5,279 matches
-
Apoi a testat nivelul de cultură politică a diferiților participanți, cunoștințele lor în materie de mize naționale și instituții, precum și gradul lor de implicare politică în viața cotidiană. A constatat că persoanele care se uită mai ales la emisiuni de divertisment de tipul „Infotainment”, în care se amestecă personalități politice și din showbiz, sunt cele mai puțin angajate politic și care nu cunosc nimic despre instituții și marile mize politice actuale. În acest studiu, privitul emisiunilor de divertisment în care apăreau
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
la emisiuni de divertisment de tipul „Infotainment”, în care se amestecă personalități politice și din showbiz, sunt cele mai puțin angajate politic și care nu cunosc nimic despre instituții și marile mize politice actuale. În acest studiu, privitul emisiunilor de divertisment în care apăreau personalități politice e însoțit de o dezangajare politică. Cum ar putea fi interpretate aceste date? Telespectatorii se desolidarizează de politică pentru că descoperă o imagine puțin atrăgătoare a politicienilor în acest gen de emisiuni? În realitate, situația este
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
acest gen de discurs și nu favorizează nici o formă de cultură sau de angajament politic. Concluzie Numeroși sociologi și psihologi au insistat asupra faptului că societatea în care trăim favorizează în momentul de față emoția și sentimentul. Succesul emisiunilor de „divertisment politic” mizează pe această logică pentru că , de fiecare dată, urmărește ca omul politic să fie arătat sub aspectul său personal și sensibil. Însă această practică are și un revers: ca telespectatori, ne pierdem reperele politice și, mai ales, starea de
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
trei secunde. Tăieturi, schimbări de unghiuri, de luminozitate, de subiect: stimulii aceștia alternează cu un ritm foarte rapid, care nu seamănă cu nimic din ceea ce vedem în mod real în mediul înconjurător. Chiar și la cinema, într-o emisiune de divertisment sau într-un serial imaginile se succed într-un ritm aproape „uman”, cu schimbări la fiecare 10 sau chiar 30 de secunde, în medie. Ochiul are timp să se obișnuiască cu o scenă, să cuprindă un decor, să urmărească subiectul
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
M., Bettman, J. (1992), „Autobiographical memories, affects, and consumer information processing”, Journal of Consumer Psychology. 1(1), pp. 53-82. Escalas, J.E. (2007), „Self-referencing and persuasion: Narrative transpotation versus analytical elaboration”, Journal of Consumer Research, vol. 33, pp. 421-429. Capitolul 4 Divertismentul Cuprins 46. De ce disprețuiți presa people și... de ce o citiți? Nevoia de bârfă și evoluția grupurilor umane 47. De ce celebritățile își petrec timpul denunțând nedreptățile din lume? Expunerea mediatică și altruismul 48. De ce sunteți captivat de emisiunea „A prendre ou
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
mai atrăgătoare decât emisiunile în sine? Fenomenul alegerii Nimic nu s-a schimbat... Pentru a distra, cele mai bune sunt tot vechile rețete care funcționează foarte bine. Privind la televizor, citind presa sau ascultând radioul ne dăm seama că resorturile divertismentului sunt cele care i-au ajutat pe oameni să se distreze, să vibreze, să tremure, să regrete. Multe s-au întâmplat de un secol încoace și de la inventarea televizorului în anii ’30 până la ecranele-plasmă de la începutul secolului XXI. Ne-am
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
de indivizi. Astăzi, în societatea anonimatului în care trăim printre milioane de persoane ne reconstituim un grup fictiv de vreo 150 de personalități de hârtie și ne delectăm că micile lucruri care li se întâmplă. Un alt resort simplu al divertismentului: ne plac spectacolele prezentate de animatori joviali, cu fața rotunjoară. Și această tendință rezultă din conexiunile creierului nostru, determinând un sentiment de simpatie pentru chipurile de copii cu forme rotunjoare și bucălate. Să continuăm inventarul: recent a fost descoperită o
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
groază mâncând pop-corn este pentru că angoasa favorizează ingerarea alimentelor grase, dulci sau sărate; de ce suntem impresionați de prezentatorul emisiunii „Lanțul slăbiciunilor”? Pentru că lumina roșie proiectată în spatele său întărește sentimentul de dominare pe care îl degajă! Aproape pentru fiecare emisiune de divertisment poate fi identificat un resort emoțional moștenit de la strămoșii noștri, activat de divertisment. Repertoriul nostru mintal și emoțional este un patrimoniu cu care trebuie să lucrăm și care nu e extensibil la infinit. Realizatorii emisiunilor trebuie să găsească cel mai
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
