4,073 matches
-
patologii psihotice. Totuși, realizarea rapidă a unei anchete privind antecedentele familiale constată, în familia tatălui, existența unei bunici și a unei mătuși care prezintă în mod sigur manifestări depresive și anxioase; în familia mamei, chiar mama însăși recunoaște că este depresivă și că a fost deja tratată, fiind tratați pentru aceeași problemă și doi frați și o soră a mamei. Constatându-se starea clinică, a fost propus un diagnostic semiologic de melancolie delirantă și s-a aplicat un tratament care să
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
51% depresie, 26% alcoolism și 21% tulburare de adaptare. O sinucidere din trei prezenta o patologie a personalității. Acest gen de studiu demonstrează foarte bine gravitatea contextului psihopatologic care însoțește, în general, actul suicidar fatal și, în special, frecvența stării depresive, contrastând cu faptul că o proporție importantă dintre acești tineri pare să nu fi beneficiat de nici o supraveghere psihologică înaintea sinuciderii lor (Brent și colab., 1998). De asemenea, Apter (1995) compară retrospectiv datele unei evaluări medico-psihologice realizată cu 18 luni
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
substanțe psihotrope, de alcool (stare de ebrietate) și de produse ilicite. Aceste trăsături îi diferențiază net de băieții care sunt non-predispuși la sinucidere. Băieții predispuși la sinucidere se aseamănă cu populația feminină generală prin câteva elemente (semne ale unei stări depresive, tulburări funcționale). În afară de acestea, ei au mai des decât fetele cu tentativă de suicid probleme școlare: repetarea anului, eșec școlar. După unii autori: „Aceste rezultate sugerează deci faptul că gravitatea crescută a tentativelor de suicid ale băieților nu se datorează
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
deci faptul că gravitatea crescută a tentativelor de suicid ale băieților nu se datorează doar recurgerii la mijloace diferite pentru a se sinucide, ci este datorată și diferențelor psihopatologice...”. Conduitele asociate tentativei de suicid la băiat sunt dovada unui „profil depresiv” mai accentuat decât la fetele predispuse la sinucidere. TENTATIVELE DE SUICID: CLINICA Datorită frecvenței lor, cât și morbidității și mortalității asociate acestora, tentativele de suicid au devenit o prioritate în ceea ce privește prevenția în domeniul sănătății publice. Sinuciderea constituie a doua cauză
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
să alerteze medicul asupra morbidității psihiatrice potențial mai mare. Brown și colab. (1991) au comparat într-adevăr două grupuri de adolescenți cu tentativă de suicid funcție de faptul că gestul lor era impulsiv sau nu. Adolescenții „non-impulsivi” au mai multe simptoame depresive, mai multe idei sinucigașe, mai multe sentimente de disperare și un nivel al furiei interne mai ridicat decât la ceilalți. PROBLEMA ECHIVALENȚELOR SUICIDARE Exceptând actele în mod clar suicidare descrise mai sus, un anumit număr de expuneri la risc au
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
poate fi însoțită de o dorință de moarte sau cel puțin de idei în legătură cu moartea. Nu este cazul pentru toate comportamentele cu risc, dar mai mulți autori identifică o subgrupă de adolescenți ce se expun riscurilor și care prezintă simptoame depresive (Clark și colab., 1990; Carton și colab., 1992). De asemenea, într-un studiu asupra accidentelor repetate în adolescență, Marcelli și Mézange (1999) au arătat că adolescenții care au avut cel puțin două accidente în 18 luni au scoruri semnificativ mai
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
adolescenții care au avut cel puțin două accidente în 18 luni au scoruri semnificativ mai ridicate decât adolescenții martor pe scările de depresie și de anxietate (83% prezintă o anxietate severă sau majoră, 58% o depresivitate și 25% un episod depresiv major). ANTHONY - EXPUNERI LA RISC ȘI ECHIVALENȚE SUICIDARE Anthony, în vârstă de 13 ani, a fost spitalizat pentru arsuri de gradul trei la nivelul mâinilor și spatelui, ca urmare a dorinței sale de a da foc ierbii stropind-o cu
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
apare la prima vedere ca fiind foarte provocator, negând orice suferință psihică și orice intenție suicidară. Nu-și exprimă afectele, este prea puțin înclinat să vorbească. El prezintă mijloace de apărare de tip maniacal pentru a nu risca o prăbușire depresivă. În unele momente poate fi, din contra, foarte seducător, folosindu-se de aspectul său fizic încă foarte infantil și căutând cu aviditate o relație afectivă exclusivă. El provoacă interlocutorului său, în mod alternativ, sentimente de înduioșare și exasperare. O singură
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
