4,964 matches
-
evrei. Izvoarele relative la segmentul cronologic ce ne interesează oferă informații sumare despre trăsăturile acestui grup etno-confesional și despre interacțiunea cu alte entități sociale. Se știe că în epoca constituirii statelor medievale exponenții lui au adus servicii remarcabile elitei în devenire • Koz’ma Pražskij, Cešskaja hronika..., p. 122. • El folosește jocul de cuvinte saxones - saxoni, saxum - piatră, saxis regidiores - oameni limitați, chemat să sublinieze că inteligența inamicului ar fi inflexibilă, „tare ca piatra“ (ibidem, p. 116-117). • Ibidem, p. 79. • F. Graus
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
istoriei care se vor reclama de la tradiția franceză. Ideea caracterului irezistibil, a parcurgerii drumului preconceput într-un ipotetic proiect istoric, independent de orice influență umană, este componenta cea mai insidioasă a teoriei revoluției. Debutul acestei viziuni asupra revoluției irezistibile, a devenirii implacabile a timpului, poate fi identificat în dialogul din 14 iulie 1789 dintre Ludovic al XVI-lea și ducele de la Rochefoucould - Liancourd, cel care aduce vestea căderii Bastiliei, ca urmare a defecțiunii produsă în corpul apărătorilor ei. La întrebarea regelui
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
în memoria literaturii (2000) urmărește în diacronie asocierile contrastive și convergente ale operei pușkiniene cu alte opere. O lectură a lui Pușkin prin Dostoievski, dar și a lui Dostoievski prin Pușkin se referă la tema religioasă, mod de cunoaștere și devenire a personalității: omul prevestit de cei doi este „omul în om”; omul solar al lui Pușkin și omul sfâșiat între elanuri sublime și ispite abjecte al lui Dostoievski întregesc visul armoniei în contradicții care tentează conștiința. În relația Pușkin-Lermontov, L.
LOGHINOVSKI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287847_a_289176]
-
noastră. Nu este comemorată Într-o ceremonie specială sub forma unei confirmări, a unui mitzvah sau a unei nunți. La un moment dat din viața noastră cînd sîntem, cu adevărat, fetițe și cînd avem nevoie de Îndrumare și educație În ceea ce privește devenirea noastră, spre ce ne Îndreptăm și ce Înseamnă toate acestea, nu este ușor să inventăm un ritual cînd cultura noastră este atît de ambivalentă și confuză În ceea ce privește tranziția de la o etapă la alta. Totuși, eu am făcut parte dintr-o
-Medicina energetica pentru femei. In: Medicina energetica pentru femei by Donna Eden, David Feinstein () [Corola-publishinghouse/Science/2365_a_3690]
-
independența și Încrederea În sine pînă cînd sînt pregătite să fie cu un partener. La origini, cuvîntul “virgină” Însemna “o femeie care se cunoaște”. Sexualitatea sănătoasă Începe la o femeie de timpuriu prin cunoașterea propriului trup, prin venerarea lui, prin devenirea unei specialiste În a-i oferi plăcere, prin Îngrijirea lui ca pe ceva sfînt care poate Într-o zi va purta un copil și prin dezvoltarea unei atenții deosebite pentru evitarea oricărei profanări. Ca tînără femeie a fi stăpîna propriului
-Medicina energetica pentru femei. In: Medicina energetica pentru femei by Donna Eden, David Feinstein () [Corola-publishinghouse/Science/2365_a_3690]
-
poetice care s-a desfășurat sub semnul unei mari tristeți. Într-un concis comentariu consacrat eseurilor de istorie a artei din Pegas între Meduza și Perseu (I-II, 1985), Ștefan Borbély observa că această antologie devine „un jurnal indirect”, reflectând „devenirea de sine a unui încarcerat în angoase, care-și disciplinează neliniștea, obiectivând-o în corpul amăgitor al artei”. Observație exactă în ceea ce privește selecția conținută în volumele din 1985; dar o concluzie mai cuprinzătoare va putea fi formulată după încheierea seriei proiectate
FRUNZETTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287105_a_288434]
-