de ce suntem impresionați de prezentatorul emisiunii „Lanțul slăbiciunilor”? Pentru că lumina roșie proiectată în spatele său întărește sentimentul de dominare pe care îl degajă! Aproape pentru fiecare emisiune de divertisment poate fi identificat un resort emoțional moștenit de la strămoșii noștri, activat de divertisment. Repertoriul nostru mintal și emoțional este un patrimoniu cu care trebuie să lucrăm și care nu e extensibil la infinit. Realizatorii emisiunilor trebuie să găsească cel mai bun mijloc de a activa pornirile de bază. Aici se remarcă o evoluție
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
mai multe informații Dunbar, R. (1996), Grooming, Gossip and the Evolution of Language, Faber and Faber/Harvard university Press. 47. De ce celebritățile își petrec timpul denunțând nedreptățile din lume? Expunerea mediatică și altruismul Apare un detaliu frapant în emisiunile de divertisment în care adunăm celebrități într-un platou pentru a vorbi despre ultima lor carte sau despre viața lor intimă: celebritățile sunt oameni de bine. Au sentimente frumoase, sunt altruiste. Majoritatea au o fundație pentru oamenii necăjiți, o asociație oarecare care
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
ca participanții la experimentul lui A. Sirigu, cărora după cortină li s-a descoperit ruleta câștigătoare. Tot creierul este antrenat în acest angrenaj cognitiv până într-atât încât milioane de peroane au stat zile întregi în fața ecranului. Concluzie Emisiunile de divertisment folosesc aproape întotdeauna una dintre particularitățile cognitive ale creierului și ale minții umane. În anumite cazuri, neurologii au nevoie de ani întregi pentru a descoperi cum funcționează creierul în astfel de situații. Într-un anume fel, prezentatorii unor spectacole sunt
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
Auditory thresholds in young Italians from 18-19 years of age”, 88(3), pp. 183-195. 53. De ce prezentatorul „Lanțului slăbiciunilor” are un aer atât de dominator? Jocurile de lumini și intimidarea „Lanțul slăbiciunilor” este, fără îndoială, o reușită a televiziunii de divertisment. Să ne amintim principiul: candidații trebuie să răspundă la întrebări de logică și să desemneze la fiecare rundă pe care dintre ei îl consideră veriga slabă, adică individul care împiedică grupul să progreseze și să adune bani. Punctul forte al
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
3-4), pp. 333-342. 60. De ce oamenii vorbesc atât de repede pe canalele radio sau TV de informație? Viteza vorbirii și aderarea la discurs Probabil nu ați remarcat, dar dacă închideți ochii în fața televizorului și ascultați doar sunetul reclamelor, emisiunilor de divertisment sau informațiilor, ați fi surprinși să constatați cât de repede se vorbește. Mult mai repede decât într-o conversație normală. Puteți să încercați: după ce ați ascultat la televizor în acest fel, stingeți aparatul și ascultați ce se vorbește în camera
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
o soluție: la televizor ritmul imaginilor e cel care dictează, iar acesta este foarte ridicat pentru a menține o atenție maximă din motive comerciale. Cuvântul este obligat să urmeze acest ritm infernal dând impresia unei isterii asurzitoare între emisiunile de divertisment în care prezentatorul vorbește ca o mitralieră și unele programe de informații în care totul se întâmplă prea repede pentru a mai putea fi făcută o analiză rațională. Pentru mai multe informații Duller, D.B., LePoire, B.A., Aune, R.K., Eloy
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
armonice. Cu toate acestea, enigma persistă. Mai toată lumea s-a speriat și a anunțat, acum cîțiva ani, moartea sigură a romanului, ce necesită, totuși, cîteva ore bune, dacă nu chiar zile sau săptămîni de lectură, în era digitală a variatelor divertismente eletronice și a e-book-urilor, a filmelor, jocurilor și poveștilor interactive. Doar că, spre stupoarea unora, efectul a fost mai degrabă contrar. Desigur, tehnologia își urmează cursul accelerat și multe din obiceiurile noastre, inclusiv de scriere și lectură, s-au modificat
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
sau caracterul absolut al diverselor imperative morale. Morala devine la rândul său un spectacol acompaniat de discursuri publicitare, care prezintă noile idealuri ale cetățeanului contemporan, între care sunt prezente programatic ideea de corp sănătos, confortul, luxul, vacanțele exotice, relaxarea prin intermediul divertismentului mediatic etc. Este de remarcat faptul că atât Baudrillard, cât și Debord plasează un loc important în economia societății moderne consumului timpului și în special consumului timpului liber. Trecerea de la timpul ciclic al societăților primitive la timpul producției, dominat de
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
o firmă broker. Un exemplu de rețea dinamică este primul fabricant american de jucării, Lewis Galoob Toys Inc., o firmă care valorează milioane de dolari. Un număr de numai 115 angajați derulează Întreaga afacere. Inventatori independenți și firme din industria divertismentului imaginează cea mai mare parte a produselor lui Galoob, În timp ce specialiști externi firmei realizează majoritatea proiectării. De asemenea, Galoob deleagă producția și ambalarea unui număr de 10-15 fabricanți din Hong Kong și aceștia, la rîndul lor, transferă cea mai mare parte
