3,227 matches
-
vânătoarea, rătăcirea. Casa din colindă reprezintă punctul ultim al căutării inițiatice, coparticiparea ritualică a obiectualului anticipând coexistența microcosm-macrocosm în care universalul, supus resemantizării prin ceremonial, capătă imaginea omului trecut prin furcile caudine ale cunoașterii. Prin arhetip și mit, omul se desăvârșește în spațiul meta-imaginii, ca microcosm, ca alter ego al universalului. Meta-imaginea valorifică semnificațiile imaginii arhetipale și ale imaginii mitice, construind pecetea umanului ca purtător de anima catholica. Interdependența om-casă însoțește întregul complex ritualic al pragurilor de trecere nașterea, nunta, înmormântarea
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
vieții fiecărui om. Când s-a mântuit firul, traiul omului s-a sfârșit și eu mă duc de-i ieu sufletul." 104 Casa-arhetip și spațiul mitic al casei construiesc o alteritate a umanului care, adăpostind viețuirea prin rit și ritual, desăvârșește individualul ca suflet al universului, ca meta-imagine. I.2. SPAȚIUL IMAGINAR Aflat într-o permanentă căutare a rădăcinilor primordiale, omul s-a descoperit pe sine, de-a lungul timpului, convertind elementele originare ale universului apa, pământul, focul, aerul în stări
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
și al morții 125, apa integrează și dezintegrează; noul venit pe lume este "împământenit" cu ajutorul apei, prin taina botezului, cel plecat pe ultimul drum va fi condus de ființa apei pentru a i se dezlega rădăcinile din pământul acestei lumi. Desăvârșind ieșirea la viață a increatului, apa șlefuiește informalul, deschizând calea înspre cunoașterea ființei din lucruri. "Adevărat ochi al pământului" 126, apa rescrie codul viețuirii celor două lumi, lumea increatului, a informalului, a elementarului, și lumea creației. Această repunere în ordine
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
pe dealuri. De Paști, se aprind focuri peste care sar flăcăii satului. La unele etnii englezi, bulgari, sârbi, albanezi, huțuli, "buturuga de Crăciun" simbolizează "focul viu", având caracter apotropaic. Focul arhetipal, din legendele românești, este transcendent, învestit cu puteri demiurgice, desăvârșind destinul uman: Focul e sfânt, e însuși Dumnezeu. Pe foc să nu-l blastămi, căci blastămi pe Dumnezeu. Foc! Foc! Aista-i foc? Focul acesta ce-l avem noi e numai ca o mamă de la Dumnezeu pentru binele oamenilor, dar
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
îi stropește pe toți nuntașii, de jur împrejur și, împreună cu mirele, duce restul apei la rădăcina unui pom din grădină 221. "Spălarea" ritualică, de a doua zi de după cununie, se desfășoară la o fântână sau la un pârâu, pentru a desăvârși legăturile dintre cei doi miri, iar "după ce se spală, mirele se șterge de șorțul miresei, iar mireasa de poala cămeșii mirelui". 222 Co-participația ritualică, înțeleasă ca integrare în social a noii familii, are loc la uncrop 223 (bulg. Ykpoп-băutură fierbinte
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
atunci când este zloată mare.451 Întemeierea mitică a comunității tradiționale avea loc în urma unui ritual de consacrare a "centrului", fiind marcat de "stâlpul cosmic" care încadra satul în universal, dobândind, astfel, valențe sacre. Acest stâlp cosmic avea rol apotropaic și desăvârșea satul arhaic.452 CAPITOLUL II EPISTEMA LINGVISTICĂ A SPAȚIULUI IMAGINAR II.1. EPISTEMA LINGVISTICĂ UN SPAȚIU AL INTERFERENȚELOR Din punct de vedere filosofic 1, episteme reprezintă, pe de o parte, cunoșterea adevărată, științifică, opusă lui doxa, respectiv, cunoașterea teoretică, aflată
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Las` să mă spună frunza / Că ea mi-o ținut umbra, / Las` să mă spună pământul / Că el mi-o fost așternutul."113 Invocația retorică a elementelor arhetipale, învestite metaforic, creează un spațiu ritualic universal în care ființa umană se desăvârșește prin puterea cuvântului, vocativul și imperativul transformând spațiul poetic în rugă către sensurile primordiale ale existenței: "Sfinte Soare, / Sfinte domn mare, / Sfântă lună și Sfinte stele, / Dați-mi bucuriile mele; Să fiu cuminte; Pământule bun, / Învață-mă să cânt; / Apă
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
singurătate / De tânără pân` la moarte."131 Fiecare trecere într-o altă etapă existențială, fie că este vorba de inițierea în social, sau de pactul ontologic cu lumea de dincolo, este însoțită de o despărțire tainică de cadrul natural care desăvârșește devenirea umană, preluând, astfel, destinul terestru al umanului pentru a-l răscumpăra: "Eu mă duc, codru rămâne, / Plânge frunza după mine, / Că n-am făcut nici un bine. Și chiar de-am făcut vreun rău, / Mi-a răsplăti Dumnezeu."132 Drumul
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