care prețuiește indecidabilele și vede lumea ca o rețea de obiecte imposibil de descris În propoziții cu certă valoare de adevăr. Discursul larg al criticii literare (și mai ales al teoriilor receptării) este de mult conștient de relația de permanentă devenire și interdependență dintre cititor sau critic (oricare putând să joace rolul observatorului) și text (sistemul observat), după cum În fizică se cunoaște o perspectivă relațională Încă din secolul al XVIII-lea (G.W. Leibniz catalogând drept ilogică absolutizarea de către Newton a
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
o scriere cu tine Însuți, ca să ajungi, de fapt, la o scriere cu lumea și cu celălalt; dar, În timp ce În textul lui Cornel demersul acesta era experimentat, exista o experiență a textului ca atare, la tine, Horea, nu există o devenire și o etapizare. Poate că de fapt nici nu te interesează așa ceva. Pentru că este evident, Horea, că, scriindu-te pe tine Însuți, nu ajungi automat și la scrierea celorlalți. Ar trebui să existe o devenire, o trecere, o perioadă tranzitorie
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
tine, Horea, nu există o devenire și o etapizare. Poate că de fapt nici nu te interesează așa ceva. Pentru că este evident, Horea, că, scriindu-te pe tine Însuți, nu ajungi automat și la scrierea celorlalți. Ar trebui să existe o devenire, o trecere, o perioadă tranzitorie Între una și cealaltă. De la teoria alterității la folosirea arbitrară a conceptelor Cornel Vâlcu: Acum Îmi vine ideea urâtă care seamănă cu ciudățenia pe care-am zis-o despre O plimbare de dimineață pe strada
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
fizica einsteiniană. O opțiune metodologică Voi observa deci că fizicienii, artiștii, teoreticienii literari și istoricii se Întâlnesc - desigur, involuntar - În același perimetru problematic. De vină nu poate fi decât conștiința că două dintre dimensiunile care fac fundamentală perceperea existenței În devenirea sa sunt spațiul și timpul, indisolubil legate unul de celălalt, deși atât de diferite esențialmente. Fiindcă, În vreme ce spațiul oferă avantajul sincronicității, al coexistenței obiectelor În interiorul aceluiași moment de dezvoltare, timpul operează În diacronie, surprinzând continuitățile și discontinuitățile obiectelor, apariția și
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
marchează hărțile invizibile ale imaginarului unei colectivități. A le desemna ca „amintiri” ar fi oarecum eronat, câtă vreme, spre deosebire de acestea, care evocă un trecut de care s-a produs separația psihologică și care a fost lăsat În urmă, ele jalonează devenirea În continuare, influențând deciziile prezentului, deci, practic, supraviețuind timpului lor. În acest fel, situația este oarecum similară cu ceea ce aduce folclorul din trecut. S-a spus, pe bună dreptate, că tradițiile păstrate În continuare, ale căror origini sunt adeseori obscure
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
supraviețuit vremii lor, creând tradiții diverse și chiar generând ele Însele alte evenimente și simboluri, ori prilejuind afirmarea unor noi actori ai istoriei. Ea va Înregistra și interpreta tocmai aceste reacții, scrutându-le amploarea, calitatea, forța de impact din perspectiva devenirii colectivității date. Fiindcă aceasta este adevărata protagonistă a unei istorii de acest fel: comunitatea selectată (care poate fi aceea națională ori a statului), memoria colectivă fiind cea avută În vedere. Prin urmare, se poate afirma că În obiectivul istoriei locurilor
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
puternic halo În care un spirit al istoriei se Întrupează În ceva concret, În marea idee despre istorie, pentru a păstra maniera hegeliană În care spiritul timpului traversează toate creațiile sale. Ideea de istorie, să zicem, sacră se Întrupează prin devenirea ei seculară, Într-un anume loc. Aceasta este istoria În dimensiunea ei umană, cea pe care o percepem, și pentru că ea se face Într-un anume loc, și pentru că suntem În cele din urmă ai unui loc. Avem destule exemple
