5,637 matches
-
la obiectul dat în sensibilitate, nu la obiectul ca "lucru în sine". De aceea aplicarea logicii transcendentale în scopul constituirii cunoștinței prin partea sa de analitică este condiționată de experiență. Ca analitică, ea este autonomă, în sensul că poate fi "descrisă" în întreaga sa structură; însă aplicată, ea devine heteronomă, fiindcă este condiționată de experiență; e drept, experiența însăși este condiționată de logica transcendentală, ceea ce însemnă că avem de-a face cu o circularitate a condiționărilor în relația dintre experiență și
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
lipsesc, totuși; sensul lor este de a nu pune în formă "substanța", adică ceva. Ele însă devin "ceva" atunci când substanța este ea însăși. După cum știm din tabela categoriilor, substanța se află în grupa categoriilor relației, grupă care are legătură semnalată, descrisă și interpretată judicativ mai sus cu analogiile experienței. Asemenea tuturor categoriilor, ca forme pure ale intelectului (sau concepte ale intelectului pur), substanța capătă deplin statut categorial numai prin aplicarea sa, prin mijlocirea schemelor imaginației transcendentale, la obiecte sensibile; iar aplicarea
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
despre un sens pe care unii filosofi contemporani, începând cu Heidegger, l-au pus în expresia "onto-teo-logie". Dacă luând alt exemplu "cauza primă" nu poate fi gândită în orizontul strict judicativ, deoarece gândul despre ea implică, aproape ca în situația descrisă mai sus, o diferență de nivel tematic și ontologic, adică o dublă orizontalizare constitutiv-tematică, atunci convențiile judicative intervin, totuși, dar pentru a învedera ideea despre o cauză primă ca un artificiu lingvistic prin care sunt acoperite anumite carențe de gândire
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
judicative intervin, totuși, dar pentru a învedera ideea despre o cauză primă ca un artificiu lingvistic prin care sunt acoperite anumite carențe de gândire, altfel corectă (în sens judicativ). Fără îndoială, toposul reprezentat de acest orizont propriu dictaturii judicativului trebuie descris și adus la o lămurire din perspectivă judicativă, în măsura în care este operată reducția judicativă, dar și din perspectivă non-judicativă, în scopul de a deconstitui și aceste mecanisme de acreditare judicativă a întruchipărilor gândirii. Vorbeam mai devreme, din perspectivă judicativ-constitutivă, despre slăbiciunea
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
care să fie umplute, acest fapt fiind unul dintre motivele pentru care sunt admise și acte nonintenționale ale conștiinței (senzațiile, de exmplu). În reducția judicativă însă, este stabilită o anumită ordine, care deja a fost pusă în temă și chiar descrisă: la început sunt sensurile logice, apoi cele ontologice, la care se ajunge în ordinea strictă a reducției printr-un salt, iar la sfârșit vin sensurile pragmatice, la care se ajunge de asemenea printr-un salt. Să ne amintim că sensurile
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
și grad de cultură. Mai departe Grigore Antipa aduce o serie de dovezi în sprijinul celor afirmate: „În cunoscuta carte a lui Umlauft „Die Oesterreichische Ungarische Monarchie” (ed. III), apărută la Viena în 1887, (cu 1192 295 pagini). Românii erau descriși (pag. 647-649) ca un adevărat popor barbar care trăiește într-o completă sălbăticie. Iată câteva fraze caracteristice: Pe Țăranul nostru îl descrie în modul următor: Și mai departe autorul se străduiește să facă românului un portret cât mai complet, pentru
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
aduce din Israel o persoană demnă de încredere. Aceasta va prelua și însoți până în Israel condamnații amnistiați. Directorul General mi s-a părut îngrijorat și mi-a răspuns că el nu are autoritatea de a lua o hotărâre în situația descrisă și că va trebui să supună problema hotărârii ministrului. La o jumătate de oră de la întrevederea noastră, Directorul General mi-a telefonat și a spus: "Doamna Ministru m-a rugat să vă transmit că ea are încredere numai în dumneavoastră
