2,873 matches
-
parteneriat cu alte universități sau instituții de cercetare atât din România, cât și din Uniunea Europeană. Această simplificare este justificată din rațiuni precum: partenerii - universități din România - au adesea un număr foarte mic de doctoranzi în grupul-țintă total al proiectelor (2-10 doctoranzi din peste 100) sau există cazuri când aceștia nu contribuie cu niciun doctorand la constituirea grupului-țintă, realizând alte tipuri de activități în cadrul proiectelor; de regulă, solicitantul elaborează și își asumă proiectul, inclusiv modul de constituire a bugetului proiectului; partenerii pot
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mihaela Coşescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1824]
-
din Uniunea Europeană. Această simplificare este justificată din rațiuni precum: partenerii - universități din România - au adesea un număr foarte mic de doctoranzi în grupul-țintă total al proiectelor (2-10 doctoranzi din peste 100) sau există cazuri când aceștia nu contribuie cu niciun doctorand la constituirea grupului-țintă, realizând alte tipuri de activități în cadrul proiectelor; de regulă, solicitantul elaborează și își asumă proiectul, inclusiv modul de constituire a bugetului proiectului; partenerii pot veni cu contribuții în elaborarea proiectului, dar responsabilitatea ultimă aparține solicitantului. Putem observa
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mihaela Coşescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1824]
-
cu bold), 6 dintre ele au participat doar într-o singură competiție; se poate observa evoluția costurilor unitare cel puțin la cele 20 de universități care au contractat anual proiecte; conform DCI POSDRU, se calculase un cost unitar mediu pe doctorand de 8.500 euro/an pentru competiția din 2008 și 10.000 euro/an pentru competițiile ulterioare; astfel, în lei, conform metodologiei de calcul anunțate anterior, costurile optime pentru competiția din 2008 și cele din 2009 și 2010 ar fi
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mihaela Coşescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1824]
-
depus proiecte cu grupuri țintă mari. De exemplu, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași (U31) a avut în fiecare dintre cele trei competiții proiecte cu CU sub nivelul celor propuse în DCI, având proiecte cu un grup-țintă de 180 de doctoranzi în fiecare dintre cele trei competiții; similar, Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj (U20), care are CU asemănătoare, a contractat proiecte cu grupuri-țintă de 143 și 150 de doctoranzi în competiția 6/2008, respectiv 200 de doctoranzi în celelalte două competiții; tot
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mihaela Coşescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1824]
-
nivelul celor propuse în DCI, având proiecte cu un grup-țintă de 180 de doctoranzi în fiecare dintre cele trei competiții; similar, Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj (U20), care are CU asemănătoare, a contractat proiecte cu grupuri-țintă de 143 și 150 de doctoranzi în competiția 6/2008, respectiv 200 de doctoranzi în celelalte două competiții; tot în aceeași categorie se încadrează și Universitatea Tehnică din Cluj (U18), cu grupuri țintă de 169, 194 și respectiv 220 de doctoranzi în cele trei competiții. În cadrul
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mihaela Coşescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1824]
-
un grup-țintă de 180 de doctoranzi în fiecare dintre cele trei competiții; similar, Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj (U20), care are CU asemănătoare, a contractat proiecte cu grupuri-țintă de 143 și 150 de doctoranzi în competiția 6/2008, respectiv 200 de doctoranzi în celelalte două competiții; tot în aceeași categorie se încadrează și Universitatea Tehnică din Cluj (U18), cu grupuri țintă de 169, 194 și respectiv 220 de doctoranzi în cele trei competiții. În cadrul acestor universități s-a realizat coordonarea proiectelor la
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mihaela Coşescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1824]
-
de 143 și 150 de doctoranzi în competiția 6/2008, respectiv 200 de doctoranzi în celelalte două competiții; tot în aceeași categorie se încadrează și Universitatea Tehnică din Cluj (U18), cu grupuri țintă de 169, 194 și respectiv 220 de doctoranzi în cele trei competiții. În cadrul acestor universități s-a realizat coordonarea proiectelor la nivel central, grupul-țintă al proiectelor fiind compus din doctoranzi din domenii foarte diferite. Universitățile mari, având o cifră de școlarizare a doctoranzilor mare, au avantajul de a
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mihaela Coşescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1824]
-
se încadrează și Universitatea Tehnică din Cluj (U18), cu grupuri țintă de 169, 194 și respectiv 220 de doctoranzi în cele trei competiții. În cadrul acestor universități s-a realizat coordonarea proiectelor la nivel central, grupul-țintă al proiectelor fiind compus din doctoranzi din domenii foarte diferite. Universitățile mari, având o cifră de școlarizare a doctoranzilor mare, au avantajul de a putea obține individual CU reduse, elaborând proiecte cu grupuri-țintă extinse din cadrul aceleiași universități. Cu toate acestea, putem observa că există și cazuri
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mihaela Coşescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1824]
-