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
secularizării asupra comportamentului cultural, deoarece este greu să vorbim de o nivelare religioasă profundă care să fi creat un comportament cultural modern, similar cu cel protestant. Argumentul care stă la Îndemână este lipsa Încrederii sociale care să fie liantul unei deveniri sociale culturale post-comuniste. Cu totul alt aspect este cel al democratizării, loc În care standardele occidentale - mai precis, cele euroatlantice - au fost și sunt puse de alte culturi decât cele euroatlantice sub semnul Întrebării. Nu Însă de cultura română care
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
pregătiți să-și exprime opiniile. În privința acestei conștiințe am dorit să accentuez legătura dintre un comportament cultural bazat pe o credință religioasă și proprietatea privată. E interesant de observat felul În care proprietatea economică și cea simbolică, identitară, este În devenire. La Întrebarea „Cine sunt eu?”, membrii societății civile au dat răspunsuri diferite pe parcursul acestor paisprezece ani. Tipurile de reprezentări ale societății civile, despre care vorbea Sanda, sunt forme de discurs. Ce fel de discurs? În primul rând, un discurs În
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
fi semnificativ ca experiență de comunicare este Încercarea de a dezvolta un proiect, de a reflecta Împreună asupra lui. Oameni care cred cu bun-simț Într-o utopie, care au credința că exercițiul lor intelectual se reflectă Într-un sens al devenirii. Sanda Cordoș: Multe dintre grupurile care constituie societatea civilă constată că proiectele lor nu se reflectă În societate. În societatea În sens larg. Faptul că noi ne Întâlnim și discutăm și că ne publicăm dezbaterile tot În revistele mediului nostru
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
a stârnit interesul comentatorilor prin relativa noutate epică, prin calitatea descrierii unor procese psihice. Romanul Sfântul Părere (1930), retipărit mai târziu (1942) cu titlul Cazul Magheru, are o versiune mult modificată și amplificată în 1971. Este o abordare sui-generis a devenirii personalității umane de excepție, prin relatarea unor momente biografice aparent disparate. Intenția principală e de a demonstra cum, paralel cu rațiunea, un rol la fel de important în desfășurarea unei vieți îl are subconștientul. Accentul epic cade pe relatarea unei experiențe senzaționale
DRUMES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286883_a_288212]
-
De la alte premise conceptuale pornește volumul despre Mihai Eminescu, biografie stilizată cu argumente analitice legate de viață și creație. Frecvența precumpănitoare a postumelor este evidentă, antumele ilustrând doar evoluția personalității răsfrânte în operă. Expunerea, abundând în fapte și idei, surprinde devenirea intelectuală, exemplul etic și estetic al vieții și activității eminesciene. De altfel, „problema” Eminescu va da naștere unui veritabil complex de monografii: Eminescu. Cultură și creație (1976), Eminescu și romantismul german (1986), Eminescu. Viață, creație, cultură (1989), autoarea ambiționând să
DUMITRESCU-BUSULENGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286912_a_288241]
-
creație, cultură (1989), autoarea ambiționând să deslușească resorturile arhetipale și impulsurile catalitice ale genialității. Comentariul, folosind instrumentarul cercetării moderne, construiește o amplă rețea de conotații care angajează relația individ-cosmos în imagini primordiale, integrându-l organic pe marele romantic român în devenirea culturii naționale și europene. Polaritatea mit-istorie, concretizată artistic și prin semnificațiile mării și ale codrului, simboluri ale permanenței universale, exprimă, în straturile cele mai adânci ale eroului liric, racordarea lui la ritmurile existențiale, mioritice și ale mării, la destinul istoric
DUMITRESCU-BUSULENGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286912_a_288241]
-