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
în adevăratul sens al cuvântului, ci un scriitor evreu scăpat din ghearele morții și care scrie în ungurește. Literatura maghiară nu are niciun motiv să se mândrească cu premiul câștigat de supraviețuitorul lagărului de exterminare de la Auschwitz. Cred că episoadele descrise sunt de la sine grăitoare și mă scutesc de nevoia de a evoca argumente suplimentare pentru a explica de ce nu am acceptat postura de ambasador în Ungaria. Beiuș o incursiune în orașul de odinioară De fapt, eu m-am născut la
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
cel mai târziu la cinci dimineața, ceea ce înseamnă să pleci de acasă, în cazul meu de la Ierusalim, la ora patru, deci să te scoli cu noaptea în cap de la ora trei. Eu însă dorm cam iepurește în împrejurări de felul descris, așa că, practic vorbind, aproape nu dorm în noaptea premergătoare călătoriilor internaționale. Cu toate acestea, obișnuiesc să pun ceasul deșteptător și să mai comand, pe deasupra, și un apel de deșteptare de la centrala telefonică, mai mult pentru ca ceasul și telefonul s-o
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
doctorul Ortiz, de la Spitalul de acolo. Plictisit, polițistul pleacă. Dar doctorul n-are liniște, se întoarce la spital, poate l-au dus acolo. Povestește colegilor, se dau telefoane pe la alte spitale. Nicăieri nu s-a prezentat un caz ca cel descris. Doctorul este cătrănit rău. Trebuia operat de urgență și orice clipă îl apropia mai mult de calificativul de "criminal", de ucigaș. Capul îi vuiește. Colegii îi dau hapuri peste hapuri. Devine calm, dar sufletul tot vibrează, accentuîndu-i o stare de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
Natură Își joacă un rol până la capăt. Istoria ne mai arată ceva: omul a abordat Întru exploatare cam tot ceea ce-l Înconjura, indiferent de complexitatea intrinsecă; doar fundamentarea științifică, cunoașterea, a cunoscut decalaje, aliniind momentul constituirii științelor În funcție de complexitatea fenomenelor descrise. Și atunci, cu greu aș putea nominaliza o știință a secolului, de pildă XXI deși, nițeluș gazetar, aș opta pentru genetică, mai ales după celebra clonare a unei oi... Și, Încă, o știință a secolului nu poate exista per se
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
cam În felul virusului utilizau, pentru propria-le multiplicare - culoarea vieții - substanțele prebiotice care Încă mai hălăduiau În marea din jur. Care mare devenea astfel, zi după zi, mai degradată, mai ostilă. Unirea face puterea, iar prima celulă simplă, abia descrisă, s’a „cârdășit“ cu alte lucruri, tot acoperite de o membrană, devenind nucleul unei noi celule, sub o nouă membrană, În care a cuprins o altă „picătură“, a mării momentului. Și s’a „botezat“ ca prima celulă eucariotă, adică cu
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
holul noului muzeu, stătea drept mărturie a acestei descoperiri. Noua casă, inaugurată în iunie 1979 la Zilele Eminescu, a urmărit planul fundației vechi și a fost proiectată de un colectiv al Institutului de Arhitectură "Ion Mincu" din București, după fotografiile descrise anterior și după filmul lui Octav Minar. Printre specialiștii consultați s-a numărat și profesorul Constantin Ciopraga, de la Universitatea ieșeană, care a insistat de la început asupra ideii ca restaurarea să se facă în spiritul autenticității; altfel, unei mai vechi contrafaceri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
al creației. Lui Eminescu i s-au dat în așa măsură amândouă, încât le va resimți ca pe o adevărată povară; rămânând pururi tânăr 116, el persistă în imaginea posterității, tinzându-și dreapta în deșert 117... Crepusculul, evanescența premerg celor descrise mai sus, așa cum se aleargă în tradiția populară soarele cu luna: O, ceas al tainei, asfințit de sară118 este timpul concret al copilului, când ar fi trebuit să se întoarcă acasă, însă nu poate pentru că vrea să-l trăiască până la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
