4,224 matches
-
în rahat până la genunchi. PAGINĂ NOUĂ CAPITOLUL DOUĂZECI ȘI ȘASE Danny încercă să-l prindă pe Felix Gordean singur. Își începuse filajul în parcarea de la Chateau Marmont. Gordean i-a stricat planurile - a sosit la birou însoțit de Christopher, Băiat Drăguț. A plouat fără încetare timp de trei ore, cât a ținut el sub supraveghere intrarea în agenție. Strada fiind inundată, în parcare n-a tras nici o mașină, iar Danny oprise într-o zonă unde parcarea era interzisă, lăsându-și legitimația
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
fi fost îndopat doar cu graiul din vechea lor țară. — Mutti... vrea ca noi să ne mutăm. Zice că... trebuie să plecăm înainte să se hotărască să se mărite cu Rich... Richard. Richard. — Nu... nu-mi place de Richard. E drăguț cu Mutti, dar e ră... răutăcios cu câinele lui. Mal îl strânse pe băiat în brațe. — N-o să-i las! Maică-ta-i o femeie nebună și n-o s-o las să te ia de lângă mine. — Malcolm... — Tata, Stefan. — Tata
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
diavol, prostindu-se și dansând. Lui Danny i se sculă. Mâna lui Claire se repezi acolo, ca și cum ar fi știut. Danny se foi, încercă să închidă ochii, dar nu reuși, ci continuă să privească. O tăietură scurtă, apoi Christopher, Băiat Drăguț, gol și în erecție, își îndreptă scula spre aparatul de filmat, cu calota acoperind aproape întreg ecranul, ca un gigantic berbec de asalt, iar marginile albe de pe fundal arătau exact ca niște buze și dinți ce păstrau imaginea intactă prin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
-și caute tatăl. Dacă nu știați cine e tatăl băiatului, cum avea el să știe unde să-l caute? Delores zise: — Douăzeci de dolari pentru sora Aimee și-ți arăt. Buzz își scoase inelul de absolvent de liceu. — Pentru ’mneata, drăguță. Arată-mi. Delores examină inelul, îl băgă în buzunar și dispăru. Buzz rămase pe verandă, întrebându-se unde era Mal. Trecură câteva minute. Femeia apăru cu un album vechi, cu copertă de piele, și spuse: — Genealogia sclavilor născuți de mine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
să vă vorbesc câteva clipe? Mary Margaret se întoarse, cu un teanc de cărți în brațe. Îl privi pe Buzz cu dispreț și spuse: Nu sunteți cadru al facultății, nu-i așa? Buzz se sili să râdă. — Nu, nu sunt. Drăguță, nu crezi că unchiu’ Dudley a mers un pic prea departe când l-a avertizat pe José Diaz să se țină departe de tine?! Mary Margaret se făcu albă ca cearșaful și leșină pe iarbă. *** Dudley pentru Diaz. Buzz o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
-se milostiv - și mai ușor. Buzz ascultă respirația lui Audrey. Simți cum fetei i se răcește pielea transpirată. Încercă să și-o imagineze revenind acasă, în Mobile, Alabama, găsindu-și o slujbă de contabil și făcând cunoștință cu un tip drăguț de la asigurări, care umbla să afle o sudistă frumoasă. Nu reuși. Făcu o ultimă încercare serioasă: își imagină că ar fi reușit să iasă amândoi din țară, știind că în fiecare colț al țării exista un mandat de arestare pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
nostru. Sergiu, într-o vervă nebună, îi povestea tot felul de năstrușnicii, la care Regina râdea cu poftă. La un moment dat, venind vorba despre Sicilia, hodo ronc-tronc, mă trezesc povestind despre Lipari. La care ea îmi răs punde foarte drăguț: What a dream, if I could jump over my dreams!1 Eu imediat îi răspund: It would be such an honor to have your Majesty in our house!2 și adaug, hoho tind, după o matură gândire: So you could
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_974]
-
te-ai descurcat? — Pentru că eram studentă la Grande Chaumière și n-aveam nici un ban, a trebuit să mă întrețin singură. Mi-am găsit de lucru ca serveuză într-un mic restaurant din cartierul Saint-Germain-des-Prés. După vreo lună, o cucoană foarte drăguță, care îmi remarcase silueta în acel local, mi-a propus să fiu manechin la Schiaparelli, cea mai elegantă casă de modă din Paris. Am acceptat imediat, fiindcă mi se părea mai convenabil decât să servesc cafele. Am lucrat ca manechin
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_974]
-
