137,703 matches
-
în mod real impas și deschidere în artele vizuale, unde e falsul impas și falsa deschidere. Versiunea occidentală a muzeului de artă contemporană pivotează în jurul originalității discursului plastic și, în consecință, folosește coerența drept criteriul central. Doctrina ei muzeală definește diferența cantitativ, ca diversitate a posibilităților de a depăși unicitatea, formula unică. În perspectiva acestei definiri apusene, unitatea acestor posibilități care formează la un loc diferența este asigurată de coerența lor freatică, de principiul ascuns care le leagă. Coerența muzeului devine
La început a fost colecția by Sorin Dumitrescu () [Corola-journal/Journalistic/11959_a_13284]
-
originalității discursului plastic și, în consecință, folosește coerența drept criteriul central. Doctrina ei muzeală definește diferența cantitativ, ca diversitate a posibilităților de a depăși unicitatea, formula unică. În perspectiva acestei definiri apusene, unitatea acestor posibilități care formează la un loc diferența este asigurată de coerența lor freatică, de principiul ascuns care le leagă. Coerența muzeului devine model și se instituie astfel factor civilizator determinant. Omologul răsăritean al aceleiași instituții muzeale apusene definește aceeași diferență - considerată de această dată condiție a înnoirii
La început a fost colecția by Sorin Dumitrescu () [Corola-journal/Journalistic/11959_a_13284]
-
acestor posibilități care formează la un loc diferența este asigurată de coerența lor freatică, de principiul ascuns care le leagă. Coerența muzeului devine model și se instituie astfel factor civilizator determinant. Omologul răsăritean al aceleiași instituții muzeale apusene definește aceeași diferență - considerată de această dată condiție a înnoirii - calitativ, ca reprezentând infinitele posibilități de a fi neuniform rămânând unic. Pentru realizarea acestui tip paradoxal de diferență, coerența se arată a fi neputincioasă. O astfel de diferență nu poate fi pusă în
La început a fost colecția by Sorin Dumitrescu () [Corola-journal/Journalistic/11959_a_13284]
-
se instituie astfel factor civilizator determinant. Omologul răsăritean al aceleiași instituții muzeale apusene definește aceeași diferență - considerată de această dată condiție a înnoirii - calitativ, ca reprezentând infinitele posibilități de a fi neuniform rămânând unic. Pentru realizarea acestui tip paradoxal de diferență, coerența se arată a fi neputincioasă. O astfel de diferență nu poate fi pusă în act decât de spontaneitatea și creativitatea care izvorăsc dintr-o sursă originară, alta decât cea cosmică, naturală, a cărei energie formativă transcende autoritar vigoarea naturală
La început a fost colecția by Sorin Dumitrescu () [Corola-journal/Journalistic/11959_a_13284]
-
instituții muzeale apusene definește aceeași diferență - considerată de această dată condiție a înnoirii - calitativ, ca reprezentând infinitele posibilități de a fi neuniform rămânând unic. Pentru realizarea acestui tip paradoxal de diferență, coerența se arată a fi neputincioasă. O astfel de diferență nu poate fi pusă în act decât de spontaneitatea și creativitatea care izvorăsc dintr-o sursă originară, alta decât cea cosmică, naturală, a cărei energie formativă transcende autoritar vigoarea naturală prin care este afirmată în mod obișnuit diferența. Efectul, la
La început a fost colecția by Sorin Dumitrescu () [Corola-journal/Journalistic/11959_a_13284]
-
astfel de diferență nu poate fi pusă în act decât de spontaneitatea și creativitatea care izvorăsc dintr-o sursă originară, alta decât cea cosmică, naturală, a cărei energie formativă transcende autoritar vigoarea naturală prin care este afirmată în mod obișnuit diferența. Efectul, la nivelul instituției muzeale pe care încercăm să o proiectăm, a acestui mod răsăritean de a concepe și exalta diferența, este copleșitor: puterea formativă a înnoirii nu este difuzată la scara macro a publicului larg folosind coerența, ci direct
La început a fost colecția by Sorin Dumitrescu () [Corola-journal/Journalistic/11959_a_13284]
-
