1,895 matches
-
cel de fier), din URSS, pe care le finalizează în anul 1960 și este înaintat imediat la gradul de maior. Acest institut de învățământ politic sovietic a pregătit generații întregi de KGB-iști. Aici a fost coleg și prieten cu Drăghici Constantin, Manea Marin, Pleșa Aristotel, Briceag Gheorghe, etc. Din anul 1964, a intrat în atenția organelor de contrainformații militare, alături de toți ofițerii care au urmat diferite forme de învățământ în URSS. Revenit în România, îndeplinește funcțiile de prim-locțiitor al
Dumitru Penciuc () [Corola-website/Science/311350_a_312679]
-
de Constantin Cârjan și Aurel Storin. A colaborat cu peste 130 de soliști vocali români și străini, printre care: Doina Badea(21 de cântece), Aurelian Andreescu(9), Corina Chiriac(25), Gică Petrescu(16), Margareta Pâslaru(17), Horia Moculescu(7), Constantin Drăghici(4), Roxana Matei(9), Alexandru Jula(13), Aida Moga(4), Marina Voica(5), Dan Spătaru(10). "Marele premiu" (1964) și "Premii" (1965, 1966, 1970. 1971, 1973, 1974, 1983, 1984, 1987, 1988, 1992, 1993) la „Festivalurile de muzică ușoară de la Mamaia
Vasile Veselovski () [Corola-website/Science/310946_a_312275]
-
LÂNGĂ MINE" (1964), versuri Mihai Maximilian "TU" (1964), versuri Tiberiu Utan "DE CE NU EȘTI CA-N PRIMA ZI" (1964), versuri Mihai Maximilian "CU TINE" (1965), versuri Aurel Storin, solist Margareta Pâslaru "LUNA LA MAMAIA" (1965), versuri Constantin Cârjan, solist Constantin Drăghici "CÂNTA UN MATELOT" (1966), versuri Ion Minulescu, solist Doina Badea "ȘI DACĂ" (1966), versuri Mihai Maximilian "SCARA DE MĂTASE" (1967), versuri Mihai Maximilian, solist Dan Spătaru "FIR-AI INIMĂ SĂ FII" (1968), versuri Jack Fulga "HĂULITA" (1968), versuri Mihai Maximilian
Vasile Veselovski () [Corola-website/Science/310946_a_312275]
-
Rodica Grindea, Vasile Iancu, dr. I. Eugen Campus, Vasile Baghiu,Sergiu Levin, Constantă Buzea, Victor Bârlădeanu, Biți Caragiale, I. Rudel, prof. Liviu Moscovici, Adam Simantov, Cezar Ivănescu, Al. Singer, Al.Mirodan, Mirel Brateș, Luiza Carol, Victor Sterom, Paul Cernat, Marian Drăghici, Niculina Oprea, Silviu Gongonea, Adam Simantov, Zoltan Terner, Țesu Solomovici, Paul Leibovici, dr. Emanuela Ilie, Răzvan Voncu, I. Cristofor, G.Mosari,Paul Leibovici, Iulia Deleanu, Marha Eșeanu, Adi Criști , Mihai Batog- Bojeniță, Adrian Graunfels , Magdalena Brătescu, Boris Mehr- Marian, Paul
Bianca Marcovici () [Corola-website/Science/309481_a_310810]
-
și trimiși în închisoare. În aprilie 1954, baronul a fost condamnat, la rândul său, la 15 ani de închisoare și confiscarea întregii averi (sentința nr. 49/6 aprilie 1954), deși se pare că însuși ministrul de Interne de atunci, Alexandru Drăghici, îi promisese că, dacă își va juca bine rolul în anchetă și proces, va primi o condamnare formală și va fi lăsat să plece în Elveția, unde se afla soția sa. Ioan Mocsony-Stârcea a ieșit din închisoare abia cu prilejul
Ioan Mocsony-Stârcea () [Corola-website/Science/310527_a_311856]
-
României în 1958. După moartea lui Gheorghiu-Dej la 19 martie 1965, Bodnăraș, unul dintre cei mai influenți membri ai Biroului Politic, a sprijinit alegerea în fruntea partidului a mai tânărului Nicolae Ceaușescu în detrimentul altor doi candidați: Gheorghe Apostol și Alexandru Drăghici. Bodnăraș a fost unul dintre susținătorii loiali ai lui Ceaușescu. Pentru o perioadă, a continuat să mai dețină funcția de prim-vicepreședinte al Consiliului de Miniștri (18 martie 1965 - 8 decembrie 1967), după care a fost numit în funcția de
Emil Bodnăraș () [Corola-website/Science/304809_a_306138]
-
