurată literar. Așa se încheie Steluța, primul poem din ciclu: Tu dar ce prin iubire, la a iubirei soare, Ai deșteptat în mine poetice simțiri, Primește-n altă lume aceste lăcrimioare Ca un răsunet dulce de-a noastre dulci iubiri!. În schimb, Mărgăritărelele sunt un ciclu eterogen, nu numai prin amestecul de subiecte, ci mai ales prin diversitatea formulelor poetice: sunt
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
biografii din epocă reprezintă acest parcurs ca o activare intermitentă a vocației, ca o "deșteptare" reiterată a apelului poetic: " Aici făcu cunoștință cu vestitul poet rusesc Pușkin și învăță de la dânsul limba rusească. În petrecerile sale cu acest bărbat se deșteptă și se dezvoltă într-însul spiritul poetic. După reîntoarcerea sa în patrie pe la anul 1824 intră în șerbitul visteriei. Nu mult după aceea îi muri tată-său. Această întâmplare precum și necurmatele procese escate după moartea tătâne-său îl aruncară într-
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
visteriei. Nu mult după aceea îi muri tată-său. Această întâmplare precum și necurmatele procese escate după moartea tătâne-său îl aruncară într-o melancolie și scârbă nespusă, de care îl scăpă apoi cetirea frumoaselor versuri ale lui Cârlova, cari și deșteptară într-însul gustul literaturei naționale" (Pumnul, Lepturariu rumânesc, IV, 1, p. 242). 78 Alecsandri, "Constantin Negruzzi", p. 366. 79 Bolliac, "Mozaicul social" (1858), în Scrieri, II, pp. 143-144. 80 Pumnul, Lepturariu rumânesc, IV, 2, p. 275. 81 Pop, Conspect, I
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
VACARIU) / 267 Un poem și o manifestare patriotică / 267 De la Casa de cultură în arest / 267 Prieteni, călăii mei spirituali / 271 Penitenciarul Iași: Iadul pe Pământ / 272 Salcia: foame și Hahău / 274 Scrisul, dincolo de Securitate / 278 Vina de a prefera Deșteaptă-te, române! (Dumitru BAZON) / 281 Fiul sosiei lui Carol al II-lea / 281 De la nuntă la pușcărie / 282 Justiția Securității: condamnare, torturare, judecare / 284 Jilava. Cu tineta după aer curat / 288 Penitenciarul Iași. Cu Guzgă, consăteanul torționar / 289 De la "cabinetul
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
sincer, a avut noroc! Eu am făcut armata la grăniceri, la Sighetul Marmației, și-mi povesteau gradații care fuseseră pe granița sârbească că, atunci când prindeau vreun om care intenționa să treacă granița, îl bătea tot pichetul, pentru că la alarme era deșteptat tot pichetul. Și era o vorbă după care se ghidau grănicerii: decât să plângă maică-mea mai bine să plângă maică-sa. Era regulă. Dacă nu au pățit nimic să știți că au avut pur și simplu noroc! S. Ț
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
din toate țările trebuiau să se unească... D.V.: Acum încercați și înțelegeți-l și pe Dumitru Vacariu, că vreau să plec și urmează să ne întâlnim altădată, după ce apare cartea, că v-aș povesti atâtea lucruri... Vina de a prefera Deșteaptă-te, române! Dumitru BAZON Fiul sosiei lui Carol al II-lea Constantin Ilaș: Domnule Dumitru Bazon, înainte de a intra propriu-zis în discuția noastră despre detenția politică și nu numai, aș vrea să punctăm minimal câteva date biografice. Dumitru Bazon: Tata
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
vrut să cânte, se temeau. Eu, care aveam pe atunci salariu de vreo 500 de lei, am insistat și le-am dat aproape tot salariul. Mi-am dat seama apoi că, de fapt, plătindu-i pe muzicanți să-mi cânte Deșteaptă-te române, eu i-am plătit cu suma echivalentă pentru întreaga noapte de petrecere. Mi-am dat tot salariul și i-am forțat să-mi cânte. Și după ce mi-au cântat mie, ceilalți comeseni și nuntași, când se mergea la
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
m-au bătut de mi-au rupt oasele în mine? C. I.: Da, domnule Bazon, acestea trebuie să le spuneți. Și asta trebuie să spuneți tuturor: că niște ticăloși au torturat un om pentru că a cerut să i se cânte "Deșteaptă-te române". Să afle toată lumea cine au fost ticăloșii și câte ticăloșii au făcut. D. B.: De ce nu povestesc? Păi, să vă spun. Am fost cu soția și cu fiica mea prin toată țara, ba chiar și în străinătate, cu mașina
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
întrebat. "Am doi copii studenți și dacă le povestesc n-or să mă creadă!" L-a fotocopiat. Când am ridicat monumentul eu știam ce versuri vor fi scrise pe soclu. Arhitecta mi-a zis să inscripționăm pe soclu doar atât: Deșteaptă-te române și n-am vrut, pentru că tot Iașul știe că eu pentru asta am fost condamnat. Arhitecta a spus atunci, și acum îi dau dreptate, să scriem asta, pentru că este de actualitate. În colecția TEXTE DE FRONTIERĂ au apărut
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
la care a participat și el, s-a manifestat în mod dușmănos împotriva regimului democrat din țara noastră, precum și împotriva primului secretar al PMR. Astfel, inculpatul cînd a dat darul de nuntă a comandat muzicii să-i cînte cîntecul interzis "Deșteaptă-te Române", lucru pe care muzica l-a executat. După aceasta inculpatul a rupt de pe perete tabloul lui Karl Marx și cu toate că cetățenii i-au atras atenția asupra manifestărilor sale dușmănoase, totuși inculpatul a continuat să rupă de pe peretele din
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
de a rămâne om Tâlhăria de stat. Micro-istoria unei familii de boieri liberali în ... O plasă a Securității: "Mișcarea Oamenilor Dreptății" din România Cu "Virtutea Militară" prin închisorile comuniste Jocul de fotbal ca sabotaj Prețul patriotismului Vina de a prefera Deșteaptă-te, române!
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
de demn funcționar ai Domnului, pedepsind și stârpind conrupția și venalitatea oriunde veți găsi. O altă competință neapărată a unei bune și luminate administrații, încrederea populației, iată Domnule Prefect sentimentul ce vă invit să puneți toată silința spre a-l deștepta în inima conținutașilor noștri. Aceasta vă va fi lesne de dobândit de îndată ce Domnia-Voastră veți da exemplu păzirei legilor, de îndată ce veți fi cel dintăi întru a îmbrățișa cu bucurie dispozițiunile luate de cătră guvern, în deosebitele ramuri și trebuințe ale statului
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
clasă și poziție, trebuie ca să vă puneți în deasă și neîntreruptă comunicație cu toate clasele populației ca îndărările D- voastră asupra intereselor să țineți seamă de opinia localelor, chemându-i la împreună sfaturi și silindu-vă în fot felul a deștepta simțul populațiilor pentru respectivele lor interese locale. Mai presus de toate veți fi cu deosebită luare aminte ca împricinații să nu-și piardă în zadar nici stăruința și așteptările pe la ușele canțelerilor, un timp prețios, și care la mulți este
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]