JUCĂRII — Ceva mai recent? — Acum cinci ani am fost invitată la o nuntă pe un vapor, cu trei sute de oaspeți. Erau acolo mulți prieteni pe care nu-i văzusem de mult, deci bucurie mare. Mireasa adorabilă, era mare dansatoare, mirele drăguț, muzica - frenetică. Puteam eu să rămân locului, senină și impa sibilă? Mi-am acaparat partenerul de masă, l-am luat de mână și hai la dans! Săracul era cam perplex, iar ritmul fiind extrem de dinamic am început să țopăim până la
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_974]
-
erau: Ionaș Moscu, Ștefan Zănescu, Dragu Henry, Costel Manolescu și Harry Löbel. Se vede că naiba a vrut să-și râdă de noi și să ne joace o farsă, că ne-a scos în cale o barcă cu două fete drăguțe foc de la Carmen Sylva. Zănescu n-are de lucru și-ncepe să facă figuri cu barca lui; lopăta repede, se izbea în barca fetelor, se depărta, se ridica în picioare și se prefăcea că e gata să cadă-n apă
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
-i fac versuri de comandă! O cunoșteam de câțiva ani de zile de la soră-mea. Era o fată de vreo șaisprezece ani, fină, palidă, distinsă, cu corp frumos, cu mâini subțiri, cu părul castaniu și ochii mari și melancolici. Veturia... Drăguță fată! Bine de Gică! Veturia! Am început să scriu acrostihul. "Visul meu..." Nu mai știu ce am scris. L-am terminat! L-am chemat pe Gică. ― Ascultă-l! Pusesem în el tot sufletul meu: îl simțisem! ― Pă cinste! mi-a
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
foarte bine în evidență... Am scris versurile cât mai caligrafic cu putință și, după ce am exersat semnătura lui Gică, așa cum am crezut eu că este mai interesantă, am trîntit-o jos, subliniind-o. Apoi am compus biletul de prezentare a acrostihului: "Drăguță Duduie Veturia, Te rog mult să-mi ierți îndrăzneala de a-ți trimite aceste versuri. Sânt rodul puternicei impresii pe care ai făcut-o asupra mea de când te-am cunoscut! Desigur că finețea dumitale sufletească a citit de mult în
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
coama muntelui Galaad. 2. Dinții tăi sunt ca o turmă de oi tunse, care ies din scăldătoare, toate cu gemeni, și nici una din ele nu este stearpă. 3. Buzele tale sunt ca un fir de cîrmîz, și gura ta este drăguță; obrazul tău este ca o jumătate de rodie, sub măhrama ta. 4. Gîtul tău este ca turnul lui David, zidit ca să fie o casă de arme; o mie de scuturi atîrnă de el, toate scuturi de viteji. 5. Amîndouă țîțele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85072_a_85859]
-
rătăcindu-și lucrurile pe care el i le găsește, se îngrijorează că hamalii o vor lua la goană cu vreunul dintre geamantanele mici, timp în care continuă să-i mulțumească acelui cavaler în alb, din fața ei. Tânăra, care este și drăguță, îi aruncă zâmbete seducătoare pe sub borul pălăriei. Totul merge foarte bine. Poate mult prea bine. Înainte de a-și da seama, Bobby este în hotel, urmându-și noile prietene într-o curte interioară, mică. Trebuie să rămâi, să iei ceaiul cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
pantaloni, atârnând într-o parte, ca o draperie albă, crâmpoțită. — Johnny? Aici erai! — Ce doriți? — Johnny, ce bine că te găsesc! Fără resentimente, Johnny, băiatule. Nu între noi doi. Jonathan nu-i răspunde. — Fără resentimente, Johnny băiatule. Ești un tip drăguț. Și tu mă placi, nu? Ești ca mine. Se rezeamă greoi de cămin. — Uite ce este, Bridgeman. Vino încoace. Ești un tip drăguț. Întotdeauna ești foarte drăguț. — Nu te apropia de mine. — Atât de drăguț. — Șterge-o, Fender Greene. Fender
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
Johnny, băiatule. Nu între noi doi. Jonathan nu-i răspunde. — Fără resentimente, Johnny băiatule. Ești un tip drăguț. Și tu mă placi, nu? Ești ca mine. Se rezeamă greoi de cămin. — Uite ce este, Bridgeman. Vino încoace. Ești un tip drăguț. Întotdeauna ești foarte drăguț. — Nu te apropia de mine. — Atât de drăguț. — Șterge-o, Fender Greene. Fender Greene mai face un pas, observând atent privirea lui Jonathan. Ezită un moment, legănându-se înainte și înapoi pe covorul din fața căminului. — Tot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
noi doi. Jonathan nu-i răspunde. — Fără resentimente, Johnny băiatule. Ești un tip drăguț. Și tu mă placi, nu? Ești ca mine. Se rezeamă greoi de cămin. — Uite ce este, Bridgeman. Vino încoace. Ești un tip drăguț. Întotdeauna ești foarte drăguț. — Nu te apropia de mine. — Atât de drăguț. — Șterge-o, Fender Greene. Fender Greene mai face un pas, observând atent privirea lui Jonathan. Ezită un moment, legănându-se înainte și înapoi pe covorul din fața căminului. — Tot te fac, îi spune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
