6,536 matches
-
92 Capitolul 3. Industrializare, dezindustrializare (L. Bazin) / 101 (Dez)Învestiri etnologice / 102 Alterizare și folclorizare / 104 O scenă știintifică incertă / 111 Prospecții / 118 Munca și cartierele: conjugarea și disjuncția lor / 118 Întreprindere, muncă și comercializare / 123 O reconstrucție imaginară a dominației / 129 Economie și politică: metamorfoze / 137 Capitolul 4. Economie și colonizare Congo, 1961 (G. Althabe) / 143 Regiunea nord-congoleză / 143 Densitatea populației / 145 Volumul satelor / 147 Centrele semiurbane / 149 Încadrarea populației: șefia / 154 Viața economică / 155 Consumul / 161 Economia satului-palmier în
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
teoretice care, adăugându-se vigorii divergențelor ideologice, explică virulența dezbaterilor: clasele superioare, ca și cele inferioare, scapă într-adevăr sistemelor explicative obișnuite, create pornind de la istoria industrializării europene. Marginile muncitoare sunt percepute aproape exclusiv din unghiul restrictiv al rezistenței la dominația capitalistă (străină colonială sau postcolonială) și la proletarizare; diferitele fațete ale solidarităților familiale, tribale sau etnice, pe de o parte, și extensiunea slabă a muncii salariate și raporturile sale cu diversele forme ale micii producții de piață sau de economie
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
situează la periferie sau la distanță față de curentele principale ale antropologiei marxiste, au atras dimpotrivă atenția asupra emergenței formelor sociale și religioase originale în care este recompusă economia politică a sistemelor de rudenie sau sătești și a căror articulare cu dominația politică a statului este mai mult sau mai puțin explorată: să cităm cu titlu de exemplu și în funcție de trei orientări diferite lucrările lui G. Althabe, M. Augé sau J. Copans 19. Oricare ar fi rezervele exprimate cu privire la ipotezele și dezvoltările
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
printre altele o atenție susținută și nuanțată proceselor de internalizare a monedei și a relațiilor de piață, se dovedesc destul de izolate, nereușind să suscite dezbateri teoretice 26. Asociate capitalismului și universalității abstracte în care este menținut acesta, instrumente esențiale ale dominației coloniale, banii și piața capătă de fapt caractere negative persistente, considerate drept căi de alterare a coeziunii sociale studiate de etnologi și, din acest punct de vedere, deseori alungate parțial sau total din câmpul cercetărilor. În marginea antropologiei economice franceze
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
originalitatea lui G. Althabe ține de demersul său, care, prin observarea economicului și prezervarea unității fenomenelor și a evenimentelor în care economicul capătă sens, dezvăluie înlănțuirea succesivă a articulațiilor acestora, restituind astfel dinamicile de producție simbolică, ideologică și materială a dominației. Să observăm, pe de o parte, că această abordare reconstituie în întregime sensul conjuncturii singulare deschise de o "decolonizare conservatoare" în vigoare atât în Madagascar, cât și în cele două state Congo, oferind posibilitatea unei inteligibilități a logicilor sociale a
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
de producere a autorității sale, centrală aici, însă respinsă ca secundară de către antropologii marxiști, dezvăluie contradicțiile care rezultă, nu din antagonismul capital (străin) versus muncă (indigenă), ci din substituirea unei burghezii naționale fostului dominant, în vreme ce structurile și instituțiile străine ale dominației coloniale inclusiv cea ideologică și cea economică sunt conservate și mențin o ordine fondată pe subordonarea ideală și / sau reală față de europeni. Analiza conjugată a situațiilor globale și locale într-o problematică centrată pe multiplele nivele ale articulărilor lor orientează
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
de apartenență: de la cercuri familiale, de vecinătate sau de întreprindere și grupuri de migranți sau formațiuni religioase până la instituții de stat sau parastatale și până la organismele transnaționale 30. În altă ordine de idei, dacă, în astfel de spații de investigație, dominația (prin muncă, accesul la bunurile materiale și logicile îndatorării) este cel dintâi nivel al lecturii, descifrarea ei semantică dezvăluie edificarea celuilalt ca figură referențială centrală și, ca un corolar, reconstruiește identitatea (la diferitele grade ale sale, care merg de la individul
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
importanței conferite circulației banilor, pe de o parte, și stăpânirii tehnicii, pe de altă parte. Atât una, cât și cealaltă se prezintă, desigur, ca punctele nevralgice ale funcționării producției capitaliste, însă ele nu sunt mai puțin erijate în atribute ale dominației străine, ba chiar dimpotrivă. Aproprierea lor de către fracțiunile sociale superioare africane ivoriene sau alogene concentrează mizele sociale esențiale care, atât în întreprindere, cât și în câmpul politic global, încadrează modurile de instaurare a autorității și de contestare a acesteia. Planurile
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