-și că în momentul în care hainele sale au luat foc n-a încercat imediat să-l stingă și a fost invadat de ideea morții. Rezultatele la scările de depresie și de anxietate aplicate în timpul spitalizării sunt în favoarea unui sindrom depresiv și a unui nivel al anxietății ridicat. Are, de asemenea, o notă mare la scara de evaluare a senzațiilor a lui Zuckerman. Terapia va asocia un tratament medicamentos (antidepresiv cu acțiune sedativă) și ședințe terapeutice individuale. La externare, Anthony va
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
stările de lor de rău nedefinite. Nu sunt rare situațiile în care acest medicament să fie utilizat uneori pentru o tentativă de suicid după cum am prezentat deja. Totuși, dacă analizăm ceea ce s-a întâmplat, adolescentul prezintă în general o simptomatologie depresivă (cf. relația dintre sinucidere și depresie) cu o diminuare sensibilă sau chiar o prăbușire în planul rezultatelor școlare în special, o repliere asupra lui însuși, tulburări de somn sau o tendință spre accidente repetate. În sfârșit, interogarea directă într-un
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
gândit deja sau vă gândiți să vă provocați o suferință? Dacă da: de când? Cu ce frecvență? Dacă da, sunt gânduri sinucigașe? V-ați gândit deja la modul de a o face?) sfârșesc prin a revela medicului adevărata față a suferinței depresive. Este adevărat că, odată enunțată, travaliul clinic abia începe... Este posibil ca clinicianul, în mijlocul unei consultații obișnuite și cu sala de așteptare plină, să nu dispună de timpul necesar pentru a continua imediat această investigare (vezi capitolul 13), totuși el
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
propria moarte și ideile în legătură cu moartea în general. Într-adevăr, ideile privind propria sa moarte, dorințele de a muri se observă în proporții aproape identice cu cele care au fost constatate pentru ideile de suicid la cele două categorii: adolescenți depresivi și adolescenți non-depresivi. Și în legătură cu acestea s-a constatat o diferență foarte semnificativă în funcție de gravitatea depresiei, asemănătoare celei constatate în cazul ideilor de suicid exprimate în mod direct. În schimb, ideile privind moartea în general nu prezintă aceeași diferență de
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
De asemenea, într-un studiu asupra unor adolescenți spitalizați la Montréal, Macotta (1999) îi separă pe cei care au avut idei suicidare (IS) de cei care au efectuat o tentativă de suicid; el scoate în evidență predominanța clară a timiei depresive și, mai mult chiar, a diagnosticului de episod depresiv major la adolescenții care au idei suicidare în raport cu adolescenții care au efectuat o tentativă de suicid. Contrar celor ce am putea gândi, există mai mulți deprimați în primul grup (IS) decât
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
la Montréal, Macotta (1999) îi separă pe cei care au avut idei suicidare (IS) de cei care au efectuat o tentativă de suicid; el scoate în evidență predominanța clară a timiei depresive și, mai mult chiar, a diagnosticului de episod depresiv major la adolescenții care au idei suicidare în raport cu adolescenții care au efectuat o tentativă de suicid. Contrar celor ce am putea gândi, există mai mulți deprimați în primul grup (IS) decât în al doilea (TS). Acest studiu arată clar că
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
în primul studiu și la 91% dintre cazuri în al doilea. Printre tulburările constatate, depresia ocupă primul loc (51% cazuri de depresie în primul studiu; 62% cazuri de tulburări de dispoziție în al doilea, dintre care 52% cazuri de episod depresiv major). Urmează apoi tulburările de conduită (46% după Shaffer și colab.), consumul de substanțe (26% alcoolism în primul studiu; 35% cazuri de consum de substanțe nediferențiate în al doilea) și tulburări de adaptare (21 și 10% respectiv). Aceste studii arată
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
26% alcoolism în primul studiu; 35% cazuri de consum de substanțe nediferențiate în al doilea) și tulburări de adaptare (21 și 10% respectiv). Aceste studii arată foarte bine gravitatea contextului psihopatologic care însoțește actul suicidar și, în special, frecvența stării depresive. În ceea ce privește studiile epidemiologice asupra tentativelor de suicid , Brent și colab. (1988) constată un procent de 75% cazuri de depresie majoră și 19,6% de distimie într-o populație de adolescenți cu tentativă de suicid. De asemenea, Chabrol și Moron (1992
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
În studiul nostru asupra populației clinice (Marcelli și Fahs, 1994) din 102 cazuri de depresie, am identificat 24 subiecți care au avut cel puțin o tentativă de suicid (aproximativ 24%). În 10 cazuri din 24 este vorba de un episod depresiv major (42% din cazurile de tentativă de suicid constatate la adolescenții deprimați), în 7 cazuri din 24 (29%) este vorba de distimie: astfel în 71% din cazuri este vorba de tulburări depresive grave. Celelalte 7 cazuri se repartizează astfel: 3
