8,849 matches
-
și, îndeosebi, funcționarea normei lingvistice transformă aici o relație socială determinată doar de mediul cultural comunitar într-o relație mijlocită de instituții, care prescriu ceea ce este bine și rău, corect și incorect, permis și nepermis etc. Se realizează astfel o diviziune socială care diferențiază pe cei care respectă norma de cei care se abat de la ea și, concomitent, se exercită o permanentă presiune asupra indivizilor sociali pentru a respecta norma devenită regulă de conduită coercitivă. Deși implică eforturi deosebite pentru un
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
cunoașterea dezvoltării intelectului uman ar rămîne superficială și inadecvată. Limba și vorbirea nu sînt legate însă numai de latura intelectuală a psihicului omenesc, ci sînt implicate chiar la nivelul sensibilității, manifestarea fenomenelor senzitive și perceptive fiind orientată de schemele și diviziunile oferite de ele. Desigur, psihicul uman ca formă specifică de reflectare a realității nu se poate structura decît prin comunicare, ce presupune trecerea de la latura senzorială la operarea abstractă cu ajutorul gîndirii și la exprimarea prin limbă. În psihic este cuprinsă
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
stabil, încît principala formă de manifestare a libertății lingvistice rămîne valorificarea virtualităților sistemului iar nu agresarea lui. Numeroase posibilități de inovare se pot naște însă prin depășirea normei limbii, nu a tuturor norme-lor, ci a normelor care funcționează diferit în diviziunile geografice și sociale ale limbii. Stilul beletristic uzează în mare măsură de acest mijloc, dar el este prezent în toate stilurile și sectoarele limbii. Astfel, de exemplu, norma limbii române cere ca formula de salut pentru perioada zilei să fie
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
mediu de exporturi în valoare de un milion de dolari încorporează mult mai puțin capital și ceva mai multă muncă decât ar fi necesare pentru a înlocui, din producția proprie, un volum echivalent al importurilor noastre competitive. Participarea Americii la diviziunea internațională a muncii se bazează pe specializarea sa în domenii de producție cu o concentrare mai mare de muncă decât de capital. Cu alte cuvinte, SUA recurge la comerțul exterior pentru a economisi capital și a dispune de surplusul său
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
avea posibilitatea să aleagă un punct ce aparține noii curbe, în vederea maximizării profitului obținut. Pentru stabilirea principalelor efecte ale creșterii asupra procesului de producție cât și asupra comerțului exterior, considerăm noul mini-sistem de axe de 1 S. Pralea, Restructurări în diviziunea mondială a muncii și comerțul internațional, Univ. "Al. I. Cuza", Iași, 1988, p. 214 2 H. G. Johnson, International Trade and Economic Growth, George Allen an Unwin , London, 1958 coordonate având originea în punctul A (figura 2.1). Deosebim astfel cinci
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
punct de vedere economic. În mod evident, într-o lume plină de contraste și decalaje cum este cea contemporană, relația stabilită între comerț, industrializare și creștere economică depinde de modul de integrare și, în același timp, de locul țărilor în diviziunea internațională a muncii. Succesul în dezvoltarea ramurilor industriale cu un potențial de export ridicat, adaptat cât mai bine cererii globale în continuă expansiune, valoarea adăugată ridicată și creșterea rapidă a productivității sporesc posibilitățile de majorare a profiturilor care provin de pe
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
2002 (www.ECLAC.org) Strategia de dezvoltare bazată pe participarea în cadrul proceselor care utilizează intensiv munca din rețelele internaționale de producție trebuie să fie diferită substanțial de experiențele industrializării postbelice de succes din Asia de Est, unde localizarea țărilor în diviziunea internațională a muncii a rezultat în urma unor politici industriale și comerciale foarte bine puse la punct. Asemenea politici au avut o importanță specială pentru economiile capitaliste, nou industrializate din Asia de Sud-Est (Coreea de Sud, Singapore și Taiwan în particular), permițându-le deplasarea de la
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
soldată cu o creștere de aproape 42 de ori, care s-a realizat pe fondul menținerii unei ponderi aproximativ constante a României în cadrul comerțului mondial (de aproape 0,6%) și nu a reprezentat o îmbunătățire reală a poziției țării în cadrul diviziunii mondiale a muncii. Cu toate că, în ansamblul său, până în 1980 comerțul exterior românesc a înregistrat o evoluție puternic ascendentă (figura 3.2), sarcinile stabilite pe baza planului național unic de dezvoltare și creștere accelerată a exporturilor și într-o măsură mai
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
