6,256 matches
-
știe niciodată dacă e cu adevărat știință, dacă e nouă și dacă are vreo perspectivă. Important e să lucrezi". Cu această injuncțiune realist-praxio-logică inaugurăm excursul nostru semiotic, divizat într-o semiotică generală sau teorie globală a semnelor și o semiotică descriptivă sau regională. 1.4. Semiotică generală/vs/semiotici regionale În ciuda dificultăților metodologice și a absenței consensului, este de remarcat capacitatea semioticii de a prolifera în diverse arii: de la patternul stimul/răspuns în viața plantelor (fitosemiotica), la interacțiunea animalelor sau semiotica
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
consensului, este de remarcat capacitatea semioticii de a prolifera în diverse arii: de la patternul stimul/răspuns în viața plantelor (fitosemiotica), la interacțiunea animalelor sau semiotica operei, circului, mass-media și la diverse grade de generalitate: semiotică teoretică și semiotică aplicată; semiotică descriptivă, experimentală și comparată. Semiotica generală (pură) reprezintă știința universală a semnelor întemeiată pe limbajul uman ca instrument de modelare, în timp ce semioticile regionale (specifice) adaptează teoria semnului la un domeniu strict circumscris. De fapt, semiotica generală ca domeniu al specificității semnelor
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
arte frumoase" (E. Landowski apud A. Helbo, 1983: 11). Această butadă relevă vastitatea domeniului cuprins, ceea ce îi conferă în opinia unor specialiști (André Helbo inter alii) statutul de savoir-faire, și nu de știință. Din numeroasele încercări de delimitare a semioticilor descriptive (Umberto Eco, 1982, André Helbo, 1983, Roland Posner, 1990 etc.) am extras următoarele cîmpuri: * fitosemiotica (reprezentată de Martin Krampen); * zoosemiotica (reprezentată de Thomas Sebeok și investigînd comportamentul de comunicare al non umanului, al primatelor în primul rînd); * semiotica medicală (reprezentată
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
american (Leonard Bloomfield care a oferit segmentarea riguroasă a lanțului vorbirii în "constituenți imediați", a elaborat noțiunea de context- diagnostic și combinatorica elementelor obținute prin segmentare). În opoziție cu lingvistica istorică a secolului al XIX-lea, Bloomfield oferă o abordare descriptivă a limbii comparabilă cu demersul saussurian sincronic. Spre deosebire însă de Școlile europene, lingvistica bloomfieldiană este antimentalistă, preferînd o concepere behavioristă a limbajului, altfel spus analiza comportamentului observabil actele de limbaj în contextul interacțiunii. Structuralismul american cunoscut și sub numele
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
constă în primatul teoretic și metodologic al sincroniei: "Aspectul sincronic primează, întrucît pentru masa vorbitorilor el este singura realitate" (CLG:105). Meritul lui Saussure este de a fi accentuat caracterul sistematic al limbii, transformînd conceptul de sistem dintr-o noțiune descriptivă într-un concept operator." Limba este un sistem ai cărui termeni sînt solidari și în care valoarea unuia nu rezultă decît din prezența simultană a celorlalți" (CLG:128). 3.3. Structuralismul danez. Contribuția lui L. Hjelmslev L. Hjelmslev a reluat
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
va recurge la mărcile materiale-indici ca urme irecuzabile ale prezenței anterioare în spațiul evenimentului "reconstituit" sau stadii iconice intermediare ale persoanei menite să reducă diferențele (a se analiza distorsiunea introdusă de celebra fotografie juvenilă a lui Truțulescu în afacerea Țigareta). Descriptive și emblematice, semnele țes un substrat de per-manență, continuitate a persoanei, o cheie de lectură a acesteia, ceea ce i-a permis lui Peirce să afirme că tot ce a investigat (știința și vinul, parfumurile și femeile) a fost analizat ca
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
