2,127 matches
-
de organizare socială. De aici justețea cererii unor domnitori moldoveni de a intra În componența Rusiei (aiurea!ă, mama popoarelor din Balcani! Doi - aproape concomitent, alte conclavuri socialiste au reînviat conceptul lui E.B. Valev, publicat În 1964, privind crearea raioanelor dunărene - În fapt un plan de dezmembrare a statului național român. Trei - nu trece mult, și Academia de Științe din Chișinău editează În limba rusă, sub redacția lui Artiom M. Lazarev, o carte de 900 de pagini În care combate teoria
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
caz nume de voievozi și localități legate de momentul cuceririi. Istoricii În genul lui Roller Întru susținerea suveranității kievene În spațiul Moldovei bat monedă pe o mențiune din Cronica Ipatievskaia. Se spune În această cronică despre stăpânirea rusă În partea dunăreană cu multe orașe, printre care și Belgorod (Cetatea Albăă. Așezate pe hartă, orașele menționate de principii ruși se localizează În dreapta fluviului Nipru, căruia cronica Îi spune Dunai (Dunăreaă, iar Belgorod (Cetatea Albăă este tot pe Nipru - cel de pe Nistru fiind
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
Tulcea de unul care dimineața și seara, în loc să meargă la biserică ori să iasă pe faleză, ori să se ducă la cafenea și să-i ardă o tablă, ori să răspundă invitațiilor la petrecerile organizate prin rotație de împuterniciții Comisiei Dunărene, se pierdea în stufărișuri ca să prindă broaște, țipari, lipitori și alte jigărănii scîrboase? Umbla în văzul lumii cu un soi de minciog cu coadă lungă, de care atîrnau mai întotdeauna răgălii, frunze ude, cîte un mormoloc încurcat în fire, lintiță
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
ploii. Am așteptat o săptămână să se așeze vremea. După aceea, visând altă epocă tihnită a acelei așezări, m-am coborât iarăși la câmpie. Am ieșit din ploaie și din furtună; am regăsit primăvara la Sebeș; am revenit în câmpia dunăreană, lepădând de pe mine toate cojoacele, unul după altul, ca Dochia. Aici era vara în toi și un cer încremenit în liniște, ca un smalț albastru. Pe Bărăgan nu plouase de trei săptămâni. Cota apelor Dunării - indicator al tuturor pescarilor, tovarășii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
ne ducem. Grăind astfel, uncheșul sorbea câte puțintel din paharul verde. Pe fața întunecoasă i se veseliseră ochii și sticleau în lumină. Noaptea se lăsase deplin asupra bălții, asupra gârlelor, asupra pădurii și stufurilor în întreg acel cotlon al împărăției dunărene. Zborurile de paseri conteniseră; tăcuseră și broaștele, așteptând cu ochi bulbucați o apariție misterioasă. Luna însă trebuia să răsară ceva mai târziu. Pescarul „hăl bătrân“, cum îi spusese Gâdea, avea o voce care nu se armoniza deloc cu înfățișarea-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
cuprinse în celebra carte și chiar ceva pe deasupra -, dar și un mesaj clar privind respectarea, în continuare, a acelorași principii. Machiavelic vorbind, de când lumea și pământul, o țară nu poate prospera decât în detrimentul alteia. Ledoulx știa bine că soarta Principatelor Dunărene se hotărâse deja la Paris. Nu trecuse prea mult timp de când, cu bine-cunoscutul său obicei de a strecura o idee extrem de importantă în mijlocul unei conversații lejere despre vreme sau orice altceva, Talleyrand îi sugerase împăratului Napoleon să ofere Austriei nordul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
un strat de nisip foarte fin. Un argat tocmai culegea cu o greblă excrementele depuse peste noapte. Pe stinghii paralele, îmbrăcate în catifea verde, așezați la distanțe convenabile unii de alții, stăteau șoimii prințului. O veritabilă comoară. Mai mulți șoimi dunăreni, șoimi călători și o pereche princiară de șoimi albi, exemplare dintr-o specie extrem de rară, mult râvnită de cunoscători. Toți aveau veselă, ustensile și accesorii personale frumos orânduite pe rafturi, lângă perete. Marioritza își alese un șoim călător. De fapt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
traduceri ale volumului, în engleză (2) și în italiană (3). La propunerea Editurii Polirom, public acum o nouă ediție a cărții, revăzută și adăugită. De adăugiri mai substanțiale au beneficiat mai ales capitolele VII („Narcotice și halucinogene în spațiul carpato- dunărean”) și VIII („Graiul îngerilor”). Capitolul VII a devenit între timp o carte de sine stătătoare (4), iar capitolul VIII a fost revăzut și îmbogățit în vederea publicării studiului privind Lingua Adamica într-un volum In honorem Andrei Pleșu (5). Am realizat
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
cu arvună) (22, pp. 436- 438). Câteva noi argumente confirmă ipoteza susținută de folcloristul muntean și de filologul clujean : multitudinea formelor corupte pe care le cunoaște termenul (indiciu că este vorba de preluarea unui cuvânt străin) ; zonele sudice, de regulă dunărene (Ialomița, Dâmbovița, Ilfov, Teleorman, Dobrogea), unde sunt atestate colin- dele și basmul în discuție ; alte „bulgărisme” existente în aceste colinde („în schela mării”) ; și, mai ales, faptul că, în unele colinde identice sau similare, copacul cosmic este un arțar de