L'economie du XX eme siecle, PUF, Paris, 1969 81. Pohoață I., Doctrine economice universale, Fundația Academică "Gh. Zane", Iași, 1993 82. Porter E. M., The Competitive Advantage of Nations, The MacMillan Press Ltd., London, 1990 83. Pralea S., Restructurări în diviziunea mondială a muncii și comerțul internațional, Universitatea "Al. I. Cuza" Iași, 1988 84. Pralea S., Politici și reglementări în comerțul internațional, Ed. Fundației Academice Gh. Zane, Iași, 1999 85. Prisecaru P., Teoria integrării economice europene, Ed. Sylvi, București, 2001 86
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
căruia forma e goliciune, iar goliciunea e formă. Primul vorbește în acest sens despre "eroarea concreteții deplasate". La rîndul său, Einstein spunea că "nu tot ce contează poate fi numărat și nu tot ce poate fi numărat contează". Astfel, toate diviziunile și frontierele din univers sunt arbitrare și iluzorii. În Bhagavad Gita scrie că întreg universul nu e decît o particulă din mine. Deci adevărata noastră identitate nu este eul individual, ci eul universal, singurul personaj de fapt din piesa cosmică
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
să identifice alte avantaje de proximitate. Întreprinderea mare se bazează pe teritorii multiple, modificîndu-le. De asemenea, teritoriile se structurează și oferă oportunități de mînă de lucru formată și resurse tehnologice. Astfel, se constituie moduri de organizare industrială bazate pe o diviziune a muncii interîntreprinderi și de cooperări informale legate de proximitate. Districtul industrial, de exemplu, constituie un ansamblu de rețele de mici întreprinderi care, prin specializare și subantrepriză, repartizează între ele mîna de lucru necesară fabricării unui bun sau ansamblu de
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
sistemică: toate elementele sunt interdependente. Altfel spus, directivele, chiar dacă își au originile la Tokyo sau la Paris, trebuie să țină seama de un foarte mare număr de constrîngeri politice, sociale sau culturale. De fapt, întreprinderile formează rețele, promovînd o nouă diviziune internațională a muncii. 4.5.6. Compartimentarea sistemelor spațiale Ierarhia firmelor reflectă ierarhia forțelor economice și politice. Întreprinderile continuă să se dezvolte într-o lume compartimentată pe zone de influență. Frontierele statelor sau ale blocurilor continentale creează rupturi instituționale, sociale
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
căruia forma e goliciune, iar goliciunea e formă. Primul vorbește în acest sens despre "eroarea concreteții deplasate". La rîndul său, Einstein spunea că "nu tot ce contează poate fi numărat și nu tot ce poate fi numărat contează". Astfel, toate diviziunile și frontierele din univers sunt arbitrare și iluzorii. În Bhagavad Gita scrie că întreg universul nu e decît o particulă din mine. Deci adevărata noastră identitate nu este eul individual, ci eul universal, singurul personaj de fapt din piesa cosmică
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
după al doilea război mondial forma și natura aliniamentelor internaționale nu a fost atît de bulversată. Plăcile tectonice ale geopoliticii mondiale s-au deplasat, fapt cu puternice consecințe: ascensiunea puterilor asiatice și apariția unor noi puteri, Orientul Mijlociu a luat foc, diviziunile transatlantice sunt tot mai mari, Eurasia mocnește de conflicte, guvernarea națională se confruntă cu probleme noi, starea de insecuritate s-a accentuat extrem, inclusiv datorită terorismului, ș. a. Devenirea Chinei și a Indiei ca jucători globali, urmați posibil și de alții
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
logica cantității”. Nu numai sfera industrială se modernizează rapid: marea desfacere se restructurează și ea, integrând în funcționarea sa mecanismele de raționalizare existente în sistemul productiv fordian: exploatarea economiilor de scară, metode științifice de gestiune și de organizare a muncii, diviziune intensivă a sarcinilor, volum mare de vânzări, prețurile cele mai mici posibil, marjă scăzută de beneficii, rotație rapidă a mărfurilor. Expresia „uzină de vânzare” datează din anii 1960: ea evidențiază presiunea logicii productiviste prezente în desfacerea pe scară mare. Odată cu
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
capital al mutației pe care o suferă omenirea” subit reinfantilizată, nediferențiată, amalgamată, transfrontieristă, monstruoasă 19. Nici mai mult, nici mai puțin... Gata cu diferențele între vârstele vieții, epoca noastră s-a angajat într-un război deja victorios contra tuturor vechilor diviziuni, contra tuturor vechilor diferențieri din interiorul lumii adulte, istorice și umane. Dar unde anume a văzut cineva eradicarea criteriilor și a diferențelor? Pentru că individul care funcționează în regim infantofil știe totuși că există o mică diferență între principiul ludic și
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
figură a postistoriei nu-i decât prelungirea celei mai vechi înclinații a omului, aceea de „a se deghiza, a se travesti, a purta o mască, a juca rolul unui anume personaj”21. Comportament de Mimicry care nu face să dispară diviziunile sociale ale vârstei 22 mai mult decât capacitățile de a judeca, a critica și a munci ale actorilor. Să trecem repede peste mica glumă a „mutației antropologice” pe care ar anunța-o carnavalizarea postmodernă, bufoneriile și comicăriile fade ale lumii
