1,848 matches
-
le punem la fiert în 3 l de apă cu sare. După ce au fiert cartofii, îi trecem prin sită, piureul rezultat îl punem peste zarzavaturile fierte, dăm gust de sare, piper și Secretul Gustului, apoi adăugăm untul, dăm deoparte și dregem cu smântâna bătută. Decorăm cu pătrunjel tocat fin și se servește cu crutoane din pâine, tăiate mărunt. SUPĂ CREMĂ CU CRUTOANE Punem într-o cratiță la călit 75 ml de ulei, în care adăugăm un morcov ras pe răzătoarea mică
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
ciorbă zdrențele din trei ouă bătute cu puțină făină. Borșul acru se fierbe separat cu puțină sare și leuștean, apoi se adaugă la ciorbă, lăsăm să dea un clocot, dăm deoparte, punem verdeața toată, dăm gust de sare, piper și dregem cu smântână bătută. Se servește cu ardei iuți, după preferință. CIORBĂ ȚĂRĂNEASCĂ CU CARNE 50 gr. de ciuperci uscate, două cepe roșii tocate, un morcov, un pătrunjel, jumătate de rădăcină de țelină, un castravete murat, 100 gr. de păstăi conservă
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
buni, mai liniștiți așa, pe urmă i-au arestat pe toți. De exemplu, ăștia doi, Anghel și cu Vrabie, căutau foarte mult ca noi să ne ducem pe la oamenii bătrâni, adică pe la prieteni, cunoscuți că-s contra, că fac, că dreg, ca să-i racolăm în mișcarea noastră: pe părintele Petrea 2 de la Iepureni, pe Cahu3 de pe la Schineni... Și pe toți i-au arestat. Fuga în gura lupului C. I.: Să înțeleg că acești doi turnători, Anghel și cu Vrabie, erau totodată
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
acuzați nici măcar pâs, nimic! N-aveai ce spune. Și chiar dacă voiai să spui, îți dădeau replica imediat: "taci din gură și stai jos! Criminalule și banditule!" Doar cei din completul de judecată vorbeau despre noi: că am făcut și am dres și cutare, dar nu ne întrebau pe noi dacă am făcut sau nu ceea ce ei spuneau. Și ne-au dat sentința. C. I.: Dar martori ați avut la proces? S. M.: Dar pe cine să am martori? C. I.: Ați avut
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
de arestare, nimic. Tata știind că noi avem în familie deținuți politici s-a speriat când a auzit cuvântul "securitate". Bunica a început să plângă. Au intrat și au spus: "îl îmbrăcați pe banditul ăsta, că a făcut și a dres!" "Păi, nu a făcut altceva decât să joace fotbal". "Lăsați că știm noi, bandiților, că toți sunteți din clanul bandiților! Îi dați niște haine groase, îl îmbrăcați și imediat...!" Mama a pus niște haine într-o gentuță sau ce-a
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
contează facultatea, ci doar banul, banul, banul și puterea politică. Că în ăștia 25 de ani de la Revoluție s-au rotit toți politicienii la putere și n-au făcut nimic. Că se spune că regimul comunist a făcut și a dres: Canalul Dunăre-Marea Neagră, Transfăgărășanul, Salva-Vișeu, că tâmpiții ăștia de acum spun că astea-s simboluri ale societății comuniste. Greșit! Sunt simboluri ale muncii noastre, ale foștilor deținuți politici, aceștia au muncit, noi le-am făcut, nu comuniștii. Comuniștii erau activiști
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
care se adăugau cheltuielile pentru conacele lor, conacul pașei de la Bârlad ajungea la 120 lei, cheltuieli în buget, cel de la Fălciu 208 lei, de la Iași 529 lei. Deosebit de clădiri se făceau cheltuieli pentru fânul cailor, orz, ovăz, unt, găini, ouă, dres de poduri - toate la sute și mii de lei pe sfertul de an. Era valabilă zicala „Turcul plătește" dar în realitate turcul cheltuia, iar cel care, într-adevăr, plătea era moldoveanul. Cheltuieli mari avea țara și cu Curtea Domnească și
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
-și ia numai obicinuita părcălăbie de la trecători". Dând brudina Episcopiei, domnitorul stabilea și obligații precise pentru aceasta: „Episcopia să fie datoare" în cazul „când s¬ar învechi sau s-ar strica" podul, să cheltuiască „să-l facă și să-l dreagă din agonisita brudinei". Iar după vremi, dacă s-ar întâmpla, „să se mute podul de la bucata aceasta de loc aiurea pe locul Târgului", brudina podului să o ia tot Episcopia, se stabilea în hrisovul domnesc. Iar aceasta, „în veac'". În
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
știa mai bine decât Nora că a traduce nu-i același lucru cu a induce în eroare, — iar Heidegger nu-i traductibil altfel, adică fără paranteze drepte: ă... ț, oricât de penibile, în rest), lăsându-l pe Vasile Elisav să dreagă, pedagogic, busuiocul: — Dragă Nora, începu acesta, pot să-ți fabric, dacă ai nevoie, auch eine echte rümenische Version. Și o versiune românească pură, tălmăci germanofona Carmen, instinctiv. — Pornind, reluă Vasile Elisav (germana căruia era la fel de bună), de la premisa următoare, anume