celor înfățișate de poet, refăcând atmosfera (altfel decât în proză) și fixând cadrele miniaturizate în care dormea tânăra copilă. O realitate de basm cuprinde întregul tablou. Așa trebuie să fi fost interiorul dependinței, văzută cu ochii copilăriei, din moment ce o găsim descrisă aievea, în amintirile unei sătence: o odaie mică, joasă, sclipitoare de curățenie, apoi o alta mai mare. Aici iarăși pereți albi, văruiți, dar și perdele albe, dese, slobozite. Miros mare de sulfină, podele uscate, gălbii, proaspăt unse cu lutișor galben
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
îngropau în ele pantalonii individului conținut îndată ce timpul devenea problematic 239, ironie care aduce aminte de o altă proză scrisă în acest registru Părintele Iermolachie Chisăliță, unde poetul realizează un autoportret ironic cu influențe din Creangă. Adesea sunt surprinse și descrise mișcări și obiceiuri proprii: Cu coatele așezate pe masă și cu capul în mâini, Dionis descifra textul obscur c-un interes deosebit, până ce căpețelul de lumină începu a agoniza fumegând. Se stinse. El își apropie scaunul de fereastră, pe care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
300. Tristețea primordială de care pomenea I. Negoițescu are la bază plânsul universului genuin 301, consumat în sine, dar care se propagă și în elementele sale disparate. În elementele acestea domnește o tristețe iremediabilă, extrem de profundă și de contradictorie. Avem descrisă însăși starea de vis a universului: Ei dorm cum doarme-un haos, pătruns de sine însuși,/ Ca cel ce-n visu-i plânge, dar nu-și aude plânsu-și302. Plânsul elementelor primordiale ale universului se desparte însă de plânsul Demiurgului, căruia îi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
-i adreseze cuvinte injurioase, s-o facă cum e mai rău, deși noi știam că agresoarea avea pensie frumoasă, dar în starea în care devenise, nu mai știa, probabil, ce face cu banii. Cum s-a întâmplat ca la scena descrisă să fie de față și directorul a luat-o de mână pe fiica ei, cu intenția s-o dea afară pe poartă, să se tempereze. Maria, cum a văzut asta, a sărit la director, spunându-i: domnule director, n-o
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
fi apărut, apărea o conștiință defensivă a locului care comanda totul. Era chiar conștiința proprie a ideii de metamorfoză pură. Monotonie Îi scriu lui Rufius despre arta mea poetică ce nu reprezintă decât o urmare directă a participării la faptele descrise: Nos ea vix avidam vulgo captata per aurem/scripsimus, atque oculi fama fuere mei („Am descris lucruri pe care le-am prins primprejur cu-o avidă ureche, și veștile mi-au ținut loc de ochi”). Mereu am fost unul care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
vigoare; 23. Spațiu rezervat ANCESIAC. *1) Conform Ghidului de utilizare a Tarifului vamal de import al României,│ │ emis de Ministerul Industriei și Comerțului, pe anul în curs. ANEXĂ Modul în care destinatarul final va utiliza sau dispune de produsele │ │ strategice descrise și enumerate mai sus: │ │ (Disposition or use of the strategic goods by the ultimate consignee): │ │ │ │ [] Vor fi folosite în forma în care au fost primite, pentru........... │ │ (They will be used aș they were received, for) │ │ │ │ ..................... în următorul loc (sediul)/(în
ORDIN nr. 6 din 10 februarie 2000 pentru aprobarea formularelor-tip de licenta şi a altor documente prevăzute de Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 158/1999 privind regimul exporturilor şi importurilor de produse strategice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127258_a_128587]
-