a rând cu dumnealui / Se scăldau și dalbi junei, / Se scăldau, se îmbăiau, / Veșmânt dalb se primeneau."117 Apa în care se scaldă Crăciunul este binecuvântată de focul arhetipal, ca simbol al verticalității transcendente, apa fiind sacralizată de lumânarea care desăvârșește creația reînnoită anual cifra nouă semnificând desăvârșirea desăvârșirii, ordinea în ordine, unitatea în unitate: "La vârfuri de nouă meri, / Oi leroimdai leroi Doamne, / Ardu-mi nouă lumânări, / Sus îmi arde, jos îmi pică, / Oi leroimdai leroi Doamne, / Pică una, pică două
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
cu luna, poate fi întâlnit și într-o colindă din Hunedoara în care se transfigurează motivul profan, devenind paradigmă cosmogonică. Parcursul inițiatic, de la Iad la Rai și de la Pământ la Cer, prin construirea unor surogate pământești scară, pod va fi desăvârșit de asumarea ontologică a propriului destin, Soarele și Luna consfințind hotarele temporale și spațiale, în drumul de veghe asupra lumii: " Plecat-o, plecat / Puternicu` soare / Ca el să se-nsoare. Și el cât umbla, / V-optsprezece ai, / Pe-optsprăzece cai, / Nouă
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
cerești" se coboară pentru a consfinți minunea împletirii pământescului cu cerescul: "La ea (Maica Domnului) s-au coborât soarele și luna și au venit în rodini."198 În perioada celor 12 zile sacre, ale sărbătorilor de iarnă, soarele și luna desăvârșesc timpul și spațiul, convertind lumea profană la minunea creației. Astfel, într-o colindă bucovineană, soarele și luna repun lumea în echilibru cosmic, anulând puterea răului: "Sculați, gazde, nu dormiți, / Că vă vin colindători, / Pe la uși, pe la cetori, / Sara pe la cântători
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
sfetnic în a decide că încă mai este de lucrat atât la nivel informațional, cât și la nivel emoțional-spiritual-duhovnicesc cu cei cu care colaborez, însă convingerea mea a fost și va rămâne că harul lui Dumnezeu este cel ce va desăvârși ceea ce noi am început aici. Mircea Hurdea 3.2. "Măștile lumii" 3.2.1. Infinitul de la matematică la... poezie Octavia Potocean Mircea Potocean ARGUMENT Acest scenariu didactic este conceput pe un număr de trei ore, cu scopul de a prezenta
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
spectacol. Acest alt spectacol trebuie să ne intereseze! Din dicționarul neoficial de termeni-cheie, existent în scrierile regizorului, am mai putea aminti aici și acum actorul, cel ce creează din iluzii, adevăruri; din detalii-entități. Sau bătăliile teatrale stimulînd și fiind binevenite, desăvîrșind evoluția gustului și perenitatea meditației. /.../ Prea multe voci sterpe dau verdicte și ierarhizează, acolo unde e doar locul gîndului, harului și magiei"; și multe, multe altele, căci prin ceea ce-a făcut pe scenă, pe platoul de filmare, la cursuri
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
vedem pe cei doi în șaretă, alături, ca două tragice semne de mirare; mai tîrziu, într-o altă fază a evoluției lui Stavrache, regăsim ecuația răsturnată: hangiul se tine scai de nebunul Dumitru, semn că împletirea destinelor lor s-a desăvîrșit, că cel dintîi a ajuns la condiția celui de al doilea, că, adică, procesul alienării s-a încheiat. Nicăieri în nuvela lui Caragiale nu există vreo sugestie asemănătoare; totul e inventat de scenarist, dar cît de fidel a rămas acesta
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
-mi împlinească viziunea inițială, că nu ajung la ea și, atunci, în loc să eșuez, prefer să mă opresc. Da, aici se rostește ceva tulburător. Discursul teoretic al lui Alexa Visarion, creat de o minte diabolică, în care spectacolul ideal s-a desăvârșit în amănunt, o ia înaintea spectacolului real, celui ce urmează să fie elaborat, așa că procesul creativ intră în impas, refuzându-i-se acea călătorie prin beznă atât de familiară lui Peter Brook. Nu împărtășesc în schimb opinia prietenului nostru comun
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
zile de închisori și nu pentru cărțile sale, a găsit de cuviință să-l demaște, ca turnător, pe cel care-l eliberase de la pârnaie, vorbind cu Brejnev!.. Și prin asemenea cazuri sunt sigur că Alexa Visarion a început să-și desăvârșească, liniștit precum Donul, cunoașterea feței nevăzute a lunii. Montând la Cluj povestea unei Păsări dintr-o altă zi, s-a putut convinge, prin numeroasele vizionări ale piesei, de realitatea dintr-o altă zi a păsării de pe fața nevăzută a lunii
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
distinge și identifică. Simțim, vedem, ne uimim. Teatrul năucește, cheamă, șoptește... e o răspântie. Știți de ce se ridică lumea în picioare și aplaudă? Pur și simplu pentru că reprezentația s-a terminat. Spectatorul își punctează prezența mulțumesc scenei și totodată o desăvârșesc prin aplauze, prelungindu-i rosturile. Publicul în picioare, înregimentat și supus unui reflex... condamnare la șablonnediferențiere, uniformitate, stereotipie...atât ! Și mulți văd astfel succesul. Spectatorul trebuie să aibă talent și talentul înseamnă și pioșenie, și respect, și tăcere, acea tăcere