internațional, care pun față în față prelungirea ordinii coloniale, lumea "dezvoltată" a Occidentului și "subdezvoltarea" ce califică inferioritatea drept "indigenă", localizează în domeniul activităților economice în special o înfruntare politică difuză. Străinul este produs ca vector al unei cantonări a dominației politice în afara sferei întreprinderii. Aceste logici de etnicizare a dominației își află coerența în joncțiunile pe care le operează cu economia politică a rudeniei. Proiectată deopotrivă în raporturile de muncă și în structura politică, pe care le amestecă, rudenia se
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
dezvoltată" a Occidentului și "subdezvoltarea" ce califică inferioritatea drept "indigenă", localizează în domeniul activităților economice în special o înfruntare politică difuză. Străinul este produs ca vector al unei cantonări a dominației politice în afara sferei întreprinderii. Aceste logici de etnicizare a dominației își află coerența în joncțiunile pe care le operează cu economia politică a rudeniei. Proiectată deopotrivă în raporturile de muncă și în structura politică, pe care le amestecă, rudenia se dovedește un operator simbolic ce retraduce în mod eficient raporturile
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
un câmp de rudenie metaforică dublează denunțările din ce în ce mai vii ale legăturilor de rudenie ca fiind cauza stagnării condițiilor economice de trai, atât în plan individual, cât și la nivelul global al societății 32. În întreprindere, ca și la nivelul statului, dominații europeni sunt astfel legitimați prin exterioritatea care le este conferită. Tot acest proces reproduce o dominație străină reală și simbolică al cărei caracter inconturnabil este totodată o sursă nesecată de denunțări și un stâlp de justificare a puterii de către dominanți
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
stagnării condițiilor economice de trai, atât în plan individual, cât și la nivelul global al societății 32. În întreprindere, ca și la nivelul statului, dominații europeni sunt astfel legitimați prin exterioritatea care le este conferită. Tot acest proces reproduce o dominație străină reală și simbolică al cărei caracter inconturnabil este totodată o sursă nesecată de denunțări și un stâlp de justificare a puterii de către dominanți. Intervenind la câțiva ani după concesia multipartidismului din 1990 și urmând unei sciziuni a fostului partid
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
națională și al conflictelor de includere și excludere exacerbate de fantasmagoria unei economii asediate din exterior și acaparate în interior de către străini. Dacă întreprinderea ivoriană invită așadar la observarea, într-o perioadă dată, a unui model în care ruptura dintre dominații și dominanții autohtoni este alimentată de reafirmarea dominației străine (occidentale), configurația vietnameză înscrie la polul opus un proces de legitimare a raporturilor de dominare interne prin revitalizarea simbolică permanentă a unei dominații străine exteriorizate, care trebuie învinsă (aceasta cuprinde un
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
exacerbate de fantasmagoria unei economii asediate din exterior și acaparate în interior de către străini. Dacă întreprinderea ivoriană invită așadar la observarea, într-o perioadă dată, a unui model în care ruptura dintre dominații și dominanții autohtoni este alimentată de reafirmarea dominației străine (occidentale), configurația vietnameză înscrie la polul opus un proces de legitimare a raporturilor de dominare interne prin revitalizarea simbolică permanentă a unei dominații străine exteriorizate, care trebuie învinsă (aceasta cuprinde un Occident capitalist, dar îl depășește cu mult inclusiv
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
dată, a unui model în care ruptura dintre dominații și dominanții autohtoni este alimentată de reafirmarea dominației străine (occidentale), configurația vietnameză înscrie la polul opus un proces de legitimare a raporturilor de dominare interne prin revitalizarea simbolică permanentă a unei dominații străine exteriorizate, care trebuie învinsă (aceasta cuprinde un Occident capitalist, dar îl depășește cu mult inclusiv în privința frontierelor comuniste ale acestuia, după cum o arată războiul cu China din 1979). În ambele cazuri, mediatorul străin intervine în edificarea imaginară a raporturilor
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
straturi distincte după atelierul la care sunt repartizați și rezervându-le, pe scurt, fie un spor intensiv al producției implicând o supraexploatare, fie o întrerupere temporară a producției, condamnându-i la o sărăcie la limita supraviețuirii. În toate aceste cazuri, dominația se exercită la un mod politico-economic pe cale de consolidare, iar beneficiile rare sau abundente se împart la nivelul celor care dețin puterea microsocială, imagine fidelă a structurii afișate de statul-partid. Dacă mondializarea economică este punctul de plecare al acestei mutații
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