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
gusturile unora nefiind câtuși de puțin împărtășite de ceilalți. Via divertisment se constituie însuși universul relativist și pluralist al principiului „fiecare cu gusturile sale”. Cu câteva excepții, divertismentul reproduce nu atât o supremație a colectivului asupra principiului individual, cât o diviziune pașnică a socialului făcută din dispersia individualistă a gustului și a comportamentelor. Deși numeroase divertismente sunt trăite în microgrupuri sau implică o ambianță colectivă, să nu pierdem din vedere faptul că locul privilegiat al plăcerilor și al destinderii e domiciliul
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
sunt egalitare (Millxe "Mill, John Stuart", 1989). Spre deosebire de concepțiile dominante despre gen ca rol, normă sau categorie de statut, volumul de față folosește teoria lui Robert Connellxe "Connell, R.W." (1987), conform căreia genul este un proces activ, care creează diviziuni ale muncii, ale puterii și ale sentimentelor între femei și bărbați, precum și moduri diferite de îmbrăcare, comportare și identificare. În loc să accepte că sexul reprezintă o atribuire „naturală” a rolurilor și responsabilităților pentru bărbați și femei, Connellxe "Connell, R.W." sugerează
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
alegeri competitive regulate, a unui guvernământ constituțional și a răspunderii guvernului în fața alegătorilor, este mai mult un ideal anunțat decât o realitate. Însă schimbarea regimurilor de gen într-o societate nu este o sarcină ușoară. Condițiile economice stabilesc adesea o diviziune a muncii în funcție de sex, iar această diviziune devine rutină și se instituționalizează, rămânând valabilă multă vreme după ce condițiile care au generat-o s-au schimbat. Noile condiții economice pot crea noi tipuri de diviziune a muncii și noi regimuri de
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
și a răspunderii guvernului în fața alegătorilor, este mai mult un ideal anunțat decât o realitate. Însă schimbarea regimurilor de gen într-o societate nu este o sarcină ușoară. Condițiile economice stabilesc adesea o diviziune a muncii în funcție de sex, iar această diviziune devine rutină și se instituționalizează, rămânând valabilă multă vreme după ce condițiile care au generat-o s-au schimbat. Noile condiții economice pot crea noi tipuri de diviziune a muncii și noi regimuri de gen, care pot intra în conflict cu
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
ușoară. Condițiile economice stabilesc adesea o diviziune a muncii în funcție de sex, iar această diviziune devine rutină și se instituționalizează, rămânând valabilă multă vreme după ce condițiile care au generat-o s-au schimbat. Noile condiții economice pot crea noi tipuri de diviziune a muncii și noi regimuri de gen, care pot intra în conflict cu cele vechi. Majoritatea capitolelor examinează tensiunile complexe dintre regimurile de gen care structurează relațiile profesionale și cele care operează în familie. Câteva dintre ele studiază interacțiunile complexe
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
politici fiscale limitate, posibilități atractive de investiții și stabilitate politică. Neoliberalismul aduce cu sine reguli pentru economie, nu și pentru societate. Prima idee susținută de cartea de față este aceea că globalizarea reprezintă un set de forțe economice care modifică diviziunea muncii pe sexe în multe contexte, precum și natura statului, care creează dezmembrări și dislocări sociale enorme și care, din toate aceste motive, poate schimba regimurile de gen statornicite. Primul val de globalizare din secolul al XV-lea i-a dus
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
metarețeaua fluxurilor financiare, în cadrul căreia orice capital este egal cu celelalte, într-o democrație a profiturilor transformate în mărfuri” (Castellsxe "Castells, M.", 1996, p. 472). Transformarea structurilor verticale ale organizațiilor industriale în rețele interconectate la nivel global a schimbat fundamental diviziunea de gen a muncii, specifică perioadei fordiste, cea între lucrătorii industriali bărbați, foarte bine plătiți, și femei lucrând în general cu normă parțială. Voi examina acum de ce și cum anume s-a întâmplat acest fenomen și voi analiza reconfigurarea regimului
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
pe piața forței de muncă sau își asumă rolul de a aduce în cămin singurul venit pentru întreținerea familiei (Wardxe "Ward, K.", Pylexe "Pyle, J.L.", 1995). În asociere cu această dispersare spațială a activităților economice, suntem astăzi martorii unei noi diviziuni a muncii, între clasa „purtătorilor de informație”, profesionistă, hipermobilă și internaționalizată - alcătuită în principal din bărbați albi -, și cea a lucrătorilor necalificați, legați de un anumit loc, din care fac parte oameni de toate culorile. În studiul pe care îl
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]