1,944 matches
-
semnalăm existența problemei. e) Unii savanți au propus ideea provenienței sâmbetei de la cheniți, de la care, conform tradiției biblice, Israel ar fi învățat multe lucruri. Probabil, termenul qájin însemna la origine „meșter fierar” (Soggin 1997, Gen 4,1 ș.u.). Aceasta derivă din ordinul, atestat în Ex 35,3 de a stinge focurile sâmbăta, dar potrivirea este prea îndepărtată și accidentală, ceea ce ar însemna să explicăm aplicând principiul obscura per obscuriora. f) Cine rămâne la ideea că sâmbăta își are originile în
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
De-a lunaul măduvei spinării se dezvoltă un lanț de aanalioni simpatici, parasimpatici și ortosimpatici paravertebrali. Din celulele derivate din creasta neurală se dezvoltă și structuri nonneuronale: celulele piamentare ale epidermului (melanocite), unele dintre componentele inimii, cartilajele arcurilor farinaelui. Axial derivă din ectoderm și axul cerebro-spinal. Acesta se va scufunda sub ectoderm, care se reface la suprafața sa în procesul de neurulație. în urma procesului de fuzionare mediană a endodermului embrionar se formează un tub intestinal. Inițial, intestinul are două porțiuni: - una
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
respecte în același timp. Pentru că a fi plăcut este o chestiune de popularitate, în ecuația dumneavoastră trebuie să se afle în mod necesar și absolut faptul că oamenii dumneavoastră trebuie să vă respecte. Fără respectul lor, dumneavoastră ar pluti în derivă precum o corabie fără cârmă. +++ +++ TEMĂ „Consecvența duce la predictibilitate și respect”. Scrieți acest lucru pe un carton de 3 × 5 pentru a vă reaminti să fiți consecvent în acțiunile și deciziile luate cu privire la angajații dumneavoastră. Aceasta va conduce la
[Corola-publishinghouse/Science/1850_a_3175]
-
ce sunt lucizi, transformându-i în marginali (dar marginali în sensul literal) pe criticii inteligenți și independenți. Pentru asemenea oameni, din păcate, nu există nici o nișă în curentul central al societății, în mainstream. În consecință, cvasitotalitatea criticilor radicali intră în derivă (sau sunt doar percepuți ca atare, eventual „recuperați”, „cooptați”) spre una dintre extreme: Stânga, Dreapta (ca să folosesc totuși cum grano salis etichetele pe care le-am respins mai sus), sau unul dintre grupurile de presiune ale marginalilor. În această lumină
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
Carl Schmitt - venit să țină o conferință la Berlin în 1967, excentricul rus, probabil agent KGB timp de patru decenii, a anunțat că merge să-l vadă pe Schmitt, „singurul om cu care merită să vorbești în Germania”. Lilla urmărește deriva acestuia de la teologie, prin hegelianism, spre materialism dialectic și viziunile statului postindustrial și postideologic global. Mai rare sunt interpretările critice ale autorilor de stânga discutați de Lilla: Walter Benjamin, Michel Foucault și Jacques Derrida. Acestea sunt capitolele de cel mai
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
sunt capitolele de cel mai mare interes ale cărții, în opinia mea. Intrați în canonul stângii academice, adevărați „idoli ai tribului”, cei trei - dincolo de marile lor diferențe - au fost mai curând subiectul unui cult extrem de ardent. Astfel, puțini discută sincer deriva lui Walter Benjamin - o derivă tragică, pe fundalul ridicării nazismului, sfârșită prin sinucidere (pe când încerca să fugă de nemți), dar totuși derivă -, începută și ea în teologie, mai exact în mesianismul apocaliptic al anilor ’20-’4013. În acel context, stânga
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
mare interes ale cărții, în opinia mea. Intrați în canonul stângii academice, adevărați „idoli ai tribului”, cei trei - dincolo de marile lor diferențe - au fost mai curând subiectul unui cult extrem de ardent. Astfel, puțini discută sincer deriva lui Walter Benjamin - o derivă tragică, pe fundalul ridicării nazismului, sfârșită prin sinucidere (pe când încerca să fugă de nemți), dar totuși derivă -, începută și ea în teologie, mai exact în mesianismul apocaliptic al anilor ’20-’4013. În acel context, stânga și dreapta se aseamănă izbitor
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
numele lui Eliade este Grielescu, luat de la Bellow; tot de la Bellow l-a luat și pe Abe Ravelstein. Astfel, eroii fictivi ai lui Bellow au reînviat în romanul lui Aguilar Rivera. Unde sper să se și oprească, punând capăt unei derive intertextuale care ar putea ajunge să substituie biografiilor unor oameni reali tot mai fictive pseudobiografii interactive. Dincolo de jocul literar (efectele sale estetice, din păcate, sunt foarte modeste), „viața” factice, contrafăcută, pe alocuri simplă făcătură contrafactuală, tinde să obscurizeze viața, să
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