Investigația etnologică loc al întâlnirii cu un străin este, în această optică, o matrice revelatoare a mizelor și tensiunilor care agită raporturile sociale. Teatralizarea acestora în întreprindere urmează două direcții ușor de schematizat. Cea dintâi prezintă o încorporare a schemelor dominației statale, prin care este operată orice promovare într-o diviziune socială a muncii reglementată de supremația politicului: pentru acești actori în ascensiune ușor de reperat printre altele prin caracterul ostentativ al posesiunilor materiale străine pe care le îngrămădesc în casele
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
rezistența pe care o generează, ea se prezintă ca o scenă hegemonică în care fiecare este dator să-și găsească locul și rolul. Această mondializare se lasă surprinsă mai întâi ca o redesfășurare și o transformare a pieței, a cărei dominație internațională întărește generalizarea și evoluția capitalismului; prin piață se înțelege în primul rând ansamblul noilor dispozitive de finanțare deconectate de la producție, apoi o invazie a speculației pe care André Orléan o desemnează ca marcând apariția unei "piețe autiste"38. Abordarea
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
aceste baze reificate au loc pseudo-controverse, pugilate gata să-i purifice pe autorii lor de orice compromis cu forțele adverse. Mai mult, integrarea, din ce în ce mai flagrantă, a rezistenței ca bun în dezvoltarea actuală a democrațiilor neoliberale occidentale conferă acestei fisuri a dominației și reversului ei un fel de seducție inerentă tuturor fetișismelor capitalismului. Includerea cercetătorilor în acest consens încontinuu dedublat, acționând asupra unor retorici ale inversiunii, este puțin favorabilă interpretărilor care vizează o obiectivare relativă. O deplasare a problematicilor este deci necesară
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
nu se înscrie în modurile de gândire și de fabricare a plajelor societale care tind să se distingă în mod radical de normele jocului. A specifica astfel ideea de mim nu înseamnă a compune un peisaj în întregime marcat de dominațiile indiscutabile care se prelungesc în inconștientul actorilor, ci, dimpotrivă, a surprinde contradicțiile interne prezente în orice manifestare socială și modurile lor mereu singulare de soluționare imaginară. Un mim articulează etajele de dominație, căreia îi coagulează fragmentele risipite, le cimentează într-
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
a compune un peisaj în întregime marcat de dominațiile indiscutabile care se prelungesc în inconștientul actorilor, ci, dimpotrivă, a surprinde contradicțiile interne prezente în orice manifestare socială și modurile lor mereu singulare de soluționare imaginară. Un mim articulează etajele de dominație, căreia îi coagulează fragmentele risipite, le cimentează într-o nouă combinație originală: el se află la distanță maximă față de duplicare și de mimetism. Un al doilea exemplu referitor la Madagascar în perioada de decolonizare (1960-72) ne va permite să ilustrăm
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
fel de dedublare a raporturilor sociale 42. O scenă este oferită ca fațadă influenței agenților administrației coloniale, care devin în 1960 cei ai statului independent; ea este locul în care se actualizează raporturile de subordonare. În aceleași timp, reintroducerea structurilor dominației exterioare în jocul intern al raporturilor sociale fondate pe organizarea rudeniei le permite actorilor să creadă că o stăpânesc și că pot să îi neutralizeze realmente efectele. În acest joc dublu, circulația monetară și raporturile comerciale ocupă un loc central
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
pedagogice instaurate de acești actori pe lângă săteni (atât în continuitatea, cât și ca negare a opresiunii anterioare), ea este pentru cei din urmă o pură înscenare a subordonării. Aceste exemple luate din perioade istorice diferite evidențiază măsura în care cuplul dominație / rezistență devine o imagine în care excesul de schematism este cu atât mai mult destinat a servi acțiunea ca militantism didactic și repetitiv cu cât deservește capacitățile hermeneutice. Dar, mai ales, aceste două mimuri ale pieței descriu imaginarele care susțin
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
în sensul cel mai larg (de la producție la consum) trece prin expresia prin excelență a raționalității capitalismului și a societăților moderne. Dar economia este cea care arată în modul cel mai frapant tocmai pentru că se pretinde integral și exhaustiv rațională dominația imaginarului la toate nivelurile", scria Cornelius Castoriadis 43. Aplicată noilor actualizări ale pieței globalizate, această propoziție deviază privirile în nenumărate direcții, inevitabil derutante prin aceea că pretind un efort real de gândire imaginativă. Să adăugăm că mimurile nu au tocmai
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
taxei pe care sunt constrânși să o plătească pentru a putea organiza o asemenea ceremonie, funcționarul le dă în schimb, cu semnele unei reverențe exagerate, actul care atestă această autorizație administrativă. Interpretarea unor astfel de fenomene trece prin înțelegerea unei dominații în care sunt conservate universurile locale și în funcționarea cărora se reproduce; în acest cadru, puterea sătească și menținerea ei în conjunctura anilor șaizeci îi fixează limita și frontiera. Construirea autorității de stat, populată de acum cu naționali, se elaborează
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]