11,897 matches
-
cu statut opțional. Este semnificativ faptul că actuala orientare interdisciplinară a conținutului Învățământului este În primul rând rezultatul orientării științei spre asumarea unei responsabilități sociale spre satisfacerea cerințelor practice și, mai puțin, sau În orice caz, numai ca o orientare derivată subsecventă, poate fi considerată și o consecință a evoluției interne a sistemului științelor. Se verifică odată mai mult ipoteza că prioritățile explicite ale evoluției sistemului științelor, ca și acelea ale sistemului de Învățământ, sunt cele concepute ca un instrument de
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
toate nivelurile din CPSA 2008, codificarea primelor patru cifre este aceeași cu cele patru cifre ale clasei corespunzătoare din CAEN Rev. 2<footnote www.insse.ro, Nomenclatoare statistice. footnote>. Codurile CPSA sunt corelate ca semnificație și încadrare cu celelalte coduri derivate CAEN, furnizate de Institutul Național de Statistică. Clasificarea Ocupațiilor în România (COR) Clasificarea ocupațiilor este operația de sistematizare a ocupațiilor (funcțiilor și meseriilor) populației active, în care o ocupație este clasificată o singură dată<footnote Ordinul MMFPS nr. 1832/2011
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
aceasta a însemnat constituirea unor grupe minore și de bază pentru categorii de ocupații semnificative ca pondere și specific în economia din România, cu asigurarea integrării în standardele internaționale. Codurile COR sunt corelate ca semnificație și încadrare cu celelalte coduri derivate CAEN, furnizate de Institutul Național de Statistică. Nomenclatorul COR este completat conform Ordinului Ministrului Muncii, Solidarității Sociale și Familiei nr. 338/16.07.2003 și al Președintelui Institutului Național de Statistică nr. 334/18.07.2003, privind completarea Clasificării Ocupațiilor
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
de a greși, că funcția socială și mecanismul de producere/ receptare a glumelor trebuie încă aprofundate. Vom analiza direcția de acțiune a mecanismului glumei pe baza distincției esențiale în teoria actelor de limbaj, și anume între act direct și act derivat, prin calcul conversațional. Prin bipolaritate (asumare + dinamitare a convenției) gluma ține de principiul complementarității, considerat de Bohr drept componentă esențială a epistemei secolului XX ca instanțiere de structuri de tip polemic. Dată fiind natura dialogică a obiectului considerat (regula și
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
1978). Într-o perspectivă totalizatoare ŕ la Grice (1975), care a aplicat categoriile kantiene ale calității, cantității și relației atît comportamentului verbal cît și celui nonverbal, vom discuta un posibil principiu general de interpretare a glumei, bazat pe distincția direct derivat (aplicabilă atît actelor verbale, cît și celor neverbale). Gluma este un act ludic prezentat ca atare de emițător e vorba de agentul care anunță neechivoc: "să vă spun una bună", "știu un banc nemaipomenit"; în acest caz clișeul, convenția, uzajul
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
multe ori". iv) Agentul de poliție: "Dumneata nu știi să citești ? N-ai văzut indicatorul de limitare a vitezei ?" Șoferul contravenient: "Domnule agent, nu e cazul să strigați atît de tare cînd cereți o informație". Această glumă neagă forța ilocuționară derivată (observație, mustrare), reținînd doar valoarea primitivă a interogației: obținerea informației. v) Un tînăr se adresează unei tinere: "Vă plac bomboanele ?" Tînăra răspunde: Da, mulțumesc". Tînărul replică: "Eu vă mulțumesc, făceam o anchetă". Din nou întrebarea-invitație este redusă la valoarea primitivă
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
cazuri (focalizare lingvistică și non lingvistică) apare o mișcare în doi timpi și anume: actul verbal sau neverbal convenționalizat pentru o anumită situație, urmat de instituirea noii lecturi care este o întoarcere etimologică la actul literal (distincția act literal/act derivat este pertinentă și în situațiile neverbale cf. Morgan, 1978, supra X: actul derivat este rugămintea de a se face liniște, iar actul literal cel de a bate un cui în perete). Glume Focalizare a deconstruirii I LINGVISTICĂ 1. sintactice 2
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
anume: actul verbal sau neverbal convenționalizat pentru o anumită situație, urmat de instituirea noii lecturi care este o întoarcere etimologică la actul literal (distincția act literal/act derivat este pertinentă și în situațiile neverbale cf. Morgan, 1978, supra X: actul derivat este rugămintea de a se face liniște, iar actul literal cel de a bate un cui în perete). Glume Focalizare a deconstruirii I LINGVISTICĂ 1. sintactice 2. semantice 3. pragmatice II. EXTRALINGVISTICĂ 4. logice (false argumentări) 5. praxiologice(deconstruirea convențiilor
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
extrem de personal, Gérard Genette, "acest structuralist ortodox, un inginer al textului" (după expresia aceluiași Matei Călinescu), autorul tomului Palimpsestes. La littérature au second degré, care se ocupă în întregime de problematica "literaturii de gradul al doilea", adică de operele literare derivate, prin diverse tipuri de transformare sau "transtextualizare", din alte opere literare. Altfel spus, palimpsestele, care ne dau, pe coperta IV, informația considerată de editorul cărții esențială pentru comercializarea ei: Un palimpsest este un pergament de pe care s-a șters prima