decât cea cosmică, naturală, a cărei energie formativă transcende autoritar vigoarea naturală prin care este afirmată în mod obișnuit diferența. Efectul, la nivelul instituției muzeale pe care încercăm să o proiectăm, a acestui mod răsăritean de a concepe și exalta diferența, este copleșitor: puterea formativă a înnoirii nu este difuzată la scara macro a publicului larg folosind coerența, ci direct, pe cale indexală, prin arătarea unor modele concrete și convingătoare de creativitate și spontaneitate. Selecția acestor modele, ponderea promoționării unuia sau altuia
La început a fost colecția by Sorin Dumitrescu () [Corola-journal/Journalistic/11959_a_13284]
-
viziunii.", sau "Doina Ioanid nu e bravă pentru că reabilitează sau reajustează un anume poem. Ce-i drept, nici chiar în literatură nu se pot face toată ziua invenții și legitimări. Însă trebuie să se inventeze și să se breveteze măcar diferențe. Iar Doina Ioanid și-o construiește pe-a ei revenind, în plin exhibiționism și provocare, la vechile arme ale sugestiei și imaginarului." Atenția de a nu scrie la fel despre toți, de-a nu face, în nici un caz, concesii, nici măcar
Alambicuri cu poeți by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11952_a_13277]
-
restrîns, interesul ideilor sale, din păcate fără a putea reproduce eleganța demonstrațiilor. Magdalena Vulpe a disociat termenii sociolingvistici și stilistici - dialectal, popular, vorbit, standard, cult etc. - invitînd la precizie în folosirea lor atît de adesea confuză și aproximativă. A stabilit diferențe între caracterul arhaic și cel conservator, cu prudență în distingerea elementelor relevante de cele irelevante. Într-o tradiție care mitologiza sau absolutiza literatura populară, a încercat să descopere cum funcționează realmente în mediul folcloric distincția cotidian / poetic, reflectată în conservarea
Dialectal, popular, vorbit by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11976_a_13301]
-
vechi al românei, două structuri paralele" (p. 96). A ținut cont, în abordările dialectologice și sociolingvistice, de atitudinea vorbitorilor: de mai multe ori este invocată "intuiția Ťomuluiť de pe stradă" (în perceperea formelor prepozițiilor - de, di, dă etc. - ca indici ai diferențelor dialectale) sau "convingerea lingvistică locală", "granița dialectală subiectivă" (judecata vecinilor despre intonația din Lelești, comună din Bihor, cu lungirea vocalei din silaba finală, e foarte tranșantă, arătînd cum sînt percepute diferențele regionale chiar de la un sat la altul: "ei așa
Dialectal, popular, vorbit by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11976_a_13301]
-
formelor prepozițiilor - de, di, dă etc. - ca indici ai diferențelor dialectale) sau "convingerea lingvistică locală", "granița dialectală subiectivă" (judecata vecinilor despre intonația din Lelești, comună din Bihor, cu lungirea vocalei din silaba finală, e foarte tranșantă, arătînd cum sînt percepute diferențele regionale chiar de la un sat la altul: "ei așa vorbește mai pă lung"; "noi rîdem de ei"). Magdalena Vulpe a studiat caracterul popular al limbii pe baza sintaxei, elementul cel mai stabil, dar și cel mai neglijat de cercetătorii precedenți
Dialectal, popular, vorbit by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11976_a_13301]
-
în ceea ce s-ar putea numi cu un concept actual carența de autoreferențialitate, autorul Plumbului se arăta foarte stîngaci și în definirea poeziei: "Suprinzător, între definițiile pe care poetul le dă ici-colo Ťpoezieiť și ceea ce scrie el e o mare diferență, ca să nu zic o ruptură. în definiții își fac loc stereotipiile unei întregi perioade literare". De fapt, pentru Bacovia poezia se confundă jenant cu "poeticul", "respectiv cu o însușire, reală sau presupusă, a unor lucruri ce degajă sentimentul poeziei. Accentul
În slujba lui Bacovia by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12000_a_13325]
-
