2,008 matches
-
Comuna Negrești s-a înființat pentru prima oară în 1931, cu satele Negrești și Poiana. În 1950, comuna a trecut în administrarea raionului Piatra Neamț din regiunea Bacău. În 1968, ea a revenit la județul Neamț, reînființat, dar a fost imediat desființată, satele ei revenind la comuna Dobreni. Comuna a fost reînființată, în alcătuirea actuală, în 2005. Singurul obiectiv din comuna Negrești inclus în lista monumentelor istorice din județul Neamț ca monument de interes local este situl arheologic „Șes Dolhești” ce cuprinde
Comuna Negrești, Neamț () [Corola-website/Science/301654_a_302983]
-
comune au fost arondate raionului Urlați din regiunea Prahova și apoi (după 1952) raionului Ploiești din regiunea Ploiești. În 1968, comunele Netoți și Ciupelnița au fost comasate, iar comunei i-a fost arondat și satul Cornu de Sus din comuna desființată Cornurile și a fost inclusă în județul Prahova, reînființat. Trei obiective din comuna Dumbrava sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Prahova ca monumente de interes local, toate fiind situate în satul Zănoaga. Două sunt monumente de arhitectură ruinele
Comuna Dumbrava, Prahova () [Corola-website/Science/301669_a_302998]
-
pe malul drept al râului făceau parte, alături de alte sate, din comuna Hârsa, o comună ce avea în total 1.863 de locuitori, 5 biserici și o școală frecventată de 45 de elevi. În perioada interbelică, comuna a fost temporar desființată și satele sale trecute la comuna Gornet-Cricov. A fost reînființată în 1938, cu aceeași compoziție. În 1950, a fost arondată raionului Urlați din regiunea Prahova, iar în 1952 — raionului Mizil din regiunea Ploiești. În 1968, a redevenit parte a județului
Comuna Iordăcheanu, Prahova () [Corola-website/Science/301683_a_303012]
-
avea 2180 de locuitori în satele Bârjoveni, Butnărești, Bogzești, Cucoși, Prăjești, Uncești și în cătunele Giuleștii din Deal și Giuleștii din Vale. Comuna Secuieni avea 1340 de locuitori și aceeași alcătuire. În 1931, comuna Secuieni a fost pentru scurt timp desființată, și satele ei au făcut o vreme parte din comuna Porcești. În 1950, comunele Butnărești și Secuieni au devenit parte a raionului Roman din regiunea Bacău (între 1952 și 1956, din regiunea Iași). În 1968, au fost transferate la județul
Comuna Secuieni, Neamț () [Corola-website/Science/301677_a_303006]
-
vreme parte din comuna Porcești. În 1950, comunele Butnărești și Secuieni au devenit parte a raionului Roman din regiunea Bacău (între 1952 și 1956, din regiunea Iași). În 1968, au fost transferate la județul Neamț; comuna Butnărești a fost atunci desființată, satele ei trecând la comuna Secuieni. Două obiective din comuna Secuieni sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Neamț ca monumente de interes local. Unul este un sit arheologic, aflat în punctul „la Chiuaru” din zona satului Butnărești, sit
Comuna Secuieni, Neamț () [Corola-website/Science/301677_a_303006]
-
1936, comuna Iordăcheanu a fost reînființată. În 1950, comuna a fost arondată raionului Urlați din regiunea Prahova, apoi raionului Mizil din regiunea Ploiești. În 1968, județul Prahova s-a reînființat, iar comuna Gornet-Cricov a preluat și satul Dobrota de la comuna desființată Udrești.