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
căror utili zare, în trecut, „era un obicei relativ generalizat la înmormântare” (78, p. 154). Comentându-se aspectele funerare rezumate mai sus, s-a ajuns la concluzia că este vorba de un străvechi rit funerar, practicat probabil de populațiile carpato- dunărene, și că „datorăm faptul că el a străbătut veacurile până la noi fenomenalei memorii a... Mioriței ” (46, p. 19). Dar și, adaug eu, a colindei Toader Diaconul - în care trupul protagonistei este expus „mai sus de pământ”, într-un „leagăn” în
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
cân au gătit [= au terminat] au ieșit pe horn afară” (39, p. 75). Vezi elemente similare într-o poves- tire culeasă în Moldova, la începutul secolului XX (76). De aseme- nea, vezi infra, capitolul „Narcotice și halucinogene în spațiul carpato- dunărean”, subcapitolul „Plante magice și halucinogene”. Din cele mai vechi timpuri, pentru mentalitatea populară, putința unui om de a se ridica în văzduh era sinonimă cu putința acestuia de a guverna fenomenele atmosferice. O astfel de credință a supraviețuit până târziu
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
votive) realizate la începutul celei de-a doua epoci a fierului (La Tène) și descoperite atât la nord de Dunăre (Băiceni, Craiova, Peretu, Poroina etc.), cât și la sud de Dunăre (Agighiol, Loveț, Vrața etc.). În Antichitate, această zonă sud- dunăreană (din care face parte și Letnița) era locuită de triburi tracice (misi, triaballi, geți), care erau în perioada respectivă (secolele V-IV î.e.n.) încorporate vastului regat trac al odrisilor, condus de dinastia Seuthes. Pe una dintre cele 25 de plăcuțe
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
că tradiția solomoniană a influențat-o (inclusiv la nivel onomastic) pe cea referitoare la solomonari, merită totuși să stăruim puțin asupra perioadei pro- babile și a cauzelor care au determinat sau doar au favorizat exercitarea acestei influențe în spațiul carpato- dunărean. Sunt în măsură să propun o ipoteză de lucru. Epoca probabilă în care s-a născut și a intrat în lexicul românesc termenul solomonar sunt secolele XVII-XVIII (probabil în Ardeal), epocă pe care putem risca să o limităm la perioada
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
profunzime, fără prejudecăți, a producțiilor folclorice infantile are darul să scoată la lumină prețioase informații (unele dintre ele rar atestate sau complet dispărute din alte categorii de folclor) privind arhaica mentalitate populară românească. VII. Narcotice și halucinogene în spațiul carpato- dunărean. Utilizarea cu caracter religios și magico- ritual a plantelor psihotrope 1. Mătrăguna, măselarița și muscarița în anul 1988, în Revista de istorie și teorie literară (nr. 3-4, 1988), la rubrica Mythos & Logos, pe care o coordonam în anii ’80, au
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
382 3. De la sacrificii umane la ofrande alimentare ................................................ 390 4. Meteorologia magică a cărămidarilor ..................................................... .... 393 5. Omul, partenerul zeului ..................................................... ................ 396 6. Demonologie populară ..................................................... ................... 401 7. Din nou despre legarea demonului ..................................................... ....... 406 Note ..................................................... ...................................... 409 VII. Narcotice și halucinogene în spațiul carpato- dunărean. Utilizarea cu caracter religios și magico- ritual a plantelor psihotrope 1. Mătrăguna, măselarița și muscarița ....................................415 2. Intoxicări involuntare ..................................................... ................. 429 3. Fumigații de canabis și de alte plante halucinogene. De la Herodot la Strabon ............... 435 4. Vița-de-vie și iedera. Zalmoxis vs
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
tineri revoluționari scăpați de arestările caimacanului Constantin Cantacuzino sunt nevoiți să plece În exil la Paris. Aici Își vor relua activitatea de propagandă națională, continuată și la Londra, urmărind să influențeze opinia publică occidentală În privința unirii și a autononomiei Principatelor Dunărene. În 1853 Îl găsim pe Ion C. Brătianu ca purtător de cuvânt pe lângă Napoleon al III-lea, unde a continuat să slujească intereselor românești (mai ales) printr-un celebru Memoriu. În perioada Congresului de la Paris (1856), neobositul Ion C. Brătianu
GHEORGHE I. BRĂTIANU, PATRONUL ŞCOLII MELE by Aglaia C. Buduroi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1188_a_1874]
-
