6,859 matches
-
fie niciodată un centru cu o importanță exclusivistă în sudul Germaniei. A fost nevoit să suporte concurența puternică a unor orașe ca Nuernberg, Augsburg sau Konstanz. e. Destrămarea unui vis De regulă, se spune că domnitorii Moldovei, în special sub dinastia Mușatinilor, prestau jurământ regilor Poloniei (Uniunii polono lituaniene), pentru a contrabalansa influența maghiară în zonă. De fapt, se încerca înlăturarea tutelei sub oblăduirea căreia se înființase marca de apărare moldovenească împotriva tătarilor. Și suntem tentați să ne însușim acest punct
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
avansat pe care s-a edificat construcția imperială romană. În schimb, suzeranitatea otomană exercitată, timp de veacuri, asupra țărilor române a implicat doar un împrumut de neologisme din limba turcă și greacă. Paradoxal, stăpânirea Casei de Habsburg și cea a dinastiei Romanovilor au avut un efect minor în planul modelării limbii române, deși, în multe privințe, se aflau într-un stadiu cultural superior, comparativ cu Sublima Poartă. Nu putem să trecem cu vederea că aportul german a fost modest, limitându-se, de
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
coloniștii germani stabiliți în apropiere (la Brașov și Sibiu). Coabitarea româno turanică a fost mai însemnată în Muntenia decât în Moldova, unde era marginală, spre Bugeac, și a avut un impact mai puternic, stând la baza fondării Țării Românești sub dinastia Basarabilor. g. Icoana românească Identitatea noastră ortodoxă este o moștenire sacră care ne-a fost încredințată de Bizanț. Propovăduirea creștinismului oriental pe pământurile noastre s-a realizat de Imperiul Roman de Răsărit prin stăpânirea Dunării de Jos. Predica Sfântului apostol
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
Mediu premisele dezvoltării pe ruinele imperiilor pe care le-a clădit a unor formațiuni statale românești. Probabil cu sprijinul unor elite turanice, au fost trezite din somnul milenar țări avându-și leagănul în spațiul românesc (ilustrativă fiind în acest sens dinastia Basarabilor). Nașterea lor s-a făcut grație mai ales destinderii situației politice regionale. Invazia mongolă spulberase sau slăbise puterile care se învecinau și chiar controlau părți din teritoriile noastre (Rusia Kieveană, Ungaria și Polonia). Nu întâmplător, popoare vechi, adormite politic
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
ales un prinț străin. La Carol I nu a contat proveniența sa dintr-o casă războinică germană, ci, cu precădere, înrudirea cu Napoleon al III lea, în condițiile în care Franța constituia modelul politic și cultural urmat de România. Instaurarea dinastiei Hohenzollern Sigmaringen a reprezentat apogeul influenței occidentale la nivelul elitei politice românești. Carol I și-a câștigat titlul de rege pe front conducând armata împotriva otomanilor pentru obținerea independenței țării. O victorie la fel de mare a fost, însă, ținerea în frâu
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
o perspectivă africanătc "Genul și implicațiile sociale ale globalizării \: o perspectivă africană" Yassine Falltc "Yassine Fall" Globalizarea: o paradigmă vechetc "Globalizarea \: o paradigmă veche" Globalizarea nu este un fenomen inedit. Egiptul faraonilor, Roma, Grecia, Persia, Imperiul Britanic, China din perioada dinastiei Ming sau teritoriile arabe din perioadele jihadului clasic sunt doar câteva dintre semnele timpurii ale globalizării, înțelese ca stadii primitive ale imperialismului militar și economic. Începând cu revoluția industrială inițiată în Europaxe "Europa" și, mai ales, începând cu Anglia de dinaintea
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