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
dintre ele nu merită nici măcar hârtia poroasă (pulp) pe care sunt tipărite (sau, dacă avem în vedere filmele, banda de celuloid ieftin pe care sunt imprimate). Ca orice formă frivolă și zgomotoasă de entertainment, ele răspund unui pur reflex de divertisment 2. În școala primară, trebuie să admitem, mulți dintre noi au fost fascinați de asemenea cărți sau filme, pe care le-au devorat pe ascuns, bucuroși că puteau, astfel, contracara efectul produs de plictisitoarele liste de lecturi de vacanță ale
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
de azi. Încercările de rezolvare a problemei prin reeducarea bărbaților nu au dat rezultate. Individualismul liberal rămas pe poziții slăbește moralitatea, și, odată cu ea, dragostea. Încă se așteaptă soluții la această fundamentală legătură dintre oameni, pentru care "muzica ușoară" produce divertisment, nu și o viață sentimentală mai durabilă, credem noi. Bloom deplânge, pe de o parte, blazarea spirituală a studenților, faptul că ei nu înfrumusețează prin imaginație și idealuri realitatea, iar pe de altă parte, faptul că "universitatea nu se vede
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
realizează creații și recreații. O descoperire sau o invenție nu este niciodată singulară, ci conține multe artificii, inovări și inovații, dintre care unele pot rămâne secole în faza de proiecte (cele ale lui Leonardo), altele restrânse doar la stadiul de divertisment (explozibilii s-au folosit doar ca artificii de sărbători la chinezi), iar altele stau în forme virtuale pe care le vor descifra creatorii de mâine. Limba română (și limbile altor popoare), poezia populară românească rămân surse de inspirație pentru mulți
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
sfârșitul textului său despre Paris, capitală a secolului al XIX-lea, Benjamin arată cum, emancipate de sub tutela artei, obiectele ezită în același timp să treacă pragul către statutul de marfă: prin expunerea în vitrinele arcadelor pariziene, ele devin obiect de divertisment, se adresează mai degrabă dorinței și reveriei decât uzului. Analiza caracterului fantasmatic al mărfii ocupă o bună parte a paginilor lui Benjamin. Ea nu intră însă în atenție aici decât în măsura în care lămurește o chestiune de epistemologie: cum determină imagi nea
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
este guvernat de legități imperturbabile ale eficienței, consumului și progresului în care, precum în cazul falansterului lui Fourier, „la moralité n’a plus rien à faire“. Acțiunea revoluționară însăși, atunci când dictează în numele logicii progresului social, devine un proces mecanic, impersonal. Divertismentul mărfii, arată de asemenea Benjamin, face ca individul să și asume condiția de anonim al unei mase care reacționează unitar. Celebrarea consumului în cadrul expozițiilor universale este un bun exemplu. Rolul politic primordial revine, astfel, celui care se detașează de funcționalismul
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
trei teorii principale, întrebuințându-l de data aceasta pe Guyau cu Problemele esteticii contemporane și Arta din punct de vedere sociologic, și care identifica trei categorii, trei atitudini interpretative: pozitivistă, evoluționistă și idealistă. Pozitiviștii consideră arta drept un joc, un divertisment futil, un spectacol al facultăților reprezentative, evoluționiștii înțeleg arta ca o nevoie umană vitală, iar idealiștii interpretează arta ca revelație a unei gândiri divine într-o formă, al unui suflet într-un corp, a divinității în operă. Primii enunță o
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
diseminate de surse exterioare similare: producători, programatori, echipe de efecte speciale, show-uri de televiziune, mașinării de publicitate și politica fanilor 135. Ceea ce demonstrează fenomenul Lara Croft este că existența iconurilor și politica de star sunt componente ale industriei de divertisment și ale pieței ficționale. Concepută ca figură plină de mister (în jocul video Lara nu-și privește niciodată adversarul în ochi), a fost creată, după cum afirmă Mike Ward, să existe undeva dincolo de vizibil, să fie măiastră în mișcări, dar intangibilă
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
la o întreagă gamă de noi genuri și formule. Dincolo de funcția de simplu document vizual, acest gen a descoperit că poate fi și operă de artă, oferind artiștilor variate posibilități de exprimare sau că poate juca un rol didactic, de divertisment ori poate deveni un eficient instrument de relații publice, prin care se promovează idei, instituții, locuri, evenimente, partide etc. Filmul turistic prezintă locuri ce merită a fi vizitate, cel științific face cunoscute noi descoperiri, cel istoric se întoarce spre trecut
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]