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
cazuri din 24 este vorba de un episod depresiv major (42% din cazurile de tentativă de suicid constatate la adolescenții deprimați), în 7 cazuri din 24 (29%) este vorba de distimie: astfel în 71% din cazuri este vorba de tulburări depresive grave. Celelalte 7 cazuri se repartizează astfel: 3 cazuri proastă dispoziție, 3 cazuri criză anxio-depresivă și un caz depresivitate. În ceea ce privește sexul, notăm predominanța feminină (17 cazuri din 24). Totuși, ținând cont de faptul că există mai multe fete deprimate decât
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
anxio-depresivă și un caz depresivitate. În ceea ce privește sexul, notăm predominanța feminină (17 cazuri din 24). Totuși, ținând cont de faptul că există mai multe fete deprimate decât băieți deprimați, corelația cu sexul nu este semnificativă. În schimb, corelația cu gravitatea tulburării depresive este, din punct de vedere statistic, semnificativă (p = 0,02 pentru un episod depresiv major; p = 0,03 pentru distimie): cu cât „depresia” este mai gravă, cu atât riscul suicidar este mai mare. Frecvența apariției unei tentative de suicid este
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
Totuși, ținând cont de faptul că există mai multe fete deprimate decât băieți deprimați, corelația cu sexul nu este semnificativă. În schimb, corelația cu gravitatea tulburării depresive este, din punct de vedere statistic, semnificativă (p = 0,02 pentru un episod depresiv major; p = 0,03 pentru distimie): cu cât „depresia” este mai gravă, cu atât riscul suicidar este mai mare. Frecvența apariției unei tentative de suicid este și mai mare în studiile prospective: după Mayers și colab. (1991), 70% din adolescenții
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
0,03 pentru distimie): cu cât „depresia” este mai gravă, cu atât riscul suicidar este mai mare. Frecvența apariției unei tentative de suicid este și mai mare în studiile prospective: după Mayers și colab. (1991), 70% din adolescenții cu episod depresiv major vor avea o tentativă de suicid în următorii trei ani. Și mai mult, 85% dintre copiii și adolescenții cu episod depresiv major sau distimic au idei suicidare și 32% vor avea tentative de suicid în cursul vieții (Kovacs și
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
suicid este și mai mare în studiile prospective: după Mayers și colab. (1991), 70% din adolescenții cu episod depresiv major vor avea o tentativă de suicid în următorii trei ani. Și mai mult, 85% dintre copiii și adolescenții cu episod depresiv major sau distimic au idei suicidare și 32% vor avea tentative de suicid în cursul vieții (Kovacs și colab., 1993). Reluând studiul lor longitudinal pe parcursul a 18 ani, Harrington și colab. (1994) au comparat 60 de copii și adolescenți deprimați
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
tentativă de suicid), dar precizează faptul că consumul de substanțe nu este un factor de risc pentru tentativa de suicid decât după vârsta de 12 ani și doar pentru băieți. La fete, riscul suicidar este legat de tulburările anxioase și depresive și nu de folosirea sau dependența de o substanță. Golston și colab. (1998), care în lucrarea lor în care au comparat adolescenții care au avut o primă TS, cu cei spitalizați pentru recidivă de TS, cei care au avut antecedente
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
așa numit festiv, în grup, cu scopul obținerii unui efect euforizant, nu constituie, fără nici o îndoială, un factor de risc suicidar. Din contra, utilizarea nocivă sau consumul așa numit auto-terapeutic, mai regulat, adesea solitar, asociat în general și altor simptome depresive (dezinteres școlar, repliere, pierderea interesului pentru activitățile obișnuite, tulburări de somn) este probabil legat de tentativele de suicid prin relația sa indirectă cu depresia. În cazul utilizării abuzive sau a consumului toxicomaniac, mai masiv, cu scopul de a obține un
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
moartea, o anumită formă de conduită ordalică? Acest consum toxicomaniac este, în plus, legat adesea de tulburări de personalitate în cadrul cărora domină intoleranța la frustrare și impulsivitatea, caracteristici care pot favoriza trecerea la actul suicidar chiar în absența unei patologii depresive. Astfel, în studiul lui Renaud și colab. (1999) care compară 140 adolescenți sinucigași (dintre care 59 cu tulburări de conduită) cu 131 adolescenți martor (dintre care 18 cu tulburări de conduită), un sfert dintre sinucigașii cu antecedente de tulburări de
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]