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493]
-
între ce este și ce nu este ,,frumos" să faci. De la cei mai mici până la cei bătrâni atunci când se dorea impunerea unei constrângeri sau a unei interdicții se invoca rușinea. Ni se spunea că este rușine să faci sau să dregi cutare lucru fără alte explicații. Poate că nici ei nu știau exact de ce ar trebui să-ți fie rușine. Din această cauză explicațiile erau rare și totul funcționa ca un set de interdicții ce apărau valorile fundamentale specific umane sau
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
în acest an, pe unii i-a scăpat Dumnezeu de toate grijile. I-a luat la el. La un post de televiziune, câțiva țărani bătrâni regretau că au scăpat cu viață. Nu mai au de nici unele și nici putere să dreagă ce le-au stricat apele. Mi se strânge inima când îi văd și mă simt vinovat. Toți îi jumulim pe țărani. Și ei au ajuns să creadă că asta li se cuvine. Să umble cârpiți, să mănânce pe sponci și
Dumnezeu, ministrul țăranilor by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12593_a_13918]
-
s-a scăpat în public, nu în convorbiri particulare. Întîmplător sau mai degrabă nu, Gabriel Stănescu a publicat această dezvăluire după ce Traian Băsescu a povestit presei că un ziarist l-a amenințat personal că îi va face și îi va drege, în ziarele sale. Concurența l-a identificat ca posibil autor al acestei amenințări pe Sorin Roșca Stănescu. Acesta a declarat că nu e cazul. Totuși Băsescu l-a dat de gol la Clubul Român de Presă, chiar dacă mesajul pe care
Ce licurici mai ascunde Băsescu? by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11395_a_12720]
-
Să gornim marea revoluție a săteanului dârz și luminat, în care n-am crezut. Să pregătim pe fratele său de la oraș, muncitorul, care va ști, de acum, că nu e singur în fața urgiei" etc. (p. 95). Propaganda de stânga își dregea glasul și-și călea naivitățile. În tot militantismul lui Ion Vinea, trebuie văzută mai mult ambiția publicistului democrat de a sprijini construcția unei opoziții unite ca alternativă la puterea liberală, dominantă prea multă vreme (p. 99). Cum există astăzi un
Un poet în serviciul gazetăriei by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11386_a_12711]
-
mizerabilist lui Nistorescu, după care adaugă că obiectul, adică Nistorescu, îi e dator, pentru că a ajuns în presă, grație lui Ion Cristoiu. Cu alte cuvinte, reproducem spusele lui Ion Cristoiu, un consumator de chiftele la recepții, Nistorescu, face azi și drege, nu contează ce, din punctul nostru de vedere. Fiindcă Ion Cristoiu își reamintește că l-a făcut gazetar pe Cornel Nistorescu. De aici reiese că un analist care se consideră infailibil, Cristoiu, a fost păcălit de un viitor consumator de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16620_a_17945]
-
Eugeniei Iftodi, readuce în actualitatea imediată un artist puternic și vital, dar, în același timp, unul de o extremă rigoare și de o comparabilă delicatețe. P.S. în România literară, nr. 44, sub titlul Calea de mijloc, Grid Modorcea încearcă să dreagă busuiocul după ce s-a făcut limpede mesagerul celor care alimentează piața cu tot felul de kitsch-uri atribuite, în mod fraudulos, lui Brâncuși. Deși, în textul incriminat de mine, susține exact cele ,,..17 sculpturi (gips, marmură, calcar, lemn) descoperite de
Un document artistic și uman by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16634_a_17959]
-
și ia ceva de-ale gurii!... răspunse Dinu, cel vizat drept părinte. Bătrânica, mulțumită de atâta atenție din partea "părintelui", se așeză și mâncă ceva prăjituri și ce mai era. După ce toată lumea s-a ospătat și după ce bău ceva de-și drese vocea, "părintele" începu a ține o slujbă, în toată regula: - Miluiește-ne, Doamne, pe toți, miluiește, căci mare este îndurarea Ta... în vecii vecilor!... Răsunau văile și pădurile de glasul lui. Ce-i drept, avea un glas foarte frumos. Nici
TEAM BUILDING de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1448 din 18 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349708_a_351037]
-
32 00 232, rue de Rivoli F-75001 Paris Fax 33 1 40 15 06 96 E-mail Office national interprofessionnel des céréales (ONIC) Telefon 33 1 44 18 20 00 Office national interprofessionnel des oléagineux, protéagineux et cultures textiles (ONIOL) (M. Drege) 21, avenue Bosquet Fax 33 1 45 51 90 99 F-75015 Paris E-mail Institut national des appellations d'origines (INAO) (M. Bernard) Telefon 33 1 53 89 80 00 138, Champs-Élysées F-75008 Paris Fax 33 1 42 25 57 97