Comuna Gornet-Cricov, Prahova () [Corola-website/Science/301679_a_303008]
-
în 1950 la raionul Ploiești din regiunea Prahova și apoi, din 1952, din regiunea Ploiești. În 1968, comunele comuna a revenit în județul Prahova, reînființat, și a preluat satele comunei Cocorăștii Colț, desființată temporar, precum și satul Zalhanaua din comuna Vlădeni-Mărgineni, desființată și împărțită între județele Prahova și Dâmbovița. În 2004, comuna Cocorăștii Colț a fost reînființată, comuna Mănești rămânând în forma actuală. În comuna Mănești se află trei monumente istorice de arhitectură de interes național: (1716) din Băltița; (1892) din Mănești
Comuna Mănești, Prahova () [Corola-website/Science/301694_a_303023]
-
1950, comuna a fost arondată raionului Teleajen din regiunea Prahova și apoi, din 1952, din regiunea Ploiești. La reînființarea județului Prahova în 1968, a revenit la acesta, fiindu-i atunci arondat și satele Bătrâni și Poiana Mare, din comuna Bătrâni, desființată. În 2005, cele două sate s-au separat din nou de comună, reînființându-se comuna Bătrâni. Cu privire la modul de formare a acestei vechi așezări românești, există și o legendă, și anume: cu sute de ani în urmă, pe vatra actualei
Comuna Starchiojd, Prahova () [Corola-website/Science/301732_a_303061]
-
-lea este semnalată o colonie de peste o sută de armeni stabiliți aici din Moldova, care ulterior s-au asimilat populației autohtone. Gurghiu a fost pentru un timp și numele unei cunoscute mărci de bere produsă la fabrica din apropiere, azi desființată. Biserica reformată din Gurghiu, construită în 1756 Biserica romano-catolică „Sf. Imre” din Gurghiu
Gurghiu, Mureș () [Corola-website/Science/300581_a_301910]
-
Socec din 1925 o consemnează în aceeași plasă, având 3112 locuitori în satele Albeștii Pământeni, Albeștii Ungureni, Brătești și Dobrotu și în cătunul Doblea. În 1931, comuna a preluat și satele Bărăști, Cicănești, Oeștii Pământeni și Oeștii Ungureni de la comuna desființată Oești. În 1950, comuna a fost transferată raionului Curtea de Argeș din regiunea Argeș, satul Cicănești separându-se pentru a forma o comună de sine stătătoare. În 1968, ea a revenit la județul Argeș, reînființat; satele Oeștii-Pământeni și Oeștii-Ungureni au trecut la
Comuna Albeștii de Argeș, Argeș () [Corola-website/Science/300600_a_301929]
-
de locuitori în satele Cetățenii din Deal, Cetățenii din Vale și Diaconești; Comuna Lăicăi cuprindea satele Lăicăi, Minciunești și Mesteacăn, având 1736 de locuitori. În 1950, comunele au fost arondate raionului Muscel din regiunea Argeș, comuna Lăicăi fiind în timp desființată și împărțită între comunele Cetățeni (satul de reședință) și Văleni-Dâmbovița (satul Mesteacăn). În 1968, comuna Cetățeni a trecut la județul Argeș. Satele Cetățenii din Deal și Cetățenii din Vale au fost și ele comasate atunci, formând satul "Cetățeni". În comuna
Comuna Cetățeni, Argeș () [Corola-website/Science/300614_a_301943]
-
o consemnează în aceeași plasă, având 660 de locuitori în aceleași două sate. În 1950, comuna a fost transferată raionului Muscel din regiunea Argeș. În 1968, comuna a fost transferată la județul Argeș, alipindu-i-se și satele comunei Vulturești, desființate. Comuna Vulturești a fost reînființată în 2003, de atunci comuna Hârtiești având alcătuirea actuală. Patru obiective din comuna Hârtiești sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Argeș ca monumente de interes local, toate fiind clasificate ca monumente de arhitectură
Comuna Hârtiești, Argeș () [Corola-website/Science/300625_a_301954]
-
deal , situat pe partea dreaptă a pârâului Solonț, a fost amplasată Biserica , iar pe stânga Școala și majoritatea gospodăriilor țărănești. Din dreptul Bisericii satul se ramifică spre Dealul Arie, de-a lungul pârâului Coșarului, pe o distanță de 4km. ( sat desființat și comasat cu Băhnășeni în anul 1968 ). Drumurile de legătură ale satului cu așezările învecinate sunt puține. Un drum ce merge pe lângă vadul pârâului Solonț vine dinspre Tărâța și merge la Solonț . Un alt drum de legătură cu Pârjolul taie
Băhnășeni, Bacău () [Corola-website/Science/300655_a_301984]
-
alcătuire și o populație de 1800 de locuitori. Comuna a fost transferată în 1950 raionului Bacău din regiunea Bacău, primind și numele de "Itești", după satul de reședință. În 1968, a revenit la județul Bacău, reînființat, dar a fost imediat desființată, satele ei trecând la comuna Berești-Bistrița. Tot atunci, satul Borleanu fiind atunci desființat și contopit cu satul Ciumași. Comuna a fost reînființată în 2005, prin desprinderea satelor Itești, Ciumași, Dumbrava și Făgețel din comuna Berești-Bistrița.