germană (Werlich, inter alii) se vorbește de: * tipul narativ, axat pe desfășurare temporală și cauzalitate cronologică (și temporală și logică în același timp, avîndu-se în vedere logica povestirii în dependența sa de logica acțiunii raționale, a comportamentului cu sens); * tipul descriptiv, determinînd o desfășurare spațială, altfel spus epuizarea unei paradigme (nomenclaturi mu-zicale, arhitecturale, teatrale etc.); * tipul expozitiv, asociat analizei și sintezei reprezentărilor conceptuale; * tipul instructiv, incitînd la acțiune (prospecte turistice, farmaceutice, notițe și fișe tehnice, într-un cuvînt modul de utilizare
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
modul de utilizare); * tipul argumentativ, centrat pe o luare de poziție. Reluînd această tipologie, lingvistica franceză (cf. J.M. Adam, 1985) introduce noțiunea de schemă textuală, aptă să asigure coerența textului ca întreg articulat și ierarhizat, principalele scheme globale fiind narativul, descriptivul și argumentativul. Această tipologie a textelor este rezultanta caracterului funcțional și al unei dominante structurale: NARATIVUL text organizat secvențial, prezentînd acțiuni și evenimente legate prin relații cauzale, finale, temporale sub un pattern global: schema de acțiune; DESCRIPTIVUL text organizat spațial
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
globale fiind narativul, descriptivul și argumentativul. Această tipologie a textelor este rezultanta caracterului funcțional și al unei dominante structurale: NARATIVUL text organizat secvențial, prezentînd acțiuni și evenimente legate prin relații cauzale, finale, temporale sub un pattern global: schema de acțiune; DESCRIPTIVUL text organizat spațial, ca o constelație de atribute, specificări, stări, determinate de un pattern global de tip frame (cadru). ARGUMENTATIVUL text ce vizează adeziunea la anumite idei, considerate adevărate și subminarea celor false. Relațiile cele mai frecvente sînt de motivare
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
Greimas Boas Benedict Frații Grimm, Lang, Școala de la Helsinki (Aarne Thomson) Postulate metodologice Omologia structurală între textul basm și textul-sistem cultural Textul este oglinda societății Există o Urform Caracteristici teoretice Se bazează pe lingvistică și funcționează pe baza opozițiilor binare Descriptive și explicative ele se bazează pe diverse concepții ale istoriei (romantică, marxistă) Tematic și comparatist corespunde unei viziuni romantice a originilor Scopul fundamental Degajarea marilor modele culturale Înțelegerea unei societăți date Descoperirea formei originare (Urform) și a modurilor sale de
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
Bremond Genette Barthes Dundes Ben Amos Hendricks Fromm Rank Roheim Fiecare stare a basmului este un text Modelarea basmului este posibilă Imanența semnificația textului Actele lingvistice trebuie reinserate în contextul performanței Textul este transparent Stilistică și literară, se sprijină filologie Descriptivă și schematică, se bazează pe lingvistică Descriptivă și critică, se bazează pe lingvistică Globalizantă, se sprijină pe filosofia analitică a limbajului (Austin, Searle) Hermeneutică se bazează pe cercetările lui Freud) Definirea tipului de basm scris Desprinderea regulilor de funcționare Descrierea
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
Fromm Rank Roheim Fiecare stare a basmului este un text Modelarea basmului este posibilă Imanența semnificația textului Actele lingvistice trebuie reinserate în contextul performanței Textul este transparent Stilistică și literară, se sprijină filologie Descriptivă și schematică, se bazează pe lingvistică Descriptivă și critică, se bazează pe lingvistică Globalizantă, se sprijină pe filosofia analitică a limbajului (Austin, Searle) Hermeneutică se bazează pe cercetările lui Freud) Definirea tipului de basm scris Desprinderea regulilor de funcționare Descrierea textului ca obiect estetic Enunțarea legilor de
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