a trilogiei este o vastă frescă analitică a universității, cu accent pe originile intelectuale și ideologice europene ale crizei spiritului american (o criză măsurată mai ales în instituțiile academice), pe mutația pernicioasă petrecută în anii ’60, pe consecințele tuturor acestor derive, degringolade și mutații. Să luăm pe rând câteva dintre criticile cele mai radicale formulate de Allan Bloom, pentru a le supune aceluiași examen critic-hermeneutic în spiritul căruia am oferit și până acum câteva elemente de analiză și evaluare. În acest
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
nuanțate, pe atât de limpezi și convingătoare. Spirit disociativ și echilibrat, C. dovedește aplicație pentru ideologia literară. Considerațiile conțin aserțiuni care, cu trecerea anilor, pot părea „banalizate” - ori prea timide, reținute -, dar care vădeau o binevenită combativitate, inteligent „autoprotejată”, la adresa derivei ultrapolitizate și vulgar sociologizante a criticii din perioada 1948-1960, a domniei „realismului socialist”. Ele au contribuit, alături de alte demersuri similare, la normalizarea (limitată, desigur, dar totuși accentuată) a statutului și rostului criticii literare ca activitate specifică, distinctă de propaganda și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286177_a_287506]
-
la îmbogățirea vieții locale, la facilitarea exercițiului unei cetățenii mult mai active. Însă nu este vorba despre un efect mecanic: va fi necesară voința politică, conștiința mizelor, aplicarea programelor, structurilor și cadrelor specifice pentru ca societatea mediatică să își evite propriile derive posibile și pentru ca cetățenii să își însușească instrumentele moderne ale comunicării locale." CAPITOLUL III COMUNICAREA ȘI PARTICIPAREA POLITICĂ Diversele teorii asupra democrației au în comun faptul că solicită participarea cetățenilor la funcționarea sistemului politic. Desigur, ele sînt departe de a
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
generali din generația formată în URSS. După care, destul de repede, ofițerii participanți la acțiune sunt în marea lor majoritate sancționați și siliți ei înșiși să părăsească armata. Timișoara, orașul liber de comunism din decembrie 1989, percepe mai acut decât altele deriva continuității preconizate de CFSN: la 11 martie, o mare adunare populară răspunde chemării lansate de Societatea Timișoara și ovaționează o Proclamație care e primul program politic autentic al construcției democratice din România. Proclamația enunță principiile fundamentale ale libertății civice neîngrădite
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
comunismului întinzându-se asupra prezentului. Cartea analistului politic T. Gallagher (2004), intitulată fără mănuși Furtul unei națiuni. România de la comunism încoace, pe care o folosim cu predilecție ca ghid al relatării de față, prezintă perioada 1992-1996 sub titlul "România în derivă" (p. 133). Al doilea mandat prezidențial al lui Ion Iliescu poate fi caracterizat ca o perioadă a antireformelor, în care guvernul condus de tehnocratul Ion Văcăroiu a excelat în conservarea status quo-ului. Pe planul privatizării, una dintre cele mai importante
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
este colectivă, dar nediscriminativă), vinovăția morală este individuală și subiectivă, în sensul că poate fi stabilită doar în tribunalul propriei conștiințe. Consecința vinovăției morale este iluminarea internă, care survine ca urmare a reînnoirii prin ispășire; în sfârșit, d) vinovăția metafizică derivă din ceea ce pentru Jaspers este o fundamentală și primordială "solidaritate umană". Aceasta o face pe fiecare ființă umană "co- responsabilă pentru fiecare rău și fiecare nedreptate comise în lume, în special pentru crimele comise în prezența sau cu știința acesteia
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
supraviețuiască cu ei înșiși în starea virilă la care au fost readuși. În mod ironic, actele lor suicidale confirmă felul în care au fost efeminați de dragoste, deoarece sinuciderea este definită în poem, și de vechea tradiție din care acesta derivă, ca ultima alternativă a unei femei care este violată, abandonată sau altfel agresată în cadrul unei relații amoroase, sau care, asemenea personajului Alceste, se sacrifică pentru soțul ei. [...] Antoniu reprezintă eroul matur feminizat lamentabil și în cele din urmă distrus de
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
se afirme prin faptele proprii în toate darurile vieții. A propăvăduit rațiunea până la idolatrie. Știința explică, școala și- a construit morala ei. Biserica a fost prigonită, ateismul a lovit-o cu săbăticie. Lumea este rătăcită de la ordinea morală, este în derivă, se zbate pe orizontală. Totul este învălmășit, oamenii nu mai deosebesc binele de rău pentru că s-au depărtat de Dătătorul a tot binele. Calea de ieșire este ridicarea prin toate puterile, pe verticală „prin refacerea sufletească a omului. în sufletul
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
2008, p. 121). Sub semnul fricii (mai mult sau mai puțin exagerate), oamenii pot deveni niște lași (întorcându-și privirile, trădând, fugind), călăi nemiloși, victime încremenite în uluire sau sinucigași. Prin urmare, problema esențială a fricii o constituie "potențialele sale derive" psihologice și morale (ibidem). Resimțită între anumite limite de intensitate și de timp, frica de a ne înșela, de a da greș, de a nu face o impresie bună, de a pierde iubirea persoanei iubite sau prietenia celui mai bun