funcția de ministru al forțelor armate, deținând această demnitate pâna în 1966, când a murit. În august 1959, a fost înaintat la gradul de general de armată. În timpul revoluției ungare din 1956, Sălăjan a făcut parte (împreună cu Emil Bodnăraș, Alexandru Drăghici și Nicolae Ceaușescu) din Comandamentul Național organizat pentru a împiedica orice revoltă internă posibilă în Republica Populară Romînă. A fost decorat cu mai multe ordine ale României socialiste: medalia "A 40-a aniversare de la înființarea Partidului Comunist din România" (1961
Leontin Sălăjan () [Corola-website/Science/304808_a_306137]
-
s-au organizat funeralii naționale la 30 august 1966. Catafalcul a fost depus, după tipic, în holul de la Sala Palatului. Zilele de 29 și 30 august au fost declarate zile de doliu național. O comisie condusă de secretarul PCR Alexandru Drăghici (fost ministru de interne) a organizat funeraliile. În semn de prețuire a memoriei lui Leontin Sălăjan, prim-ministrul Ion Gheorghe Maurer și-a amânat cu 48 ore vizita sa în Grecia. Au participat la funeralii ministrul apărării din URSS, mareșalul
Leontin Sălăjan () [Corola-website/Science/304808_a_306137]
-
funeralii ministrul apărării din URSS, mareșalul Rodion Malinovski, precum și miniștrii apărării din celelalte state membre ale Organizației Tratatului de la Varșovia. Au rostit cuvântări Constantin Drăgan, președintele Uniunii Sindicatelor, generalul Ion Ioniță, noul ministru al apărării și secretarul de partid Alexandru Drăghici. Rămășițele sale pământești au fost înmormântate într-o criptă aflată în semicercul din jurul Monumentului eroilor luptei pentru libertatea poporului și a patriei, pentru socialism, alături de cele ale altor militanți pentru cauza muncitorilor și pentru socialism. În 1991, mausoleul a fost
Leontin Sălăjan () [Corola-website/Science/304808_a_306137]
-
ales ca membru al Comitetului Central al Uniunii Sindicatelor CFR pe țară (al cărui președinte era Chivu Stoica) și membru al Biroului de Conducere al acestui organism. La începutul anului 1945, la recomandarea Martei Cziko (viitoarea soție a lui Alexandru Drăghici, ministru de interne), Ion Ioniță devine membru al PCR și cu această ocazie și membru al Comitetului de Sector PCR al CFR și al Biroului acestuia, ca responsabil cu tineretul. A urmat cursurile Universității Serale de Partid (timp de 6
Ioan Ioniță () [Corola-website/Science/304807_a_306136]
-
afiliate. Pentru cele două posturi de vicepreședinte au candidat șapte persoane. În primul tur a fost ales Bela Stoica, în timp ce pentru alegerea celui de-al doilea vicepreședinte a fost nevoie de un nou tur de scrutin, între Cristian Lemnaru, Mircea Drăghici, Dacian Banca și Dumitru Rusănescu. În final, postul a fost obținut de Cristian Lemnaru. Componența Consiliului Federal a fost completată cu cinci membri, dintre cei 13 care au candidat. Gunther Graef, Alexandru Pițigoi, Constantin Aur și Mircea Drăghici au fost
Automobilism în România () [Corola-website/Science/304908_a_306237]
-
Lemnaru, Mircea Drăghici, Dacian Banca și Dumitru Rusănescu. În final, postul a fost obținut de Cristian Lemnaru. Componența Consiliului Federal a fost completată cu cinci membri, dintre cei 13 care au candidat. Gunther Graef, Alexandru Pițigoi, Constantin Aur și Mircea Drăghici au fost aleși din primul tur de scrutin, pentru cel de-al cincilea post organizându-se un nou tur, între Emanuel Ilina și Augustin Pastor, câștigat de cel de-al doilea. In ianuarie 2007, urmare demisiei Consiliului Federal condus de
Automobilism în România () [Corola-website/Science/304908_a_306237]
-