jrc6082as2003 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91254_a_92041]
-
rue de Sébastopol Fax 33 1 53 00 96 99 F-75001 Paris e-mail ofimer@ofimer.fr Office național interprofessionnel des céréales (ONIC) Țel. 33 1 44 18 20 00 Office național interprofessionnel des oléagineux, protéagineux et cultures textiles (ONIOL) (M. Drege) Fax 33 1 45 51 90 99 21, avenue Bosquet e-mail F-75015 Paris Institut național des appellations d'origines (INAO) (M. Benard) Țel. 33 1 53 89 80 00 138, Champs-Élysées Fax 33 1 42 25 57 97 F-75008 Paris
jrc5701as2002 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90871_a_91658]
-
M. Merckelbagh) 11, rue de Sébastopol F-75001 Paris Telefon 33 1 53 00 96 96 Fax 33 1 53 00 96 99 e-mail Office national interprofessionnel des céréales (ONIC) Office national interprofessionnel des oléagineux, protéagineux et cultures textiles (ONIOL) (M. Drege) 21, avenue Bosquet F-75015 Paris Telefon 33 1 44 18 20 00 Fax 33 1 45 51 90 99 e-mail Institut national des appellations d'origines (INAO) (M. Bernard) 138, Champs-Élysées F-75008 Paris Telefon 33 1 53 89 80 00
jrc5676as2002 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90846_a_91633]
-
piardă ceva bănuți dacă nu găseam o soluție. Printre numeroșii useri pe care îi avea acel client în sistem, am găsit cumva unul „curat”, fără stigmatul datoriei. Asta era scăparea. Toate contractele pe user-ul ăla! Și după aia o dregem noi cumva. Așa că ne-am apucat de făcut tot felul de lucruri pe care nu am cum să le detaliez public. Dar facturile au ieșit în regulă, toată lumea a fost mulțumită... Mici „rute ocolitoare” există chiar și la nivelul sarcinilor
Creativitatea corporatistă ca revoluție conservatoare () [Corola-website/Science/295747_a_297076]
-
ai dus să te odihnești în pădurile arse de smog de urât și de tim pe apele noroioase ale mărilor- haznale s-au tras obloane s-au pus lacăte și corbul dostoievski dragul de el blestematul de el răscrăcăratul își drege cu trăscău psihedelic glasul DAR VOI- chiar așa chiar DE UNDE ?TI?I C? SUNTE?I VII cârpaci ai nimicului chiar așa chiar iar oamenii au creat moartea de când tare trudit Doamne te-ai așezat pe zări să te odihnești să
Ion Tudor Iovian by Ion Tudor Iovian () [Corola-website/Imaginative/10468_a_11793]
-
înfumurați, La Monteoru curge pârâiaș de petrol printr-o cavernă vestită, Tăranii s-au dat la o parte pentru câte-o bucată de pită Pe după acele pavilioane de tratament ale băii sărate Unde femeile lor veneau și zăceau să-și dreagă oasele fărâmate; Activiști de partid, colonei, generali, elita din Securitate Le-au capturat prin licitații și subtile fraude Stilizându-le țigănește de nu mai știu cum să se laude. La Dobrilești sapă forezele cu lung burghiu De pe unde-am scos
Poeme în reportofon by Ion Gheorghe Recviem () [Corola-website/Imaginative/10179_a_11504]
-
când fusese jună, într-așa ierea de pură Că mă strofocam, sub lună, S-o țâp în literatură.) Când prin stele se degajă Măestrii necunoscute, Nu mai știu să-nchin o vrajă Sub fereastra unei ciute. P^ormă, insomnii imunde, Drese-n magma lor letală, Dau buluc să mă scufunde în bulbuci de văicăreală. Hop și-un zgripțor se arată, Să-mi bea vutka și tutunul... Floribunzii ani de-al^ dată N-au marșarier, niciunul... ßcolîrel și școlîrițî N-o să mai
Poezie by Gheorghe Azap () [Corola-website/Imaginative/8091_a_9416]
-
făcut următorul comentariu: "„O absolventă de agronomie, gata la orice ca să rămână în București, își achiziționează, ca soț, un taximetrist, dar scrupulele miliției ca și idila postnupțială neprevăzută le încurcă socotelile. Comedie nostimă în care didacticismul scenaristului Francisc Munteanu e dres cu conotații realiste demne de consemnat. Unul dintre protagoniști este, de altfel, Bucureștiul anilor '80 surprins, în ebuliție, de privirea directorului de imagine Marian Stanciu. Pe lângă bibiluri comice în loc de gag, burlescul scăpat din hățuri al „avocatului” Saizescu și stridențele Dragăi
Buletin de București () [Corola-website/Science/308358_a_309687]
-
urmăritorilor prefăcându-se lovit după fiecare salvă și ridicându-se apoi pe crupa calului de parcă ar avea șapte vieți, sau ritualurile erotic-magice ale “vidmei” Rada și, mai cu seamă, părțile muzicale admirabil servite de ansamblul țigănesc din Moscova. Folclorul acestora, dres cu un strop de sirop suprarealist, constituie principala atracție a acestui mare succes comercial internațional.""
Șatra (film) () [Corola-website/Science/312523_a_313852]