53,076 matches
-
președintele juriului. Competiția este deschisă atât studenților, cât și arhitecților. Proiectele se expediază până în 14 iunie, pe adresa: Oficiul poștal nr. 1, C.P. nr 331 Timișoara. Regulamentul concursul și fișa de înscriere sunt disponibile pe site-ul www. metabildung. com. Debitele râurilor Printr-un comunicat transmis redacției, Direcția Apelor Banat ne-a informat că nivelul apelor din râurile aflate în zona noastră de interes se menține sub cotele de apărare. Debitele erau (joi, 26 mai) următoarele: l pe râul Bega, la
Agenda2005-22-05-actualitate () [Corola-journal/Journalistic/283733_a_285062]
-
de înscriere sunt disponibile pe site-ul www. metabildung. com. Debitele râurilor Printr-un comunicat transmis redacției, Direcția Apelor Banat ne-a informat că nivelul apelor din râurile aflate în zona noastră de interes se menține sub cotele de apărare. Debitele erau (joi, 26 mai) următoarele: l pe râul Bega, la Făget - 20,5 mc/sec.; Balinț - 15,3 mc/sec.; Chizătău - 20,7 mc/sec.; Remetea - 10,6 mc/sec. l pe Timiș, la Lugoj - 195 mc/sec.; Șag - 100
Agenda2005-22-05-actualitate () [Corola-journal/Journalistic/283733_a_285062]
-
20,7 mc/sec.; Remetea - 10,6 mc/sec. l pe Timiș, la Lugoj - 195 mc/sec.; Șag - 100 mc/sec. l Bârzava, la Gătaia - 10,8 mc/sec.; Partoș - 10 mc/sec. l Moravița - 2,47 mc/sec. Față de debitul multianual lunar, debitele din ziua la care ne referim erau cu mult mai mari, cu excepția celor de la Chizătău și Remetea, pe Bega. Pe toate râurile din județul Timiș, calitatea apei se menține la gradul de asigurare a folosințelor, nefiind semnalate
Agenda2005-22-05-actualitate () [Corola-journal/Journalistic/283733_a_285062]
-
sec.; Remetea - 10,6 mc/sec. l pe Timiș, la Lugoj - 195 mc/sec.; Șag - 100 mc/sec. l Bârzava, la Gătaia - 10,8 mc/sec.; Partoș - 10 mc/sec. l Moravița - 2,47 mc/sec. Față de debitul multianual lunar, debitele din ziua la care ne referim erau cu mult mai mari, cu excepția celor de la Chizătău și Remetea, pe Bega. Pe toate râurile din județul Timiș, calitatea apei se menține la gradul de asigurare a folosințelor, nefiind semnalate depășiri ale valorilor
Agenda2005-22-05-actualitate () [Corola-journal/Journalistic/283733_a_285062]
-
de pompare de mare capacitate, precum și datorită breșelor efectuate pentru evacuarea gravitațională a apei. Însă, se pare că județul nostru nu scapă de efectele ploilor. În cursul după-amiezii de marți, 31 mai, o altă ploaie torențială a determinat creșteri ale debitelor pe partea de amonte a râului Bega. La Tomești, Bega a trecut peste un dig de apărare și s-a revărsat în zona limitrofă. Au fost înregistrate pagube, fiind inundate 32 de gospodării la Tomești, nouă case la Tomești-Colonie, trei
Agenda2005-23-05-actualitate () [Corola-journal/Journalistic/283761_a_285090]
-
organizația „Vier Pfoten” salvează, hrănește și asigură asistență medicală pentru animalele domestice abandonate în zonele inundate. Nivelul apelor Deși pe parcursul acestei săptămâni prognozele meteo au anunțat ploi cu caracter de aversă, nivelul de precipitații nu a determinat creșteri masive ale debitelor râurilor. Precipitațiile abundente din noaptea de miercuri spre joi, deși au fost însemnate cantitativ, nu s-au acumulat în timp scurt și nu s-au produs deversări ale râurilor din județul nostru. Maximum de precipitații s-a înregistrat la Făget
Agenda2005-24-05-actualitate () [Corola-journal/Journalistic/283791_a_285120]
-
i-am dat procură de împuternicire prin care, putea să mi se vândă casa, cum credea el că e mai bine. După un timp mi-a spus, că a vândut-o, însă banii obținuți pe casă, nu au acoperit tot debitul, a mai rămas o datorie de 5000 de euro, o parte din suma de 20.000 împrumutată , iar altă parte din dobânzile aferente. M-am mutat la el în casă, din momentul punerii locuinței mele în vânzare. Când l-am
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/385353_a_386682]
-
i-am dat procură de împuternicire prin care, putea să mi se vândă casa, cum credea el că e mai bine. După un timp mi-a spus, că a vândut-o, însă banii obținuți pe casă, nu au acoperit tot debitul, a mai rămas o datorie de 5000 de euro, o parte din suma de 20.000 împrumutată , iar altă parte din dobânzile aferente. M-am mutat la el în casă, din momentul punerii locuinței mele în vânzare. Când l-am
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/385353_a_386682]
-
a pus la punct un proiect prin care intenționează să oblige băncile să afișeze pe ecran toate comisioanele, taxele și oricare alte tipuri de costuri, pe care trebuie să le suporte cei care fac operațiuni la bancomate, cu cardurile de debit sau de credit. Costurile tranzacției vor trebui să fie afișate pe ecranul bancomatelor, în ordinea operațiunilor efectuate de consumatori. Aceștia vor avea, astfel, posibilitatea de a renunța la efectuarea acelei tranzacții sau a altor operațiuni ce presupun eliberare de numerar