dinamică a presiunii sociale, raportul dintre structură și uz devine fluid, în sensul încorporării structurale a unor patternuri de utilizare (celebrul Good bye doar ca indicator de salut și nu God be with you sau Bonjour la care sensul inițial descriptiv C'est une bonne journée a fost ocultat, rămînînd doar sensul pragmatic de indicator de salut etc.) Față de limbajul cotidian, a cărui evoluție este de la sensul literal la cel derivat, gluma instituie o vectorialitate inversă: întoarcere la sensul literal, într-
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
de la parole". W. Wundt (în Volkerpsychologie. Eine Untersuchung der Entwicklungsgesetze von Sprache, Mythus und Sitte), distinge net două concepții asupra gestualității: aceea de limbaj primar și esențial al umanității și cea de limbaj auxiliar, însoțind limbajul verbal. Clasificarea în gesturi descriptive (imitative), deictice și simbolice este încă actuală (cf. triada lui C.S. Peirce), la fel de actuală ca polisemia semnelor gestuale. F.A. Cushing (Manual Concepts: a study of the influence of handusage on culture growth) consideră că primitivii gîndeau cu mîinile atunci cînd
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
își îndreaptă spatele, se sprijină în coate etc.). 8.8. Constrîngerea patternurilor culturale sau convențiile gestualității O altă direcție fertilă de investigare a limbajului gestual ar fi pro-blema convenționalizării, existentă și în limbajul verbal: de la un sens literal inițial (sensul descriptiv al lui C'est une bonne journée sau interogativ al lui How do you do ?) s-a ajuns prin convenționalizarea unei implicații conversaționale la Bonjour sau How do you do ca simpli indicatori de salut. Această convenționalitate a fost relevată
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
a ordona, a cere, a întreba), comisive (a promite, a jura), expresive (a felicita, a mulțumi, a ura), declarative (a boteza, a numi, a defini, a declara). Austin a realizat printre primii că prin intermediul cuvintelor nu se descrie doar lumea (descriptive fallacy), ci se creează lumea (un mesaj publicitar, un ordin, etc. aduc o schimbare efectivă în starea lumii, astfel încît cuvintele "fac" lumea). T.Todorov (în Les genres du discours, 1978) a propus întemeierea unei tipologii a discursurilor pornind de la
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
ale narațiunii (cf. Todorov, Greimas et alii). HERMENEUTICĂ 1. în filosofie, disciplină care are ca obiect interpretarea simbolurilor; 2. în filosofia structurală (Michel Foucault inter alii) ea a fost definită ca demers interpretativ, de descoperire a sensurilor, diferit de demersul descriptiv al semioticii (de identificare a semnelor și legilor lor de combinare). ICONIC Semn aflat în raport de similaritate cu obiectul reprezentat (fotografia, desenul, harta, diagrama, metafora sînt semne iconice). IDEALTYPUS În sociologia lui Max Weber construcție a cercetătorului care accentuează
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
teorie globală a sistemelor de semne și a modului lor de funcționare (care nu mai privilegiază însă sistemul limbii naturale). Ch. Morris (1938) distinge semiotica pură (de elaborare a unui limbaj apt să vorbească despre semne, în fapt metasemiotica), semiotica descriptivă (studiul anumitor sisteme de semne) și semiotica aplicată (unui text, tablou, mesaj publicitar etc.). SEMIOZĂ (și SEMIOSIS) Introdus de C.S. Peirce, termenul este rezervat relației dinamice între semn, interpretant și obiect, precum și ilimitării interpretării semnice (un semn poate fi completat
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
precizări face Boris Tomașevski. Îi datorăm asocierea poemului epic eroi-comic renascentist cu binomul parodie/ roman. Acesta reprezintă, în concepția sa, și specia preferată de parodiști pentru că dispune de necesara deschidere către subiecte și chiar limbaje noi, spre deosebire de poemele didactice sau descriptive, care lasă mai puțin loc invenției epice. "Poemul epic a generat întotdeauna parodia", scrie Tomașevski, dar acordă mai multă atenție procedeelor parodice, urmărind cele două direcții în care se dezvoltă ele: "un subiect elevat se dezvoltă într-un lexic jos