Novarina. Actorul intră, într-adevăr, în scenă printr-un fel de poartă bizară, amintind întru câtva de acea cortină din no care se ridică ori de câte ori își face intrarea un personaj venit de altundeva sau de poarta teatrului chinez din epoca dinastiei Yuan, numită și „Poarta Spiritelor” sau „Poarta Strămoșilor”. Că, în acest loc al apariției care este teatrul, porțile se deschid și se închid trădând o anume legătură cu moartea - conștiința morții și dorința de a o înfrânge -, iată un adevăr
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
limba chineză, lucru care a dus la o condamnare severă a doctrinei perverse a acestora, Însă adepții n-au avut de fapt de suferit persecuții severe. În 758 ofițerul An Lush@2@n se răscoală Împotriva Împăratului Xuan Zong din dinastia Tang și ocupă cele două capitale, Sian și Luoyang. Împăratul cere ajutor, iar turcii uiguri eliberează Luoyang-ul În noiembrie 762. Conducătorul uigur Mon Yu, poposind la Luoyang din noiembrie 762 pînă la martie 763, face cunoștință cu niște călugări maniheeni
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
de propriile mâini ca prim gest terapeutic înainte de a lua în calcul posibilitatea folosirii plantelor sau a altor tehnici anexate unui alt mijloc. Masajul este așadar anterior acupuncturii, farmacopeii și chirurgiei. După secole de practică empirică, a fost instituită, sub dinastia Tang (618-907), Academia Imperială de Masaj, patronată de Direcția Imperială a Academiei de Medicină, și întru totul independentă față de acupunctură. La acea vreme, existau optsprezece specializări în masaj. De atunci, masajul a devenit o știință terapeutică de sine stătătoare. Între
Manual de masaj tradițional chinez by Michel Deydier-Bastide () [Corola-publishinghouse/Science/2060_a_3385]
-
și fără corectare în flexiune extensie și întinderea în axă. Cele șaisprezece metode de întreținere a sănătății destinate persoanelor în vârstă Cele șaisprezece metode de întreținere a sănătății, consistând mai ales în mișcări corporale, s-au perpetuat încă din timpul dinastiei Ming (1368 1644). Aceste metode, blânde, simple și ușoare de învățat sunt potrivite îndeosebi persoanelor în vârstă: Pieptănarea la intervale dese de timp. Pieptănați-vă de 60 de ori; între 3 și cinci ședințe pe zi. Exercițiul deblochează meridianele capului
Manual de masaj tradițional chinez by Michel Deydier-Bastide () [Corola-publishinghouse/Science/2060_a_3385]
-
picioarelor înainte și în timpul travaliului. • Ga Fa și Mo Fa pe regiunea lombară. G. Masajul de sănătate la copilul cu o vârstă cuprinsă între 2 și 14 ani După multe secole de practică empirică, între anii 618 și 907, sub dinastia Tang, a fost instituită Academia imperială de masaj sub egida Direcției imperiale a Academiei de Medicină. Puteau fi numărate deja optsprezece tipuri de masaj, ceea ce o transforma într-o știință terapeutică cu drepturi depline. Acum aproximativ șapte secole, o altă
Manual de masaj tradițional chinez by Michel Deydier-Bastide () [Corola-publishinghouse/Science/2060_a_3385]
-
unele de altele, formând un sul. Înălțimea sulului depindea de lungimea fâșiilor de tulpină. Papirusul se folosea în Egipt încă din mileniul III î.Hr. Cel mai vechi papirus scris care s-a păstrat datează din timpul celei de-a cincea dinastii egiptene (2470 î.Hr.). Nu putem spune cu exactitate când a fost adus papirusul pentru prima dată în Grecia. Interesant este însă faptul că vechiul oraș fenician Gebal, situat pe coasta Mediteranei, puțin mai la nord de actualul Beirut, fusese numit
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
Hr.), pergamentul a fost inventat de către Eumenes din Pergam, atunci când Ptolemeu al Egiptului, invidios pe un rival de-al său, colecționar de cărți, a fixat un embargou la exportul de papirus. Deși cele mai vechi pergamente inscripționate datează din timpul Dinastiei a XII-a egiptene, tehnica pregătirii pergamentului s-a perfecționat în secolul al II-lea î.Hr., în orașul Pergam, de la care și-a luat numele 1. Istoria scrisului a trecut prin etape foarte dificile 2 privind transmiterea corectă a textelor