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
din țânțar armăsar, are impresia că anturajul Îi e ostil și că nu-l Înțelege. Adesea este tentat să facă absolut orice pentru a recâștiga bunăvoința celuilalt, despre care are impresia că i-a fost retrasă pe nedrept. Evenimente: Acesta derivă, bineînțeles, din dispoziția descrisă mai sus: apar conflictele, În general fără urmări grave, pentru care individul e principalul responsabil, fără să-și dea seama. Dezacordurile familiale se amplifică, mai ales dacă sunt la mijloc interese materiale. Sens: Aici, neplăcerile nu
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
de validare. O operă de artă nu este frumoasă deoarece este confruntată cu rațiunea. Un balet are foarte puține lucruri în comun cu intelectul. Dar putem să argumentăm dacă trecem de la conceptul de "rațional" la cel de "rezonabil". În timp ce raționalul derivă direct din rațiune, rezonabilul este doar acceptat de aceasta. Ne situăm într-o zonă a incertitudinii gândirii sau acțiunii, unde considerăm rezonabil să gândim sau să acționăm într-un anume mod, deoarece este mai just, mai corect sau mai util
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
suportat. Alți autori pun accentul pe dificultățile de „adaptare-integrare” socială, familială, școlară sau profesională, pe incapacitatea de a se auto-conduce și în special pe imaturitatea afectivă și tulburările lor caracteriale (Kahn, Homburger, Gruhle, Rothacker, Strumpfel). Dificultatea de a defini psihopatiile derivă și din natura psihopatologica a acestora, profund diferită de alte forme de manifestare ale anormalității psihice. Astfel, în evaluarea anormalității psihice, Binder aduce în discuție două aspecte: dispoziția de bază și influența mediului extern, de care am amintit deja. În
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
numai un mijloc de comunicare verbală, ci și un sistem de reguli de vorbire. Ca atare, limba exercită o anumită constrîngere asupra vorbitorilor, impunînd o serie de reguli dintre care unele țin de structura și de funcțiile ei, iar altele derivă din funcționarea ei în viața socială, încît există, pe de o parte, reguli care arată ce trebuie respectat pentru "a vorbi corect" și, pe de altă parte, cum trebuie procedat pentru "a vorbi cînd și cum se cuvine"156. Această
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
Emilianei (1975), deși operează cu aceleași motive, se construiește nu monovalent, ca până acum, ci plurivalent, fiind, pe de o parte, o însumare de procese de conștiință și, pe de alta, un cumul de singurătăți fals comunitare. Personajele navighează în derivă unele pe lângă altele, unite doar sub fascinația unicului erou pur al cărții (Maria) și prin forța de caracter a bătrânei Emiliana. Restrângând iarăși cazuistica, „Niciodată toamna...” (1977), roman al unei bătrâne, Betina, dă seama de riscurile tehnicii narative a autoarei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285245_a_286574]
-
este necesară ci este contraindicată deoarece uneori dovedește ineficiența medicamentelor, toxicitatea lor ridicată dată de perioada destul de mică de înjumătățire a nivelului medicamentului în sînge ce este de cîteva ore, reacțiile adverse destul de severe. Una din capcanele afacerii (medicinei) alopate derivă din simplificarea procesului de consultație. Se testează nivelul de glucoză din sînge iar dacă acesta depășește nivelul de 120 mil/ dl se spune că persoana respectivă are diabet. În spatele acestei probleme pot fi mai multe boli. Prin încercarea de a
A fi creştin by Rotaru Constantin [Corola-publishinghouse/Science/498_a_778]
-
tot mai des în România postdecembristă: „Vin ai noștri, pleac-ai noștri, noi rămânem tot ca proștii”! Actualul președinte al României, de două ori suspendat de Parlament, caz unic în Europa, agită spiritele și așa încinse în societatea noastră aflată în derivă. Când tace, într-un interval de timp mai mare, națiunea română își dă seama că în mintea sa coace un gând rău. Am folosit verbul „coace” fiindcă nu există altul mai potrivit pentru creierul său fierbinte în permanență. Nu există
AMERIC?INII, HUNIUNEA EUROPEAN? ?I POPEYE MARINARUL by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Science/84039_a_85364]
-
un port francez, unde au fost incendiate nave sub pavilion străin, o dovadă de bravură, el fiind vinovatul.( Rouen). Acest personaj are tupeul să facă dintr-un viciu o calitate umană, iar dintr-o faptă de onoare, un vas în derivă. Deși a făcut multă paradă de anticomunismul său, chemându-l pe istoricul năimit, Vladimir Tismăneanu să conceapă un raport de incriminare a regimului politic abolit în 1989, totuși, prin ceea ce face, gândește și probabil simte, este un comunist notoriu. Aceleași
AMERIC?INII, HUNIUNEA EUROPEAN? ?I POPEYE MARINARUL by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Science/84039_a_85364]