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93310_a_94602]
-
pentru cumpărături în timpul vacanței petrecute în străinătate aduce economii semnificative, în comparație cu schimburile valutare realizate în țară, înaintea plecării sau la destinație. Românii care călătoresc în Austria, de exemplu, pot face economii de peste 30 la suta dacă plătesc cu cardul de debit, în vreme ce - în Italia - la o cheltuială de 100 de euro, cumpărarea de valută la casele de schimb din țară ar genera costuri cu 7 la sută mai mari, față de plată cu cardul direct la comerciantul italian. Iar pentru românii care
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93479_a_94771]
-
cu glasul Întretăiat de gâfâială și cu vârful dăgii peste mărul lui Adam. Nu vei ieși viu de aici... niciodată! — Nici domnia ta nu vei ieși din Florența! șuieră Dante, Încercând să Îi muște o ureche. Dar Între timp cântărea, grabnic, debitul și creditul pe balanța pe care destinul i-o oferea. Viața sa pentru eliminarea unuia dintre dușmanii cei mai acerbi ai libertății Florenței. Îl putea, În sfârșit, da la o parte pe omul acela veninos, putea strivi capul șarpelui care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
membru al celui de Al Treilea Cer. Însă nu din caritate creștină. Cel ce comisese acele crime Își abjurase propria natură, Întrebuințându-și Întru rău darul ceresc al intelectului. Nu, nu de asta. Asasinul Îl provocase. Așezase În balanța sorții debitul și creditul. Îi pusese mâna În fața ochilor, sigur că el nu ar fi avut cum să vadă. Acea provocare trebuia câștigată prin folosirea rațiunii, nu prin fiarele călăului. Chiar pus În lanțuri, asasinul avea să Îl ardă cu privirea lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
pentru că a slăvit rafinamentele iubirii, a fost trimis să le caute la barbari. în ființa noastră sălășluiește astfel acest paradox: scăldându-ne în Dunăre, înotăm de fapt în Tibru. — Din păcate - oftă doamna Potoțki - râurile noastre nu comunică și au debit mic. Nu poți înota de pești. Tăcură câteva clipe. Pe sofa, pe bibliotecă, pe șemineu, pe genunchii grăsuți ai lui Metodiu, pe decolteul doamnei se lăsă tăcerea. — O, cum am uitat! - tresări doamna Potoțki. Cu ce să vă servesc? O
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
și întrebă pe un ton evident preocupat: — S-a întâmplat ceva? — Aici nu prea avem apă răspunse Gacel fără să pară supărat. O folosim doar pentru băut și pentru udat plantele. Dar am fost asigurați că puțul ăsta are un debit foarte mare tot timpul anului, zise celălalt, destul de jenat. — Cine ar fi putut să spună așa ceva? Din câte știu eu, nimeni în afară de noi nu știe de existența lui. — Acesta nu e puțul Sidi-Kaufa ? — Nu. Acesta este puțul Ajamuk. Sidi-Kaufa se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
Lunca) - amenajări în preajma izvoarelor - și „trifuri” (grupări de fântâni pe aceeași lentil acviferă, iar așezările omenești s-au fixat în funcție de aceste posibilități. Apa acumulată în depozite deluviuo-coluviale se găsește la limita gradului de potabilitate, iar izvoarele au, în general, un debit de 5 l/s. De la colectarea apelor în budăie avem toponimul Buduioasa (pădure și loc de cultură), iar în satul Lunca colectarea apei din izvoare se face la Șipotele lui Boghian, Șipotele lui Olaru și în fântâni de suprafață, dacă
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
gasteropode, miriapode și păianjeni. Dintre animalele rare care se mai pot întâlni în pădurile din jur amintim căprioara, mistrețul și bursucul, iar dintre păsări sturzul, sitarul și fazanul, colonizat în pădurile din jur, prepelița și potârnichea. Lipsa apelor cu un debit mai mare, a lacurilor, bălților și iazurilor face ca ihtiofauna să fie săracă în specii și număr. Numai prin iazuri trăiesc carasul, crapul, bibanul, oblețul, zvârluga, dar fără amenajări speciale nu se poate vorbi de pește de consum. Structura solului
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
s-a format Podișul Sarmatic, ofereau condiții fizicogeografice favorabile pentru locuire încă din paleolitic: păduri bogate în vânat și lemn, terenuri fertile, climă temperat-continentală, cu un regim pluviometric normal și suficient pentru desfășurarea activităților agricole, suplinind lipsa unor râuri cu debit mare care, de regulă, concentrează aglomerările omenești. Cercetările arheologice întreprinse în urma semnalării în zonă a unor resturi de cultură materială la suprafața solului, dezvelite de lucrările agricole, de alunecările de teren sau au fost ordonate și organizate de colective de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