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
doua grupare este comunitatea religioasă cu centrul la Sichem, în partea nordică a Israelului. Samaritenii își datează originile în timpul triburilor lui Iosif, Efraim și Manase, considerându-se în același timp urmașii preoților leviți. Din momentul intrării israeliților în Canaan, această dinastie preoțească a trăit permanent în Sichem, capitala regatului Israel, situată la poalele muntelui Garizim, pe care a fost construit templul samaritenilor. Ei se considerau „adevăratul Israel”, singurii urmași ai poporului Israel care a păstrat cu credincioșie Tora lui Moise, adică
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
greu de susținut că acest Sanbalat era contemporan cu Alexandru cel Mare, din moment ce singurul personaj samaritean cunoscut cu acest nume era contemporan cu Neemia (sec. al V-lea î.Hr.). Pe de altă parte, istorisirea legată de interzicerea căsătoriei între membrii dinastiilor conducătoare din Ierusalim și Samaria prezintă multe asemănări cu o altă istorisire din cartea lui Neemia (13,18). Oricum, în acea istorisire nu se spune că opoziția față de căsătoria între membrii dinastiilor iudaică și samariteană ar fi condus la schisma
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
parte, istorisirea legată de interzicerea căsătoriei între membrii dinastiilor conducătoare din Ierusalim și Samaria prezintă multe asemănări cu o altă istorisire din cartea lui Neemia (13,18). Oricum, în acea istorisire nu se spune că opoziția față de căsătoria între membrii dinastiilor iudaică și samariteană ar fi condus la schisma samariteană. Mulți istorici sunt de părere că Flavius Iosephus se referea la o schismă care a avut loc în perioada persană, nu în cea elenistică; alții se bazează pe spusele lui, potrivit
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
Sanbalat (Sanbalat I), contemporan cu Neemia, despre care am vorbit mai sus, a mai existat un Sanbalat (II), care putea fi foarte bine bunicul lui Sanbalat (III), contemporanul lui Alexandru cel Mare. În urma studierii acestor papirusuri s-a stabilit că dinastia samariteană practica sistemul paponimiei (nepotul primește obligatoriu numele bunicului), fapt ce vine în acord cu mărturia lui Flavius Iosephus, potrivit căreia templul de pe muntele Garizim a fost construit de către Sanbalat în timpul lui Alexandru 1. Toate informațiile de mai sus ne
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
Arabia persană a fost întemeiat de către triburi sud arabe ce s-au așezat în anul 226 d.Hr. în regiunea fertilă din vestul Eufratului. Inițial locuiau în corturi, apoi și-au ridicat capitala Hira la 5 km. sud de Kufa. Dinastia lahmidă nu a adoptat creștinismul, așa cum au făcut gassanizii, ci a rămas păgână, pentru a nu deteriora relația preferențială cu vecinii persani. În perioada apogeului (secolele V-VI), în statul de la Hira se vorbea araba și se scria în siriacă
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3051]
-
Statul omeiad a inițiat marile campanii de cucerire din Africa de nord, Asia Mică (blocada Constantinopolului din 674-678), Mesopotamia, Persia șiAsia Centrală, ajungând până la Kabul, Buhara, Samarkand și fluviul Sîr-Daria. Califatul Abbasid (Califatul de la Bagdad) a luat ființă odată cu instaurarea dinastiei omonime în anul 749 la Kufa, ca entitate și dinastie succesoare a Califatului omeiad. În anul 752 reședința a fost mutată la Anbar, iar în 762 a fost fondat orașul Bagdad, ce a devenit capitala califatului pentru următorii aproape 500
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3051]
-