mai departe această inițiativă. Încă din 27 octombrie 1956, Biroul Politic al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, întrunit în regim de urgență înființase un comandament de criză sub conducerea lui Emil Bodnăraș, în alcătuirea căruia intrau Nicolae Ceaușescu, Alexandru Drăghici și Leontin Sălăjan. Comandamentul avea atribuții foarte largi, având dreptul de a ordona deshiderea focului și de a declara stare de urgență în orice regiune a țării. În mod explicit, comandamentul avea dreptul de a suspenda cursurile în institutele de
Mișcările studențești din București din 1956 () [Corola-website/Science/305747_a_307076]
-
de locotenent major Vasile Dumitescu, locotenent Gheorghe Blidaru, locotenent Horia Brestoiu, locotenent Nicolae Domnița, locotenent major Florea Gheorghiu, locotenent major Gheorghe Mihăilescu, locotenent major Iosif Moldovan, locotenent major Dumitru Preda. Unii studenți au fost anchetați de ministrul de interne Alexandru Drăghici în persoană. Cea mai mare parte a arestărilor a avut loc în noiembrie-decembrie 1956, însă arestările au continuat și în tot cursul anului 1957. O parte dintre cei arestați sunt condamnați la închisoare pe termene între 1 și 6 ani
Mișcările studențești din București din 1956 () [Corola-website/Science/305747_a_307076]
-
urmă caracteristică va influența dezvoltarea ulterioară a arcadelor și pridvoarelor ca elemente ale deschiderii spre natură. Despre restul edificiilor civile ale vremii se știe din păcate prea puțin. Casele de la Măgureni, construite între 1666 și 1667 de Păuna, soția spătarului Drăghici Cantacuzino, relevă faptul că și arhitectura de dimensiuni mai restrânse se orienta după modelul dat de reședințele domnești. Casele erau finisate foarte îngrijit, cu decorații în stuc de tip levantin, și aveau loggii de inspirație italiană. Aceste elemente vestice au
Stilul brâncovenesc () [Corola-website/Science/305890_a_307219]
-
însă acest aspect. A reieșit însă că întrețin legături suspecte cu unele elemente în anturajul cărora duc discuții dușmănoase. Pentru stabilirea activității dușmănoase s-a folosit agentul «Ionescu" și T.O. În urma documentării activității dușmănoase, conform ordinului tov. Ministru Alexandru Drăghici la 17.lV.1959 a avut loc demascarea publică în aula Facultății de Drept din București. După demascare au continuat cu aceleași calomnii dușmănoase la adresa regimului din țara noastră și URSS."" Articole biografice
Milița Petrașcu () [Corola-website/Science/300010_a_301339]
-
care erau rulate pe calculator. Acestea erau propuse de cursanți ca proiecte utile în unitățile economice din care proveneau. Cursurile au fost concepute și predate de către Dan Farcaș, matematician principal, ajutat de Mariana Crișan, matematician principal, Mircea Cristescu și Marin Drăghici, instructori. La aceste cursuri au fost pregătiți circa 350 cursanți. Cursuri de specializare pentru programatorii în Limbajul COBOL: Programatorii în limbajul COBOL erau pregătiți pentru a elabora programe orientate spre aplicațiile economice, care presupuneau folosirea de calcule matematice cu operații
Centrul de perfecționare a cadrelor de conducere din întreprinderi () [Corola-website/Science/314165_a_315494]
-
Cristea, Gheorghe Grigurcu, Dan Cristea, Laurențiu Ulici, Cornel Ungureanu, Constatin Hârlav, Valentin F. Mihăescu, Constantă Buzea, George Alboiu, Adrian Păunescu, Al. Piru, Al. Cistelecan, Mircea Mihăieș, Nicolae Oprea, Mircea A. Diaconu, Vasile Spiridon, Gheorghe Mocuța, Nicolae Coande, Alexandru Condeescu, Marian Drăghici, Niculina Oprea, Nicolae Diaconu, Radu Voinescu, Geo Vasile, Lazăr Popescu, Adrian Ălui Gheorghe, Gellu Dorian, Tudor Cretu, Bucur Demetrian, G. Vancu, Lucian Scurtu, Octavian Soviany, Daniel Vighi, Marin Ioniță, Ion Popescu- Brădiceni și alții .