delimitată întreprinde D. în Les Livres de sagesse dans la culture roumaine (1971), o temeinică introducere în istoria mentalităților sud-est europene. Comentate interdisciplinar și relaționate comparatist cu altele din aceeași zonă, cărțile de comportament contribuie la fixarea unor etape în devenirea culturii. Urmărind sublinierea liniilor distinctive ale speciei respective în istoria literaturii și a mentalității românești, autorul studiază două categorii de scrieri: unele destinate „creștinilor și cetățenilor”, altele, educației principilor, abordându-le din cât mai multe unghiuri: origine, conținut, destinatari, circulație
DUŢU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286924_a_288253]
-
și din colectivități diferite, întrupează vrerile și gândirea oamenilor din anumite momente în raport cu tipul perfect, ideal, al umanității. Concentrând mari aspirații sociale - binele, adevărul și demnitatea -, ele pot reapărea de multe ori, învestite cu semnificații noi în istoria civilizației, căci devenirea modelelor umane este doar o parte a istoriei culturii, cu acuzate finalități educaționale. După acest itinerar instructiv în spațiul culturii universale, D. revine la aria românească, evidențiind direcțiile istoriografiei de la noi - istorică, filologică, estetică, de idei ș.a. Schițând jocul permanențelor
DUŢU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286924_a_288253]
-
temele (lumea-lume, trista duminică, „falsa întâlnire cu celălalt” etc.), personajele specifice, precum și caracteristicile formale ale literaturii lui Caragiale. Analizele, sprijinite pe argumente teoretice de ultimă oră, ilustrează într-un mod original formula criticii imanente de „ascultare” a textului. Preocupat de devenirea limbajului poetic românesc, criticul urmărește în Eseuri despre vârstele poeziei (1990) câteva momente decupate din aproape două secole de poezie modernă, încercând să identifice un fel de invariante ale faptului poetic, „acel corp stabil de imagini, de atitudini, de motive
FANACHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286949_a_288278]
-
purtând subtitlul „Revistă pentru studiul literaturilor clasice, în dezvoltarea lor și în legăturile cu literaturile moderne”, publicația își propune să revigoreze domeniul prin evidențierea valorii estetice a operelor Antichității greco-latine, privite din perspectiva omului modern. Promovând formula clasicismului în continuă devenire, revista acționează în două direcții principale: pe de o parte, cercetarea literaturilor clasice în conexiunea lor cu cele moderne, pe de alta, realizarea unor traduceri adecvate sensibilității secolului al XX-lea, precum și stadiului de evoluție a limbii române literare. Cea
FAVONIUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286972_a_288301]
-
De soare și de vânt rece, / De demineață-i cu floare, / Sara-i veștedă de soare. A doua zî să usucă, / Ca-n cuptori când o aruncă”), contradicția vremelnicie - perenitate se estompează într-un proces de superioară înțelegere a continuității și devenirii perpetue. Asupra motivului nestatorniciei sorții, D. va reveni în anii exilului său polonez, când traduce prologul tragediei Erophile a poetului și dramaturgului cretan Gheorghios Chortatzis, creație a barocului, cu sugestii din Tasso, dar mai cu seamă din Giambattista Giraldi Cinzio
DOSOFTEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286838_a_288167]
-
frază finală ce reinstituie primatul acțiunii: „Adevărul nu reprezintă un obiectiv, ci un instrument în obținerea victoriei”. O victorie pe care, în numele intereselor sale strategice, orice națiune și-o dorește repetată zilnic, an de an, pe o spirală ascendentă a devenirii ei în securitate și stabilitate. * Cartea Războiul tăcut a lui Abram N. Shulsky și Gary J. Schmitt împrăștie aura de mister ce planează asupra lumii informațiilor, oferindu-i deschidere către înțelegerea rațională a unui domeniu complex, de maximă rigoare și
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]