zarea Coloneștilor în zarea Ungurenilor, incluzând poiana lui Coste Călugărul, motiv de neînțelegere între urmașii Sara Mleașniță și răzeșii din Fruntești. De asemenea, în document se vorbește de Zlatarin (satul Zlătari de astăzi, comuna Ungureni - Lecca). Importanța apelor, pâraie cu debit mic, cum sunt toate în Colinele Tutovei, constă în aceea că ele au primit chiar de la început nume: pentru satul Filipeni și moșia Filipeni a lui Gavril Dunavăț și urmașii săi este amintit Dunaviciorul și Dunavățul, piscul pârâului Boțului, Știubiana
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
erau niciodată fixate pe apele curgătoare, pe pâraie, pe care le găsim numai în interiorul hotarului, ci pe „zarea dealului”, „muchia dealului”, „la pornituri”, „la stejari”, „la crâng”, „la rediu” etc., deoarece viața comunității era legată de existența unui pârâu, cu debit mic, firește, dar suficient pentru oameni s facă un iaz, să adape vitele și să poarte o moară. Ceea ce era caracteristic pentru întregul teritoriu românesc se reflectă și în situația întâlnită pe teritoriul viitoarei comune Filipeni; existența, în cadrul hotarului moșiei
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
intrând dinspre apus spre răsărit., spre zarea Oțeleștilor, din care boierii Rosetti au făcut loc de prisacă, magazii pentru cereale, stocarea furajelor, adăposturi pentru vite, aveau și o moară de apă pe Dunavăț, cu siguranță, deoarece pârâul Știubiana are un debit nesemnificativ. Tot acolo au fost construite locuințe pentru cei angajați de boieri, o parte erau chiar dintre bejenarii bucovineni, - slugile și argații - care lucrau acolo unde era „treaba și voia boierului”, după o formulă din vechile documente care vorbesc despre
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
peste munți, în regiunea Bacăului, s-a făcut în valuri, în perioade de timp diferite. Zona cuprinsă între râul Siret și Bârlad, o zonă de dealuri, atunci împădurite, dispuse în șiruri paralele orientate nord-sud, despărțite de cursuri de apă cu debite nesemnificative, dar suficiente pentru a înlesni așezarea oamenilor, este o zonă izolată, atunci mai puțin populată, greu accesibilă pe axa V-E și, din acest motiv, improprie raidurilor prădalnice ale populațiilor parazitare din nordul Mării Negre, tătarii din Crimeea, cazaci și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
că morile din satele răzășești Filipeni și Fruntești au fost aduse din altă parte sau au venit oameni străini să le facă. Într-adevăr, documentele invocate de mai multe ori, demonstrează existența morilor pe valea Dunavățului și Dunaviciorului, care, prin debitul lor redus, n-ar putea purta o moară, dar tot documentele ne lămurescă în legătură cu „vad de moară” și iazul morii. Grupurile de rude ocupânăd părți de sat, partea de susă și de josă aveau accesă la apă, atât pentru adăpatul
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
o parte de sat era un efort care nu putea fi depusă decât de un grup de oameni, fie chiar proprietarii, fie muncă angajată, a ranilor dependenți și robilor. Trebuia făcut un dig de pământ cu o instalație de reglat debitul capabil să poarte pietrele morii, care se ridica și se lăsa (se numește „călugări”) și, ca să se umple iazul făcut în spatele digului, trebuia să ai voie de la cealaltă parte a obștii. În sfârșit, la măcinat nu se îngrămădeau toți, trebuie
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
și în Lunca. Cei care erau crescători de oi, obțineau și multă lână care putea fi transformată în stofă. S-ar putea ca „stofa” să fi fost dusă în alte părți la piuat, acolo pe unde erau condiții (pâraie cu debit mai mare) ca o piuă să funcționeze tot timpul sezonului cald, când nu îngheța apa. Portul bărbaților din Lunca - sumane negre - impunea pregătirea stofei de lână la piuă. Până să ajungă stofă, lâna trebuia dată la scărmănat, operație care se
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
la rândul lor, să se înfrunte pentru exploatarea puținelor pânze freatice transfrontaliere. Albania, Grecia și Macedonia riscă să intre în conflict din aceleași rațiuni. în sfârșit, zece state își împart apele Nilului; or, Etiopia, în amonte, care furnizează 86% din debit și nu utilizează decât 0,3%, intenționează să construiască 36 de baraje; în parte, ele ar lipsi de apă Egiptul, ceea ce ar declanșa imediat un conflict. în sfârșit, dereglările climatice vor provoca războaie pentru ocuparea pământurilor rămase sau devenite cultivabile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]