de trupul lui nedemn, cu o sexualitate dubioasă, de cititor de poezie. Același gând îi bântuie simultan atât pe marcatori cât și pe cei cu bastonul; dacă un tip insistă să fie efeminat, cu cărțile lui franțuzești și prietenele lui drăguțe, ce drept mai are să poarte astfel de simboluri ale bărbăției? Nu edrept. Trebuie operată o rectificare. — Dezbrăcați-l! Oare se aude mai întâi strigătul sau îl anticipează Jonathan? Oricum ar fi, o rupe la fugă pe strada Broad, cu o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
câțiva termeni inițiali, când ea își amintește brusc că are oră la croitoreasă și se ridică să plece. Observând dezamăgirea pe chipul lui, oftează. — Oh, Jonathan, aș vrea să nu mai fii așa de plictisitor. Păcat că ești un tip drăguț. Afară, ea oprește un taxi și-i spune s-o ducă la gară. Ne vedem peste o zi sau două, zice ea. El înclină morocănos din cap, recunoscându-și eșecul abject. Apoi, total absentă, ea îl sărută pe gură. Când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
să mă vedeți când plecați spre Fotse. — Dar cum poți... după ce...adică.. am crezut că... — O, ești atât de scump, așa dezamăgit și bosumflat. Dacă nu voi mai fi aici, nu înseamnă că te voi uita. De fapt, ești foarte drăguț. Și politicos. — Dar vreau să fiu cu tine. Poți fii cu mine când te întorci din Africa. După ce termini cu munca pentru tata, cred că poți veni la Paris. Este mult mai bine ca la Londra. Oamenii au gusturi mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
largul nostru. Sergiu, într-o vervă nebună, îi povestea tot felul de năstrușnicii, la care Regina râdea cu poftă. La un moment dat, venind vorba despre Sicilia, hodo ronc-tronc, mă trezesc povestind despre Lipari. La care ea îmi răspunde foarte drăguț: What a dream, if I could jump over my dreams! Eu imediat îi răspund: It would be such an honor to have your Majesty in our house! și adaug, hohotind, după o matură gândire: So you could help us wash
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_978]
-
te-ai descurcat? — Pentru că eram studentă la Grande Chaumière și n-aveam nici un ban, a trebuit să mă întrețin singură. Mi-am găsit de lucru ca serveuză într-un mic restaurant din cartierul Saint-Germain-des-Prés. După vreo lună, o cucoană foarte drăguță, care îmi remarcase silueta în acel local, mi-a propus să fiu manechin la Schiaparelli, cea mai elegantă casă de modă din Paris. Am acceptat imediat, fiindcă mi se părea mai convenabil decât să servesc cafele. Am lucrat ca manechin
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_978]
-
ritm... Ceva mai recent? — Acum cinci ani am fost invitată la o nuntă pe un vapor, cu trei sute de oaspeți. Erau acolo mulți prieteni pe care nu-i văzusem de mult, deci bucurie mare. Mireasa adorabilă, era mare dansatoare, mirele drăguț, muzica - frenetică. Puteam eu să rămân locului, senină și impa sibilă? Mi-am acaparat partenerul de masă, l-am luat de mână și hai la dans! Săracul era cam perplex, iar ritmul fiind extrem de dinamic am început să țopăim până la
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_978]
-
mult dacă ai o idee în ceea ce-i privește pe bărbați ca ființe. Trebuie să ajungi să înțelegi de ce „trandafirii din grădina proprie nu miros la fel de frumos ca trandafirii din sălbăticie“. — Continuați, doamnă, vă rog, îi zic. — Ești o fată drăguță, da, însă atunci când se stinge lampa, o fată frumoasă sau o urâțenie de fată nu constituie nici o diferență pentru un bărbat. De-a lungul anilor am văzut foarte mulți bărbați lăsându-și nevestele frumoase pentru concubine urâte, iar apoi lăsându
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
aveau loc în subsolul lui Ovidiu care mă invită odată și pe mine. Bairamul tocmai era în toi cînd apăru Madlen; intrarea fu gălăgios salutată. Fata se dezbrăcă de blană și, picior peste picior, ceru o țigară. Avea picioare frumoase. Drăguță, violent vopsită, fața ei teșită, cu nasul cîrn și maxilare pătrate, degaja un miros plăcut de cremă. Cu o expresie ageră și vie, se uita pe lîngă umărul celor cu care vorbea, țintindu-ne pe rînd, pe fiecare. Ochii femeii
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]