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
care trăiește în lumea reală, în vreme ce naratorul este o instanță ficțională. Este relevantă și o examinare a statutului specific al enunțării ficționale. Am precizat că discursul de ficțiune este privit, din punct de vedere lingvistic, ca un tip de discurs descriptiv, iar din punct de vedere logic drept un discurs cu denotația nulă, deoarece se consideră că în cadrul discursului de ficțiune frazele nu desemnează referenți "reali". Această observație nu a fost acceptată ca fiind satisfăcătoare pentru definirea conceptului de ficțiune, deoarece
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
evenimente. Aceasta ar fi perspectiva imanentă a specificului personajului, a cărui imagine va fi completată la lectură, de către cititor. Ca element al textului, realizat în discurs, personajul constituie o sumă de componente eterogene (nume, identitate stilistică a discursului propriu, fragmente descriptive, prezentarea efectuată de instanța discursului, auctorială sau narativă), fără a se limita la nici unul dintre ele. De aceea, personajul literar, componentă a lumii ficțiunii, are capacitatea de a organiza, în jurul său, întreaga structură a operei în care apare, iar acest
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
realizare metodologică după varietatea acestuia. Poate fi negociat și formalizat. ► Este orientativ, prescriptiv, prezentat în texte explicite care precizează relația curriculum-educat-educator (planuri, programe, proiecte), cu evidențierea a trei categorii de acțiuni (de elaborare, de realizare, de evaluare), cu un aspect descriptiv în derularea acțiunilor. ► Poate fi elaborat în mai multe moduri (fie prin conceperea unui nou curriculum, fie prin modificarea celui precedent în profunzime a elementelor sale, fie construirea prin juxtapunerea a curricula existente, fie prin adaptare și negociere, fie prin
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
și dezvoltare, limite). În acest context, Ch. Reigeluth studiind evoluția problematicii (1999, pp. 12-14) insistă asupra unor probleme critice, privind înțelegerea a ceea ce nu este această teorie a ID. El semnalează astfel: confuzia cu teoriile învățării (până la constructivism), care sunt descriptive și nu explică procesul, problemele educației, confuzia cu procesul proiectării în sine (prepararea planului, alegerea strategiei de proiectare, a modelelor), confuzia cu teoria curriculumului (prin relația scopuri-conținuturi-strategii-evaluare). Din acest motiv, teoria designului s-a concentrat mai ales pe problematica conceperii
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
să precizeze, să ofere reprezentări alternative despre context, relații, principii, strategii, dificultăți, • să ofere întreg setul de probleme ale instruirii care se generalizează variat în modele, teorii apoi, care sistematizează, organizează elementelor și relațiilor lor, • aceste alternative pot fi abordate descriptiv ca alternative de desfășurare sau prescriptiv (cu parametri preciși de organizare, scheme, reprezentări grafice, grile criteriale). ► Noul sens al paradigmei să marcheze trecerea accentului de la fundamentarea proiectării unice pe doar o teorie a învățării, la evidențierea priorității aspectului alternativelor, flexibilității
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
de informare și comunicare, • raportarea la standarde de performanță, • focalizarea pe ghidarea, sprijinirea, structurarea, autodirecționarea învățării, pe rezolvarea de probleme, pe simulări sau învățarea în grup. Chiar dacă se schimbă ținta și prioritățile proiectării astfel, designul clasic nu mai poate fi descriptiv, cu detalierea acțiunilor, procedurilor, alternativelor, a punctelor de sprijin, dar nici prescriptiv, strict determinat, restrictiv, ca în programele de calculator. Ele trebuie mereu analizate, cu înțelegerea efectelor și adaptate apoi acțional, metodologic sau introducând noi situații, contexte. De aceea el
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]