194 și respectiv 220 de doctoranzi în cele trei competiții. În cadrul acestor universități s-a realizat coordonarea proiectelor la nivel central, grupul-țintă al proiectelor fiind compus din doctoranzi din domenii foarte diferite. Universitățile mari, având o cifră de școlarizare a doctoranzilor mare, au avantajul de a putea obține individual CU reduse, elaborând proiecte cu grupuri-țintă extinse din cadrul aceleiași universități. Cu toate acestea, putem observa că există și cazuri în care universități mari se comportă necolegial și obțin rezultate sub-optime cu privire la costuri
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mihaela Coşescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1824]
-
deoarece aceeași universitate depune proiecte cu grupuri-țintă reduse, pentru un număr limitat de domenii. Acesta este cazul Universității din București (U05), care în competiția 6/2008 a contractat 4 proiecte cu grupuri-țintă de 55, 83, 57 și respectiv 77 de doctoranzi, în competiția 88 a contractat 4 proiecte cu grupuri-țintă de 64, 92, 85 și respectiv 87 de doctoranzi, iar în competiția 107 a contractat un singur proiect cu un grup țintă de 70 de doctoranzi. În primele două competiții, pentru
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mihaela Coşescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1824]
-
din București (U05), care în competiția 6/2008 a contractat 4 proiecte cu grupuri-țintă de 55, 83, 57 și respectiv 77 de doctoranzi, în competiția 88 a contractat 4 proiecte cu grupuri-țintă de 64, 92, 85 și respectiv 87 de doctoranzi, iar în competiția 107 a contractat un singur proiect cu un grup țintă de 70 de doctoranzi. În primele două competiții, pentru rezultate optime, cele 4 proiecte ar fi putut fi grupate în două proiecte cu grup-țintă comun. Practic, prin
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mihaela Coşescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1824]
-
57 și respectiv 77 de doctoranzi, în competiția 88 a contractat 4 proiecte cu grupuri-țintă de 64, 92, 85 și respectiv 87 de doctoranzi, iar în competiția 107 a contractat un singur proiect cu un grup țintă de 70 de doctoranzi. În primele două competiții, pentru rezultate optime, cele 4 proiecte ar fi putut fi grupate în două proiecte cu grup-țintă comun. Practic, prin divizarea grupurilor țintă se ajunge la rezultate sub-optime care pot fi obținute de universitățile mijlocii, care nu
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mihaela Coşescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1824]
-
punerea în comun a grupurilor-țintă. Cu toate acestea, două dintre cele 9 proiecte au realizat CU sub nivelul din DCI. De cealaltă parte se situează Universitatea Politehnică din București (UPB) (U01), care a realizat proiecte cu grupuri țintă mari de doctoranzi și care, conform principiului economiilor de scară, ar fi trebuit să obțină rezultate optime, specifice universităților mari, ca în exemplele de mai sus. Astfel, în 2008, UPB a contractat două proiecte cu grup țintă de 121 de doctoranzi fiecare, în
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mihaela Coşescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1824]
-
mari de doctoranzi și care, conform principiului economiilor de scară, ar fi trebuit să obțină rezultate optime, specifice universităților mari, ca în exemplele de mai sus. Astfel, în 2008, UPB a contractat două proiecte cu grup țintă de 121 de doctoranzi fiecare, în 2009 două proiecte cu grupuri țintă de 144, respectiv 135 de doctoranzi, iar în 2010 trei proiecte cu grupuri-țintă de 104, 136, respectiv 106 doc toranzi. Costurile unitare aferente fiecărui proiect în parte au depășit nivelul din DCI
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mihaela Coşescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1824]
-
obțină rezultate optime, specifice universităților mari, ca în exemplele de mai sus. Astfel, în 2008, UPB a contractat două proiecte cu grup țintă de 121 de doctoranzi fiecare, în 2009 două proiecte cu grupuri țintă de 144, respectiv 135 de doctoranzi, iar în 2010 trei proiecte cu grupuri-țintă de 104, 136, respectiv 106 doc toranzi. Costurile unitare aferente fiecărui proiect în parte au depășit nivelul din DCI. Din analiza celor trei competiții, rezultă că în prima rundă universitățile au avut un
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mihaela Coşescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1824]
-
indicatori comparativ cu costurile care ar fi existat în lipsa acestor parteneriate. Am anexat la finalul capitolului tabele cuprinzând pentru fiecare competiție în parte acele proiecte care au CU cele mai mari, adăugând secțiuni cu privire la existența parteneriatului în cadrul proiectului, numărul de doctoranzi sprijiniți sau tipul de universitate beneficiară, conform clasificării din această lucrare. Putem observa și din acestea două aspecte importante: universitățile mijlocii au în general comportamentele cele mai necolegiale, iar existența unui parteneriat la nivelul proiectului nu este un factor de
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mihaela Coşescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1824]
-
pot veni cu o capacitate de implementare și o expertiză scăzută în accesarea fondurilor, de natură să îngreuneze desfășurarea birocratică a proiectelor. După cum am observat, creșterea numărului parteneriatelor nu a fost direct proporțională cu creșterea raportului cost-beneficiu relativ la costul per doctorand. Deși am observat o translație de la comportamente parțial-colegiale și neparteneriale la comportamente necolegiale, dar parteneriale, această modificare nu este o evoluție în sensul pozitiv, ci, pe dimensiunea analizată (cost beneficiu), este o involuție, în sensul că presupune costuri mai mari