vară venea multă lume să-și trateze cu nămolul din lac afecțiunile reumatice. Deveniseră foarte apropiați și se părea că între ei se stabilise o legătură mai serioasă. Mache o plăcea pe Maria, dar avea multe rețineri, gândindu-se la diferențele de statut social care erau între ei. Relația cu Veta se terminase demult, întrucât aceasta plecase cu doi ani în urmă la București, pentru a se specializa la o țesătorie de covoare persane. Aici, băiatul patronului se îndrăgostise de ea
MOȘ MACHE CAP.III,DRUMUL SPRE ÎNĂLȚIME de DAN PETRESCU în ediţia nr. 1613 din 01 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382646_a_383975]
-
și fidelitatea. În fața lucrurilor ce contează cu adevărat în viață și în fața problemelor existențiale toți suntem egali, indiferent de sex, religie, cultură sau naționalitate. Dar, flerul de a depista existența sau lipsa acestei pudori psihice, ele sunt răspunzătoare de toate diferențele.. sta doar în puterea fiecăruia de a ne crea frumusețea personală. Ori nu ar avea legătură cu frumusețea? Amintind de ‘’mitul fecioarei’’(C.G.Jung) ce sălășluiește în sufletul oricărui bărbat (anima, fecioara), femeia având corespondentul pentru un el prin ‘’animus
CE E FEMEIA? ..DAR, FRUMUSEŢEA (FARMECUL) EI? de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1551 din 31 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382663_a_383992]
-
mai curată, care încearcă să îl asigure: „... bine, dar... să știi...” printr-o obstinație prin care memoria încearcă să smulgă neantului iluzia dăinuirii: „Eu sunt prezentă-n anotimp..., „Te priveghez în orice timp,”... Autorul Marian Malciu stabilește, însă, foarte bine diferența, separația între trecutul (plin) și prezentul (gol) unei existențe nedrepte, prin decesul prematur al celei ce i-a fost parteneră de viață. Ambele momente au un punct comun ca o piesă de teatru în două acte reunite sub un singur
DIALOG MUT...& DIALOG SACRU ... de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1526 din 06 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382711_a_384040]
-
fata. - Să lucrezi în continuare pe postul dumitale, până la ședință. Cum toată lumea a fost mulțumită de activitatea depusă în fermă, nu cred că vor fi probleme, mai ales că la salariu nu-i vorba decât de trei - patru sute de lei diferență. Știi că ți-am acordat cel mai mare salariu posibil ca tehnician acum trei luni, de mi-am pus-o în cap pe șefa ta! Parcă nu făceai muncă de inginer ca și ea. - Știu și vă mulțumesc. Până la adunarea
CAP. XV de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1548 din 28 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382698_a_384027]
-
studiu în optimizările tehnice, dar și felul în care mi-am conceput literatura. Conflictul e important, ne animă și ne face să ne învîrtim în jurul lui. Dar în cărțile mele încerc să ajung la pacea totală a misticului, la anihilarea diferenței dintre om și divinitate. Pe de altă parte, în lumea noastră modernă bîntuie un exemplu clasic, cel al dihotomiei dintre comunism și fascism. Fasciștii spun că sînt luptători anti-comuniști, iar comuniștii că sînt luptători antifasciști. Ambele curente sînt bazate pe
Constantin Virgil Negoiță și inovațiile literar- matematice by Cosana Nicolae () [Corola-journal/Journalistic/16040_a_17365]
-
Acum cîtva timp am fost de fapt mai interesat de Modernism decît de Postmodernism - și conceptul meu de Modernism era foarte puternic influențat de moștenirea nietzscheană care include forme ale dubiului epistemologic și critica metalingvistică. Cînd am început să văd diferența între Postmodernismul incipient și Modernism, aceasta s-a întîmplat fiindcă scriitorii moderni - și-i am în minte pe Joyce, Proust, Thomas Mann, Musil - au produs opere mult mai profunde decît cele produse de Postmodernism. Spun aceasta cu convingerea că apreciez
Prof. Douwe Fokkema: "Literatura n-are nevoie să fie politică" by Letiția Guran () [Corola-journal/Journalistic/16023_a_17348]
-
o oră și douăzeci de minute: la toate vechile obsesii literare ale autorului, încrustate într-o magmă de replici, din care e greu de înțeles subiectul sau evoluția personajelor, se adaugă acum spaima de neputințele bătrâneții. Vârsta a treia anulează diferența între sexe, doar poftele (sau amintirea lor) provoacă grupări și regrupări între personaje, interpretate toate de bărbați. Dincolo de asta nu înțeleg nimic și aștept să vină pauza. Când vine, profit de ea. 10 iunie. Amanții însângerați de Chikamatsu Monzaemon la