Comuna Itești, Bacău () [Corola-website/Science/300677_a_302006]
-
câteva sate ale acestora și ajungând la 4250 de locuitori. Ea făcea parte din plasa Bistrița a aceluiași județ și era compusă din satele Barați, Gherăești, Mărgineni-Munteni, Mărgineni-Ungureni, Secătura, Sohodolu-Crihan, Trebișu și Valea Budului. Comuna Slobozia-Luncani a fost și ea desființată, satul ei de reședință împreună cu majoritatea restului satelor trecând la comuna Luncani. Aceasta avea 1662 de locuitori în satele Chetroiu, Dubașu, Lingurari, Luncani, Pietraru, Podișu, Râpa Iepii, Șerpeni și Tocila. În 1931, satul Măgureni-Ungureni a fost redenumit în "Măgureni-Răzeși". În
Comuna Mărgineni, Bacău () [Corola-website/Science/300684_a_302013]
-
comunele Hârja și Grozești au fost transferate județului Bacău, reînființat, și au fost din nou comasate sub numele de Oituz, nume luat și de satul de reședință (Grozești). Alte două sate apărute între timp, Hatmani și Pistioaia, au fost atunci desființate și comasate cu satele Oituz, respectiv Hârja. În comuna Oituz se află "Monumentul eroilor cavaleriști din Primul Război Mondial", monument memorial sau funerar de interes național, opera lui Vasile Ionescu-Varo, ridicat în 1924 pe dealul Coșna de lângă satul Oituz.
Comuna Oituz, Bacău () [Corola-website/Science/300687_a_302016]
-
Comănești a aceluiași județ, având 2762 de locuitori în satele Măgirești, Prăjești, Stănești, Șesuri și Tazlău de Jos. În 1950, comuna a fost transferată raionului Moinești din regiunea Bacău, iar în 1964 a preluat și satul Valea Arinilor de la comuna desființată Lucăcești. În 1968, a revenit la județul Bacău, reînființat. Singurul obiectiv din comună inclus în lista monumentelor istorice din județul Bacău ca monument de interes local este din satul Șesuri. Clădirea, datând din 1648, este clasificată ca monument de arhitectură
Comuna Măgirești, Bacău () [Corola-website/Science/300682_a_302011]
-
comuna Orbeni avea 1689 de locuitori, iar comuna Scurta 1442. În 1950, cele două comune au fost transferate raionului Adjud din regiunea Putna, apoi (după 1952) din regiunea Bârlad și (după 1956) din regiunea Bacău, comuna Scurta fiind în timp desființată iar satul ei inclus în comuna Orbeni. În 1968, comuna a trecut la județul Bacău, iar satele Orbenii de Jos și Orbenii de Sus au fost comasate, formând satul Orbeni. În comuna Orbeni se află , monument istoric de arhitectură de
Comuna Orbeni, Bacău () [Corola-website/Science/300688_a_302017]
-
și satul Fătăciuni au primit numele de "Fântânele" iar satul Mohorâți pe cel de "Cornățelu". În 1968, toate comunele au fost trecute la județul Bacău și comasate sub numele de "Motoșeni", noua comună primind și câteva sate de la comunele vecine desființate Benești; tot atunci, satele Afumați (comasat cu Fundătura), Negoaia (comasat cu Cornățelu), Baicani-Deal și Valea Babelor (comasate cu Gura Crăiești), Baicani-Vale, Burlug și Gura Plopului (comasate cu Motoșeni), Captalani și Fundătura Țepoaia (comasate cu Țepoaia), Plopu (comasat cu Chicerea), Poiana
Comuna Motoșeni, Bacău () [Corola-website/Science/300685_a_302014]
-
în administrarea raionului Adjud din regiunea Putna, apoi (după 1952) din regiunea Bârlad și (după 1956) din regiunea Bacău; în timp, comuna Cornățel a fost desființată și inclusă în comuna Urechești, care a preluat și satul Slobozia de la comuna Coțofănești, desființată și ea. În 1968, comuna Urechești, în alcătuirea actuală, a trecut la județul Bacău.