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
fizic. A dus o viață activă aproape pînă la sfîrșit, conform principiului: "E mai bine să te uzezi decît să ruginești". Boala a fost din păcate mai tare, a fost internat la spitalul La Pitié, unde a continuat să-și desăvîrșească cultura citind Péguy, Proust, Stendhal și Pascal. Susținut de soția sa, Marie-Louise, a murit în aprilie 1973, lăsîndu-ne descumpăniți. Aveam multe îndoieli cu privire la capacitatea noastră de a continua, căci Robert Buron a fost un susținător esențial al grupului: a simțit
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
ai optat. INTRODUCERE: Comedia. Definirea conceptului Ca specie a genului dramatic în care sunt zugrăvite întro manieră satirică tipuri umane, carențe de caracter, moravuri ale societății, situații hazlii, comedia apelează la limbaje scenice complexe pentru a provoca râsul. Cel care desăvârșește aceste limbaje și comportamentul scenic al personajelor comice în spațiul comediei românești este I.L. Caragiale. Strălucit precursor al teatrului modern, autorul Scrisorii pierdute ilustrează cu virtuozitate toate trăsăturile definitorii ale comediei: conflicte derizorii care au întotdeauna un deznodământ fericit, orientarea
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
si a relațiilor familiale care urmăresc luarea unor decizii în momente cruciale ale formării copiilor si alegerea unei școli potrivite pentru Relația profesor mediator - elev. Alături de familie, școala, acest principal izvor de cultură si factor de civilizație, în care se desăvârșește formarea omului în vederea participării lui la viața social-productivă, influențează, la rândul ei, prin condițiile concrete în care se desfășoară procesul de învățământ, personalitatea elevului. De cele mai multe ori, prin pregătire, măiestrie pedagogică si entuziasm, profesor mediator realizează un contact pozitiv cu
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3139]
-
Cohen: "Spiritul începe să devină autonom atunci când se diferențiază de natură, pentru a și-o subordona. Dar diferențierea de natură se realizează prin diferențierea de senzație și de percepție, iar subordonarea prin relevarea spontaneității și purității gândirii; abia atunci se desăvîrșește diferențierea de senzație. Acesta este sensul doctrinei eleate despre unitatea dintre existență și gândire. Iar în acest caz unitatea înseamnă identitatea dintre gândire și existență, însă ea se bazează pe unitatea ce fusese realizată anterior, o dată cu existența divină a naturii
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
-i Weltanschauungslehre. 141 A. Metzger, op. cit., p. 87. 142 Ibid.p. 86. 143 În această privință, Dilthey pare să se apropie de neokantienii Școlii de la Marburg. Bunăoară, pentru Hermann Cohen, categoriile "nu sunt concepte înnăscute, ci direcții fundamentale în care se desăvîrșesc judecățile" (apud A. Dumitriu, Istoria logicii, p. 665). În acest fel, Dumitriu încearcă de fapt să stabilească o distincție între Kant și urmașii săi într-ale filozofiei: "Sistemul de categorii este creat și amplificat tot timpul de activitatea gândirii, nu
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
ani a dreptului comercial a constituit numai o decizie artificială a politicului asupra evoluției firești a unui drept profesional născut natural din activitatea celei mai dinamice și mobile grupări de oameni din Evul Mediu, negustorii. Altminteri, el s-ar fi desăvârșit în chip la fel de firesc în mai multe ramuri specializate, profesionale: drept societar, drept cambial etc. E deja cunoscut faptul că jus mercatorum a apărut aproximativ în aceeași perioadă a Evului Mediu târziu, simultan deci, în Republicile și orașele italiene Geneva
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
care nu sunt în relații contractuale directe nu ar putea invoca sau suporta efectele contractelor la care nu sunt parte. Cu toate acestea, pentru că toți participanții la acest grup au un interes comun ei nu pot pot fi considerați terți desăvârșiți 212 față de cei cu care nu sunt în raporturi contractuale directe; mai degrabă pot fi apreciați ca părți indirecte 213 sau părți extreme 214 ale contractelor în grup. A nu executa contractele în grup în așa fel încât să se
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
occidentale complexe și dificile, "s-au forjat" filosofiile și teoriile (de regulă, anglo-americane) ale istoriei. Cum să nu fii supărat pe Foucault, când acesta "atacă" osatura filosofică și istoriografică a comunității intelectuale anglo-americane? Și tocmai când Occidentul (1950-70) "și-a desăvârșit" sistemele de putere intelectuală (centrate îndeosebi pe interpretare printr-o instrumentalizare lingvistică, întotdeauna politică, și pe narativitate, ușor asimilat!) vine "opera" acestui Foucault, care le întoarce pe dos, dar tot printr-o "codificare" de limbaj intelectual, ceea ce a făcut din
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]