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
pedagogia are și un puternic caracter practic, prin domeniul său de studiu educația, când conceperea și realizarea ei, pe criterii de eficiență și eficacitate, reclamă, nu numai aplicarea și verificarea paradigmelor generale identificate anterior pentru știința pedagogică, ci și paradigme derivate, de ordin metodologic, acțional. Acestea dau acum identitatea demersului educațional efectiv, în plan metodologic și constituie tocmai obiectul prezentului volum. Scopul este echilibrarea imaginii complexității teoretice și practice a educației, dar și sublinierea dinamicii modalităților de abordare, cu efecte majore
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
integrativității, a construcției cunoașterii, a modernității, a postmodernității, a reflecției și interpretării, a cercetării calitative, a discursului științific, a identității) s-au dovedit a fi de natură metateoretică. În plan metodologic efectiv, constatăm însă și alte schimbări importante de paradigme derivate, pe care le putem analiza grupat în jurul principalelor probleme ale practicii educaționale (devenind și capitole ale lucrării), ca macroși microparadigme. În volum, această ipoteză specifică evidențiază că metodologia educației reale poate deveni câmpul prioritar al conturării și dinamicii schimbărilor de
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
Metodologia câmpul prioritar al schimbărilor de paradigme în educație Metodologia (gr. méthodos-cale ce duce înspre; logos-știință) este corelată cu conceperea globală și realizarea activității educative, dar în practica efectuării ei, intervin metodele la nivelul acțiunilor componente ale activității și secvențele derivate sunt rezolvate prin procedee ale acestora. În sens mai profund, metodologia este "o reflecție asupra căilor, o teorie și o practică a metodelor utilizate" în procesul educativ (Cerghit, 2006, pp. 19-22), dar și asupra principiilor care determină aplicarea lor eficientă
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
prevăzut, • cum să se afirme continuu reflecția, • cum să se micșoreze subiectivitatea, • cum să fie găsite alternative, • ce elemente pot produce dereglări, • cum se reconstruiește ș.a. Pe acest teren, este util să ne raportăm și la (micro)paradigmele, cu modelele derivate, precizate mai sus, de interpretare ale acțiunii (Baudouin și Friedrich, 2001, pp. 11-14), pentru a identifica și consecințele asupra abordării metodologiei educației: ► Paradigma și modelul teleologic sprijină înțelegerea sensului acțiunilor educative, dacă sunt orientate spre scopuri și obiective, au o
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
de bază, cu noi asocieri de situații, în alte contexte în care sunt puși educații. Acestea asigură o bază a eficienței inserției socio-profesionale și programele școlare astfel trebuie construite, pe soclul competențelor de bază (competențe de integrare), cu competențe specifice derivate, la care se prevăd și situații, acțiuni pentru exersare. Logic, regăsim aici sensuri ale derivării: competența de integrare derivă în competențe de bază, iar fiecare dintre acestea în alte subcompetențe specifice (regăsibile în profilul de formare, la diferite niveluri). Drumul
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
și Roegiers, 2003, pp. 21-42) vor preciza ce competențe trebuie prevăzute prioritar și cum, în raport cu precizarea unui soclu de competențe de bază, organizate logic, progresiv, cu conținuturi corespunzătoare luate din realitatea acestora, ca referințe profesionale, dar și cu competențe specifice derivate, fără a anihila cu totul spiritul programelor tradiționale. Astfel vor recurge și la strategii de definire a lor, precum: menținerea celor tradiționale și realizate (adaptate pentru a fi mobilizate și integrate ulterior) sau lăsarea celor tradiționale cu adăugarea celor transversale
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
de aplicat în ele și dau un mod de orientare într-un domeniu mai larg. ► Astfel se conturează și o axă a generalității, care unește obiectivele de la paticular la general, este similară celei a transversalității și precede elaborarea ansamblului obiectivelor derivate. Astfel se poate echilibra suma obiectivelor unui curriculum pe cicluri, pe ani, pe arii, pe discipline, se poate urmări progresul în formare și se arată progresul în maturizarea pentru viața reală, de-a lungul școlarității. Din acest motiv, un curriculum
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
pe diferite aspecte? • Cum se face legătura cu metodologia educațională reală? • Pot rezulta curricula alternative, pe fondul celui general, iar educații aleg împreună cu educatorul. Arhitectura curriculumului • Arhitectura curriculumului descrie stilul, metodele de proiectare, bazele construcției, elementele componente, modulele, cursurile, programele derivate, ordonate, delimitate, cu elemente de combinare sau dezvoltare, cu criterii de aplicare și evaluare. Rezultă maniere diferite de concepere și prezentare, care se concretizează în curricula oficializate, instituționalizate apoi. Moduri de • Curriculumul conceput general se concretizează apoi în forme par
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