Comuna Urechești, Bacău () [Corola-website/Science/300708_a_302037]
-
plășii Traian. Comuna avea 2152 de locuitori în satele Berbinceni, Câmpeni, Chilieni, Fundeni, Secuieni și Văleni. În 1950, comuna a fost transferată raionului Bacău din regiunea Bacău. În 1968, a revenit la județul Bacău, reînființat, arondându-i-se și satele comunei Odobești, desființată, precum și satul Glodișoarele (fost la comuna Izvoru Berheciului); tot atunci a fost desființat satul Câmpeni, comasat cu Secuieni. Comuna Odobești a fost reînființată în 2005, ea preluând satele Odobești, Bălușa, Ciuturești și Tisa-Silvestri. Trei obiective din comuna Berbinceni sunt incluse
Comuna Secuieni, Bacău () [Corola-website/Science/300700_a_302029]
-
este așezată pe coasta dealurilor din dreapta Siretului la 12 km depărtare sud-vest de orașul Bacău. Valea Seacă figurează printre cele mai vechi comune cunoscute, din care s-a format în mare parte localitatea Nicolae Bălcescu. Din 1968 împreună cu celelalte comune desființate, a intrat în componența comunei Nicolae Bălcescu, județul Bacău. Este unul din cele mai vechi sate catolice din Moldova. În secolul al XII-lea, un grup de italieni, cu misiuni apostolice, au venit la Valea Seacă și au consemnat existența
Valea Seacă (Nicolae Bălcescu), Bacău () [Corola-website/Science/300710_a_302039]
-
Valea Părului și Valea Hotarului, având 2040 de locuitori. În comună funcționau 2 mori de apă, o școală cu 60 de elevi (dintre care 10 fete) în satul Valea Hotarului și 3 biserici. În 1925, comuna Gura Dimienii era deja desființată și inclusă în comuna Beceni, formată acum din satele Beceni, Dogari, Enculești, Florești, Gura Ocii, Gura Dimienii, Mărgăriți și cătunele Coțobești, Oca și Oilești, având o populație de 2514 locuitori. În 1950, comuna Cărpiniștea a devenit reședința raionului Cărpiniștea din
Comuna Beceni, Buzău () [Corola-website/Science/300796_a_302125]
-
în satul de reședință. În comună funcționau 2 biserici (la Vispești și Fântânele) și o școală la Vispești. În 1925, în comuna Breaza este consemnat și satul Istrița de Jos, iar comuna avea 4525 locuitori. Comuna Vispești fusese atunci, însă, desființată, satele ei fiind incluse în comuna Năeni. În 1931, s-a înființat și comuna Greceanca, cu satele Greceanca, Bădeni, Dorobanți, Drăgăici, Istrița de Jos și Pepiniera Istrița; comuna Berca rămânea atunci doar cu satul ei de reședință. În 1950, comunele
Comuna Breaza, Buzău () [Corola-website/Science/300797_a_302126]
-
și Cernătești au fost incluse în raionul Cărpiniștea din regiunea Buzău și apoi (după 1952) în raionul Buzău din regiunea Ploiești. În 1968, comunele au redevenit parte a județului Buzău și au fost comasate în comuna Cernătești, unele sate fiind desființate (între altele, satul Podeni inclus în Manasia, satul Ciuciurele în Aldeni, satul Mălăești în Zărneștii de Slănic). Patru obiective din comuna Cernătești sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Buzău, ca monumente de interes local. Trei sunt clasificate ca
Comuna Cernătești, Buzău () [Corola-website/Science/300808_a_302137]