de nord, Asia Mică (blocada Constantinopolului din 674-678), Mesopotamia, Persia șiAsia Centrală, ajungând până la Kabul, Buhara, Samarkand și fluviul Sîr-Daria. Califatul Abbasid (Califatul de la Bagdad) a luat ființă odată cu instaurarea dinastiei omonime în anul 749 la Kufa, ca entitate și dinastie succesoare a Califatului omeiad. În anul 752 reședința a fost mutată la Anbar, iar în 762 a fost fondat orașul Bagdad, ce a devenit capitala califatului pentru următorii aproape 500 de ani. Mutarea capitalei la Bagdad, însoțită de extinderea atenției
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3051]
-
spre Asia mesopotamiano-persană. În epoca Abbasizilor stăpânirea arabă se întindea din nord-vestul Indiei și Afganistan, peste Arabia și nordul Africii, până în peninsula Iberică, sudul Italiei, Sicilia. Din Califatul abbasid s-au desprins în timp mai multe formațiuni: statele conduse de dinastiile Idrisizilor (din 788), Aghlabizilor (din 800), Tahirizilor (din 821), Tulunizilor (din 868), Safarizilor (din 873), Samanizilor (din 875), statul karmaților (din 894), emiratul de Cordoba (din 756). Emiratul Aghlabizilor desprins din statul abbasid, a ființat între 800-909 în nordul Africii
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3051]
-
921) și Mahdia. Începând din 973 centrul de greutate al califatului s-a mutat în Egipt, iar capitala s-a transferat la Cairo, califatul fatimid devenind prima și singura formațiune statală șiită existentă vreodată în Egipt. Fatimizii au fost prima dinastie independentă care nu a recunoscut autoritatea califilor din Bagdad. În perioada sa de glorie statul fatimid a cunoscut o extindere teritorială din nordul Marocului până în spațiul levantin, incluzând insulele Sicilia și Malta din Mediterana. Emiratul Almoravizilor a funcționat sub autoritatea
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3051]
-
independentă care nu a recunoscut autoritatea califilor din Bagdad. În perioada sa de glorie statul fatimid a cunoscut o extindere teritorială din nordul Marocului până în spațiul levantin, incluzând insulele Sicilia și Malta din Mediterana. Emiratul Almoravizilor a funcționat sub autoritatea dinastiei berbere islamizate omonime în Maghreb, între 1061-1147, cu capitala la Marakesh. A cuprins actualul teritoriu al Marocului, nordul Mauritaniei, vestul Algeriei, insulele Baleare și cea mai mare parte a stăpânirilor arabe din Iberia. Emiratul Almohazilor, cu capitala la Marakesh, a
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3051]
-
la Marakesh. A cuprins actualul teritoriu al Marocului, nordul Mauritaniei, vestul Algeriei, insulele Baleare și cea mai mare parte a stăpânirilor arabe din Iberia. Emiratul Almohazilor, cu capitala la Marakesh, a fost fondat și condus între anii 1147-1269 de o dinastie arabizată de origine berberă, sub care Marocul și Maghrebul în general, au cunoscut o epocă de strălucire și afirmare culturală. Emiratul a inclus teritoriile Marocului, nordului Algeriei, Tunisiei, nord-vestul Libiei și sudul peninsulei iberice. Califatul Hafsizilor a evoluat pe harta
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3051]
-
politică între 1228-1574, cu capitala la Tunis, fiind format din teritorii desprinse din stăpânirile Almohazilor, respectiv teritoriul Tunisiei, nordul Algeriei, nordul Marocului și nord-vestul Libiei. Sultanatul Mamelucilor a funcționat între 1250-1517 în Egiptul arabo-musulman, cu capitala la Cairo, reprezentând ultima dinastie istorică a lumii arabe. Dinastiile mameluce ale Bahrizilor și Burdjizilor au condus Egiptul arabo-islamic, care, în perioada maximei expansiuni, a cuprins teritoriile Egiptului, Levantului, Cirenaica, vestul Arabiei. La origine, mamelucii erau robi capturați în stepele pontice aduși de negustori în
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3051]