În absența specialiștilor by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/16054_a_17379]
-
decomunizării", deoarece orice justiție, după o dictatură, n-ar putea fi decît "iacobină, bolșevică": "Nu pricep (...) de ce crede Adam Michnik că justiția se opune reconcilierii și invers. În mintea mea, reconciliera presupune justiție pentru a nu așeza reconcilierea pe anularea diferenței dintre vinovat și victimă. Soldații care au tras, la noi, în manifestanți sînt și ei victime, spune Michnik. De acord. Dar cei care au dat ordin să se tragă? Evident, prin justiție nu înțeleg nici răfuială, nici răzbunare, ci ceea ce
Un director de conștiință by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16063_a_17388]
-
chiar așa: Securist și ziarist. Amîndoi lucrează cu turnători și au ca materie primă delațiunea. Turnătorul i se pare directorului publicației același în anii cînd colabora cu Securitatea și în anii în care telefonează ori scrie la presă. Dar ziaristul? Diferențe există, admite dl Popescu. Depinde de felul în care ziaristul își face datoria. El e foarte aproape moralmente de securist, cînd, primind o informație, în loc s-o publice, își cumpără tăcerea de la cel pe care informația îl incriminează. În ce
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16074_a_17399]
-
1999, prevede că absolvenții liceelor pedagogice (încă nedesființate pe atunci) fac doi ani de colegiu, iar absolvenții altor licee, trei. în momentul de față, colegiile pedagogice n-au decît varianta de trei ani. Pare destul de ciudat să nu existe nici o diferență. Să adaug la asta faptul că planul de învățămînt și programele pentru colegii (de manuale, nici vorbă) sînt departe de a fi puse la punct. E în ele un abuz de discipline pedagogice (pedagogii sînt, din nou, stăpîni pe situație
Școala în tranziție by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16076_a_17401]
-
gesturilor fundamentale, reziduurile de limbă de lemn dintr-o conversație amoroasă, toată meschinăria ascunsă în celulele nu tocmai etanșe ale unui bloc de locuințe. Genul proxim al acestui tip de roman ar fi interbelicul Carlton al lui Cezar Petrescu, iar diferența specifică, modelul optzecist al înregistrării și al efectului de realitate. Comicul seamănă cu acela al lui Ioan Groșan, dar fără rezonanța istorică și jocurile textuale din O sută de ani de zile la Porțile Orientului. Pentru că obiectul predilect al romancierului
Umor și metafizică by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16065_a_17390]
-
critice apele nu erau prea limpezi) și după eforturile observatorilor acestui fenomen literar. Oțoiu vine prea tîrziu cu o demonstrație completă a postmodernismului în care ne situăm de ceva timp (este vorba despre postmodernismul literar, bineînțeles). Nu interesează foarte mult "diferența specifică" - ierarhizarea scriitorilor în interiorul acestei mișcări nu îl preocupă pe autor. El restabilește (în ton cu militantismul optzecismului timpuriu) diferențele de modernismul și tardomodernismul românesc. Toți postmodernii români sînt invocați nediferențiat pentru susținerea unor ipoteze mult prea generale: marginalitatea, mentalitatea
Manual de postmodernism clasic by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16080_a_17405]
-
completă a postmodernismului în care ne situăm de ceva timp (este vorba despre postmodernismul literar, bineînțeles). Nu interesează foarte mult "diferența specifică" - ierarhizarea scriitorilor în interiorul acestei mișcări nu îl preocupă pe autor. El restabilește (în ton cu militantismul optzecismului timpuriu) diferențele de modernismul și tardomodernismul românesc. Toți postmodernii români sînt invocați nediferențiat pentru susținerea unor ipoteze mult prea generale: marginalitatea, mentalitatea underground, corporalism etc. Or, un observator atent al fenomenului, nu mai poate suporta cu ușurință citarea împreună a unor autori
Manual de postmodernism clasic by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16080_a_17405]