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mihaela Coşescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1824]
-
prin scăderea birocratizării acelei funcționări. În acest sens, dacă programul va fi reiterat în perioada de programare 2014-2020, unul dintre mecanismele instituționale care ar putea fi introduse în procedura de evaluare ar fi acela de stabilire a unui cost mediu/doctorand/an care să fie realist și bine determinat și la care universitățile să se raporteze. Sau, de exemplu, poate fi crescut pragul - număr de doctoranzi sprijiniți . Niciuna dintre competițiile lansate până în prezent, inclusiv cea din 2013, nu introduce ca referință
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mihaela Coşescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1824]
-
fi introduse în procedura de evaluare ar fi acela de stabilire a unui cost mediu/doctorand/an care să fie realist și bine determinat și la care universitățile să se raporteze. Sau, de exemplu, poate fi crescut pragul - număr de doctoranzi sprijiniți . Niciuna dintre competițiile lansate până în prezent, inclusiv cea din 2013, nu introduce ca referință în evaluare acel cost mediu/doctorand/ an care apare în DCI ca indicator suplimentar. O astfel de măsură ar intra în categoria măsurilor preventive de
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mihaela Coşescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1824]
-
și bine determinat și la care universitățile să se raporteze. Sau, de exemplu, poate fi crescut pragul - număr de doctoranzi sprijiniți . Niciuna dintre competițiile lansate până în prezent, inclusiv cea din 2013, nu introduce ca referință în evaluare acel cost mediu/doctorand/ an care apare în DCI ca indicator suplimentar. O astfel de măsură ar intra în categoria măsurilor preventive de evitare a tragediei bunurilor comune. Dar, în egală măsură, guvernanții au la dispoziție și măsuri corective care pot fi implementate înainte de
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mihaela Coşescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1824]
-
și ca urmare a unui proces de audit al programului, dar consider că aprobările condiționate au fost mai degrabă formale și limitate în ceea ce privește condițiile impuse. Spre exemplu, printre condițiile impuse s-au numărat asumarea unui nivel de calitate a lucrărilor doctoranzilor sprijiniți (ISI, BDI) sau realizarea unor conferințe de deschidere și închidere a proiectului. Deși au fost făcute observații cu privire la raportul cost-eficiență, ele s-au concretizat în reducerea punctajului în cadrul evaluării, și nu în condiționarea aprobării proiectelor în funcție de ajustarea bugetelor. Măsurile
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mihaela Coşescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1824]
-
istoriografiei mondiale: Tradiție și înnoire în societatea românească (secolele XVIII-XX) și Curente și idei în istoriografia contemporană. E demn de remarcat că mulți dintre cursanți au devenit între timp colegii noștri de muncă, la Institut, colaboratori la publicațiile acestuia sau doctoranzi la Istoria culturii. Istoriografie sub îndrumarea lui Alexandru Zub. Atent la ce se întâmplă în societatea românească, înainte și după decembrie 1989, în ciuda precarității ei pe vremea regimului comunist, cercetătorul Alexandru Zub a practicat asiduu publicistica, acordându-i o însemnătate
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
ilustrativ, că prima conferință internațională organizată la București, în 2013, și destinată studiului rețelelor sociale a găzduit 15 prezentări de cercetări/articole (finalizate, în desfășurare sau în stadiu incipient). Dintre acestea, 12 au aparținut unor cercetători români (cadre didactice și doctoranzi din universități românești precum Universitatea din București, Școala Națională de Studii Politice și Administrative - SNSPA, Universitatea Sapientia). Evenimentul, la care au participat peste 70 de persoane, a fost primul de această natură din România postdecembristă, având rolul de a reuni
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian‑Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
în care această lucrare își propune să introducă analiza rețelelor sociale, atât din perspectivă teoretică, cât și din perspectivă metodologică, în circuitul de idei din sociologia românească actuală. Lucrarea se adresează unei audiențe multiple, care provine din mediul universitar (studenți, doctoranzi, cercetători și cadre didactice), dar și din mediul nonuniversitar (manageri, consultanți, antreprenori etc.). Această lucrare ar trebui considerată un ghid introductiv sau un punct de plecare pentru investigarea fenomenelor sociale din perspectivă relațională. Din acest motiv, am căutat, pe parcursul celor
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian‑Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
pentru folosirea bunurilor materiale”, în: Glasul Bisericii, Anul XXXVIII (1979), Nr. 5-6, p. 477.} {\footnote 61 Cf. Drd. Samir Gholam, „Vasiliada sau instituția de binefacere a Sfanțului Vasile cel Mare”, în: Glasul Bisericii, Anul XXXI (1973), Nr. 7-8, p. 736, Doctorand Ion D. Popa, „Sfanțul Vasile cel Mare - predicatorul milosteniei”, în: Studii Teologice, Anul XXIII (1971),} Caritatea fusese practicată de la început în Biserică, dar Sfanțul Vasile e cel dintâi care o organizează sistematic, în toată complexitatea ei, dându-i dimensiuni istorice
Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/166_a_478]