procedurale, atitudini. În programele școlare, atunci conținuturile clasice sunt transformate în obiective specifice, prin construirea și inserarea de asemenea sarcini, nu doar enunțarea, transmiterea și reproducerea lor tradițională. Ceea ce permite ca, după suportul teoretic sintetizat, să fie indicate acțiuni, sarcini derivate, care devin acum resurse, instrumente de realizare și formare. În fine, se propun și situațiile de evaluare, pentru fiecare competență, cu precizarea criteriilor, a indicatorilor, pentru cel puțin două dintre situațiile semnificative pentru competența respectivă, cu o prezentare clară. Dar
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
anumit grup de formare supus profesionalizării specifice, adică formarea în spiritul științei acțiunii educative (studenți-viitori educatori). Atunci, modelul de programă curriculară rezultat nu a făcut decât să ilustreze cum finalitățile, specificate în profilul de competență conturat, se concretizează în obiective derivate, conținuturi, experiențe de învățare, sarcini și strategii de exersare a capacităților, competențelor, atitudinilor, potrivit rolurilor de îndeplinit ca profesori constructiviști. Cu atât mai mult o programă curriculară constructivistă este necesar a marca distincția, pentru a modifica metodologia clasică de învățare
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
de reflecții și aplicații proprii, luarea de decizii, asumarea de responsabilități, inițierea și rezolvarea de cercetări individuale, apelul la modelare ș.a. ► Dacă această orientare a metodologiei învățării este către formarea competențelor prin construirea înțelegerii, atunci putem găsi și alte microparadigme derivate: a realizării de interrelații prin comunicare, a transferului de achiziții, competențe anterioare și în alte situații sau sarcini, a valorificării semnificației achizițiilor în contexte școlare și extrașcolare reale sau a deschiderii lor către alte activități, a metacogniției, a diferențierii. Dar
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
acțiuni și moduri de influențare a propriei deveniri). Însăși etimologia termenului sugerează aceasta (gr. autos sine însuși; lat. educo, ere a scoate la suprafață, a ridica; educo, are a îngriji, a cultiva), deși asistăm la multiplicarea și a altor sensuri derivate: autoformare, autoinstruire, autoinformare, autodezvoltare, autoevaluare (autoverificare, autoapreciere), autoafirmare, autoperfecționare sau formare/educare prin sine însuși. Dacă educația este un sistem de acțiuni orientate, concepute conștient și rațional, după criterii de eficiență și calitate, proiectate, desfășurate, evaluate, perfecționate, conduse prin management
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
ca model constructivist (Beliveau, Y.J., Peter, D., 2002, apud Joița, E., 2006, pp. 159-160) 1. Utilizarea abordării teoretice în sprijinirea câștigării de experiență în interpretarea informațiilor, a situațiilor prezentate. Înțelegerea relațiilor între ele, facilitarea formulării de deducții, implicații, idei derivate. 2. Efectuarea de experiențe concrete pentru aplicarea conceptelor într-un context, sprijinirea formulării de noi interpretări pentru înțelegere. Anticiparea perspectivei practice ulterioare. 3. Faza experimentală de introducere în cercetarea științifică, verificarea ipotezelor formulate, efectuarea de generalizări. 4. Efectuarea de reflecții
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
să facă apel la unul dintre instrumentele deja intrate în stilul de învățare constructivistă a studenților-viitori profesori și anume harta conceptuală. Înțelegerea esenței procesului proiectării este astfel aprofundată, prin evidențierea grafică: a conținutului și a contextului activității, a cuprinderii conceptelor derivate, a nivelurilor și a tipurilor de relaționare și poziționare a lor, a marcării punctelor ei centrale, a condițiilor de corelare și echilibrare a lor, a posibilităților de extindere sau repoziționare. Cercetarea acestei probleme a demonstrat posibilitatea reprezentării diagramatice variate a
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
singularitate maximă). Un alt cercetător avizat în temă, precum J-M. De Ketele (1993) realizează o altă asemenea sinteză utilă a (micro)paradigmelor specifice evaluării, conturate în timp, din care să derive modele practice. Tabel 20: Perspective de evaluare modele derivate Paradigma Caracteristici generatoare de modele Intuiția pragmatică Este fără obiective, fără precizie, fără referențial al situațiilor evaluate, fără criterii de luat în considerare, fără o sinteză a informațiilor disponibile, fără interpretare, fără intenția de a utiliza rezultatele, dar cu acordarea
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
itemi de pură restituire, itemi de aplicare a unei proceduri, itemi de rezolvare de probleme, itemi de realizare practică (un proiect), itemi de afirmare, reflecții proprii. Realizarea practică a evaluării integrate a competențelor ar însemna precizarea competențelor reprezentative (generale și derivate) pentru profilul evaluat, apoi precizarea celor mai solicitate în viitoarea situație, varierea competenței specifice pentru a vedea integrarea, stabilirea de criterii și indicatorii de precizare, găsirea a mai multe situații problematice globale de integrare, posibil de utilizat. (Micro)paradigma evaluării
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]