Mircea Bârsilă () [Corola-website/Science/314311_a_315640]
-
Se presupune că realizatorii lor principali în Țara Românească au fost banul Mihai Cantacuzino, luminatul Chesarie, episcop al Râmnicului, mitropolitul Grigorie și un boier relativ puțin cunoscut, Pană Filipescu, iar în Moldova de Petre Depasta, spătarul Ioan Cuza, postelnicul Manolachi Drăghici și postelnicul Ienachi Chirică. Istoriografia rusească susține că rușii sunt creatorii capitulațiilor. Ele reprezentau un amestec de adevăr, acte originale și reconstituiri. Nu au fost declarate false și respinse de Poartă în mod oficial, clar și ferm niciodată (singura punere
Capitulațiile dintre Imperiul Otoman și țările române () [Corola-website/Science/313790_a_315119]
-
MONITORUL OFICIAL nr. 807 din 29 octombrie 2015 Augustin Zegrean - președinte Valer Dorneanu - judecător Petre Lăzăroiu - judecător Mircea Ștefan Minea - judecător Daniel Marius Morar - judecător Puskas Valentin Zoltan - judecător Simona-Maya Teodoroiu - judecător Tudorel Toader - judecător Bianca Drăghici - magistrat-asistent Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Daniel Arcer. 1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 16 lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, excepție
DECIZIE nr. 567 din 15 septembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, în ansamblul său, şi, în special, cele ale art. 16 lit. a) din aceeaşi ordonanţă de urgenţă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265873_a_267202]
-
Definitivă și general obligatorie. Decizia se comunică Tribunalului Constanța -- Secția contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunțată în ședința din data de 15 septembrie 2015. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE AUGUSTIN ZEGREAN Magistrat-asistent, Bianca Drăghici -------
DECIZIE nr. 567 din 15 septembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, în ansamblul său, şi, în special, cele ale art. 16 lit. a) din aceeaşi ordonanţă de urgenţă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265873_a_267202]
-
MONITORUL OFICIAL nr. 807 din 29 octombrie 2015 Augustin Zegrean - președinte Valer Dorneanu - judecător Petre Lăzăroiu - judecător Mircea Ștefan Minea - judecător Daniel Marius Morar - judecător Puskas Valentin Zoltan - judecător Simona-Maya Teodoroiu - judecător Tudorel Toader - judecător Bianca Drăghici - magistrat-asistent Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Daniel Arcer. 1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 4 lit. d) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 9/2013 privind timbrul de mediu pentru autovehicule
DECIZIE nr. 565 din 15 septembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 lit. d) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 9/2013 privind timbrul de mediu pentru autovehicule. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265874_a_267203]
-
Curții de Apel Ploiești - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunțată în ședința din data de 15 septembrie 2015. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE AUGUSTIN ZEGREAN Magistrat-asistent, Bianca Drăghici ----
DECIZIE nr. 565 din 15 septembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 lit. d) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 9/2013 privind timbrul de mediu pentru autovehicule. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265874_a_267203]
-
modificarea unor acte normative MONITORUL OFICIAL nr. 485 din 29 iunie 2016 Augustin Zegrean - președinte Valer Dorneanu - judecător Mircea Ștefan Minea - judecător Daniel Marius Morar - judecător Mona-Maria Pivniceru - judecător Puskas Valentin Zoltan - judecător Simona-Maya Teodoroiu - judecător Tudorel Toader - judecător Bianca Drăghici - magistrat-asistent Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Luminița Nicolescu. 1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1 alin. (1) și ale art. 3 din Legea nr. 164/2014 privind unele măsuri pentru accelerarea și finalizarea
DECIZIE nr. 298 din 12 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (1) şi ale art. 3 din Legea nr. 164/2014 privind unele măsuri pentru accelerarea şi finalizarea procesului de soluţionare a cererilor formulate în temeiul Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, precum şi al Legii nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Editura Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, şi pentru modificarea unor acte normative. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272917_a_274246]
-
Decizia se comunică Curții de Apel Cluj - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunțată în ședința din data 12 mai 2016. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE AUGUSTIN ZEGREAN Magistrat-asistent, Bianca Drăghici ----
DECIZIE nr. 298 din 12 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (1) şi ale art. 3 din Legea nr. 164/2014 privind unele măsuri pentru accelerarea şi finalizarea procesului de soluţionare a cererilor formulate în temeiul Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, precum şi al Legii nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Editura Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, şi pentru modificarea unor acte normative. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272917_a_274246]