competent Romanian authority) │ │ │ │ [] Vor fi revândute în România, în forma în care au fost primite; 11. ANGAJAMENT │ │ │ │ .............../(funcția, numele și prenumele) reprezentant legal al │ │ ................/(denumirea completă a importatorului) │ │ . solicit eliberarea unui Certificat Internațional de Import pentru │ │ produsele strategice enumerate și descrise mai sus, provenind din │ │ (țară) .................., fiind originare sin (țară) ............... │ │ . mă angajez să le import în România, în conformitate cu reglementările │ │ în vigoare și în cantitățile menționate mai sus; │ │ . mă angajez să nu le deturnez, să nu le transbordez și/sau să le
ORDIN nr. 6 din 10 februarie 2000 pentru aprobarea formularelor-tip de licenta şi a altor documente prevăzute de Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 158/1999 privind regimul exporturilor şi importurilor de produse strategice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127258_a_128587]
-
a României va emite în timp util norme tehnice și standarde privind linia codurilor. Articolul 10 Reguli generale. Desenarea, aranjarea și tipărirea tuturor elementelor componente ale standardelor de continut ale titlurilor de credit trebuie să se efectueze orizontal. În afara informațiilor descrise mai jos, nici o altă informație nu este permisă pe fata (recto) sau spatele (verso) cambiei. Capitolul 2 Normele specifice cambiei Articolul 11 Desenul și redactarea cambiei Față (recto) cambiei este alcătuită, în mod obligatoriu, din 7 zone ale căror amplasări
NORMA TEHNICA nr. 10 din 20 aprilie 1994 privind cambia şi biletul la ordin. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125337_a_126666]
-
Machetele proprii ale formularelor de cec adoptate de fiecare societate bancară trebuie să fie supuse aprobării Băncii Naționale a României. Desemnarea, aranjarea și tipărirea tuturor elementelor componente ale standardelor de continut ale cecurilor trebuie să se efectueze, excepție făcând numai bararea. În afara informațiilor descrise mai jos, nici o altă informație nu este permisă pe fata (recto) sau spatele (verso) cecului. Articolul 11 Desenul și redactarea cecului Față (recto) cecului este alcătuită din zone ale căror amplasări, conținut și dimensiuni vor fi realizate în conformitate cu regulile enunțate
NORMA TEHNICA nr. 9 din 20 aprilie 1994 privind cecul. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125336_a_126665]
-
249 din 22 iulie 2005 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 678 din 28 iulie 2005. Articolul 115 (1) În caz de necesitate sau utilitate învederata a vânzării în bloc, lichidatorul va prezenta judecatorului-sindic un raport în care vor fi indicate, descrise și evaluate bunurile ce urmează a fi vândute împreună, precizandu-se și sarcinile de care, eventual, sunt grevate, însoțit de propuneri vizând modalitățile de vânzare. O copie de pe raport va fi depusă la grefa tribunalului, unde va putea fi studiată
LEGE nr. 64 din 22 iunie 1995 (*republicată*) (**actualizata**) privind procedura reorganizarii judiciare şi a falimentului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126265_a_127594]
-
general, țelul este de a realiza un echilibru adecvat între caracteristicile respective pentru a satisface obiectivul situațiilor financiare. Importantă relativă a caracteristicilor în diferite cazuri este o problemă de raționament profesional. Imaginea fidelă / Prezentarea fidelă 46. Situațiile financiare sunt frecvent descrise că prezentând o imagine fidelă a poziției financiare, performanței și modificărilor poziției financiare a unei întreprinderi. Deși acest "cadru general" nu abordează direct astfel de concepte, aplicarea caracteristicilor calitative principale și a standardelor adecvate de contabilitate are, în mod normal
ORDIN nr. 403 din 22 aprilie 1999 pentru aprobarea Reglementărilor contabile armonizate cu Directiva a IV-a a Comunităţilor Economice Europene şi cu Standardele de Contabilitate Internaţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125490_a_126819]