am dat peste alta. Dar...asta ne-a fost soarta și n-ai ce-i face. În județele aflate între Siret și Prut viața locuitorilor nu era roză și măsurile luate au fost benefice. Galațiul se transformă într-un port dunărean modern prin Șantierul Naval unde se vor lansa la apă vase de 12.000t și cargouri de 4.500t creâdu-se mii de locuri de muncă și se ridică noi cartiere de locuit. La Iași se desvoltă industria locală, se modernizează
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
am dat peste alta. Dar...asta ne-a fost soarta și n-ai ce-i face. În județele aflate între Siret și Prut viața locuitorilor nu era roză și măsurile luate au fost benefice. Galațiul se transformă într-un port dunărean modern prin Șantierul Naval unde se vor lansa la apă vase de 12.000t și cargouri de 4.500t creâdu-se mii de locuri de muncă și se ridică noi cartiere de locuit. La Iași se desvoltă industria locală, se modernizează
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
e mare. Opoziția îndreaptă loviturile în contra cabinetului precedent Brătianu-Boerescu, iar liberalii, precum Gheorghe Chițu, N. Fleva și alții atacă pe Vasile Boerescu, acuzându-l că a primit instituirea Comisiunii mixte pe care, de altfel, o combătuse delegatul României în Comisiunea dunăreană. Interpelări sunt dezvoltate la Senat și Cameră, iar din dezbateri iese cam micșorat Vasile Boerescu. Ion Brătianu, simțindu-se atins de toate aceste împrejurări și mai ales de faptul că fratele său Dumitru - actualul președinte de Consiliu - nu a luat
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
pe 2 ani, avea să se ocupe cu administrarea Dunării ca fluviu liber. La 1871, Tractatul din Londra a menținut dispozițiile Tractatului din Paris cu oarecare modificări, iar Congresul din Berlin de la 1878 a menținut drepturile riveranilor, prelungind puterile Comisiunii dunărene până la 1883. Austria a propus înființarea Comisiunii mixte căreia Comisiunea dunăreană i-ar fi delegat puterile sale. Această propunere Barrère a fost primită de toate puterile mari. La Cameră, Gheorghe Vernescu interpelează guvernul și se pronunță împotriva propunerii. Ministrul de
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
fluviu liber. La 1871, Tractatul din Londra a menținut dispozițiile Tractatului din Paris cu oarecare modificări, iar Congresul din Berlin de la 1878 a menținut drepturile riveranilor, prelungind puterile Comisiunii dunărene până la 1883. Austria a propus înființarea Comisiunii mixte căreia Comisiunea dunăreană i-ar fi delegat puterile sale. Această propunere Barrère a fost primită de toate puterile mari. La Cameră, Gheorghe Vernescu interpelează guvernul și se pronunță împotriva propunerii. Ministrul de Externe Stătescu arată că toate puterile au primit propunerea Barrère, dar
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
au primit propunerea Barrère, dar că România n-o poate primi; d-sa propune ca acestei Comisiuni mixte să i se acorde numai o misiune de supraveghere. Comisiunea să fie compusă din toate statele riverane, plus 2 delegați ai Comisiunii dunărene. Însă numai Comisia dunăreană să aibă dreptul de a reglementa. Pe Stătescu îl combat: Vernescu, Al. Lahovary, Carp și Kogălniceanu. Alexandru Lahovary rostește unul din acele discursuri obicinuite lui, prin care-și fulgera de sus adversarii. — Ce-ați făcut din
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
dar că România n-o poate primi; d-sa propune ca acestei Comisiuni mixte să i se acorde numai o misiune de supraveghere. Comisiunea să fie compusă din toate statele riverane, plus 2 delegați ai Comisiunii dunărene. Însă numai Comisia dunăreană să aibă dreptul de a reglementa. Pe Stătescu îl combat: Vernescu, Al. Lahovary, Carp și Kogălniceanu. Alexandru Lahovary rostește unul din acele discursuri obicinuite lui, prin care-și fulgera de sus adversarii. — Ce-ați făcut din regalitatea d-voastră? Veți
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
drept ca, pe baza titlurilor ei seculare. România să reintre în posesiunea insulelor și a gurelor Dunării, coprinzându-se între acestea și Insula Șerpilor. Această înapoiare ar fi numai o dreaptă restabilire a dispozițiunilor originare prin care Marile Puteri încredințaseră Principatelor Dunărene, la 1856, paza libertății Dunării la gurele ei. IV Avem temeinica speranță că România va primi de la guvernul Imperial al Rusiei o despăgubire de război, proporțională cu oștirile ce dânsa a pus în mișcare. Mi se pare că este cu
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
Austro-Ungaria și Italia și sprijinită de restul Europei, crede că trebuie să declare că Rusia s-a arătat destul de generoasă oferind o provincie care întrece cu 3 500 kilometre patrate întinderea Basarabiei și care prezintă încă 150 kilometre de țărm dunărean și un litoral important pe Marea Neagră; dacă însă România dorește a obține încă oarecari localități în cari elementul român s-ar afla, dacă nu în majoritate, cel puțin destul de compact, plenipotențarii Rusiei au oarecare latitudine pentru o asemenea combinațiune. De la
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]