4,381 matches
-
Poliției. Știi ce Înseamnă asta, Daniel? Că am tot dat lovituri În vînt de la bun Început. Barceló Își luă pălăria și bastonul și se Îndreptă spe ușă, negînd În șoaptă. Nu, că loviturile abia acum Încep. 40 Mi-am petrecut după-amiaza veghind asupra acelei scrisori neîndurătoare prin care eram chemat la oaste și așteptînd un semn de viață de la Fermín. Trecuse o jumătate de ceas de la ora Închiderii și Încă nu știam nimic despre el. Am luat telefonul și am sunat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
Barcelona/ agenții (Redacție) Poliția caută un om al străzii care a asasinat-o azi după-amiază, cu lovituri de cuțit, pe Nuria Monfort Masdedeu, În vîrstă de treizeci și șapte de ani, domiciliată În Barcelona. Crima a avut loc În toiul după-amiezei În cartierul San Gervasio, unde victima a fost atacată, aparent fără nici un motiv, de vagabondul care, pe cît se pare și potrivit unor informații ale Comisariatului Superior al Poliției, o urmărise o perioadă, din rațiuni ce au rămas Încă neelucidate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
mare, pînă ce am dat de secțiunea cu anunțuri mortuare. Numele Nuriei Monfort zăcea sub o cruce de tipar și am simțit cum Îmi tremură privirea. M-am Îndepărtat cu ziarul Îndoit sub braț, căutînd Întunericul. Înmormîntarea era În acea după-amiază, la ora patru, În cimitirul Montjuïc. M-am Întors acasă făcînd un ocol. Tata dormea și am urcat Înapoi În camera mea. M-am așezat la masa de scris și mi-am scos din penar stiloul Meinsterstück. Am luat o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
estompat contra luminii, nemișcată, cu o lumînare aprinsă În mînă. O perlă sclipitoare Îi alunecă pe piele, strălucitoare ca rășina proaspătă, și Îi căzu În poală. Isaac Monfort se Întoarse, cu chipul brăzdat de lacrimi. Nu te-am văzut În după-amiaza asta la Înmormîntare, am zis eu. Tăgădui În tăcere, ștergîndu-și ochii cu dosul reverului. — Nuria nu era acolo, murmură el după o clipă. Morții nu vin niciodată la propria lor Înmormîntare. Aruncă o privire În jur, ca și cînd ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
Julián Carax și cu mine ne-am cunoscut În toamna anului 1933. Pe atunci lucram pentru editorul Josep Cabestany. Domnul Cabestany Îl descoperise În 1927, În timpul uneia dintre călătoriile sale „de prospecție editorială“ la Paris. Julián Își cîștiga existența cîntînd după-amiaza la pian Într-o casă de toleranță și scria pe timp de noapte. Proprietara localului, o femeie pe nume Irène Marceau, avea contacte cu majoritatea editorilor din Paris și, mulțumită rugăminților, favorurilor sau amenințărilor ei cu anumite dezvăluiri, Julián Carax
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
Miquel Moliner mi-l descrisese de atîtea ori. — CÎte zile ai să rămîi la Paris? m-a Întrebat el. Treburile la Gallimard urmau să-mi ia o zi sau două, am presupus eu. Prima Întîlnire o aveam chiar În acea după-amiază. I-am spus că mă gîndisem să-mi iau vreo două zile pentru a vizita orașul Înainte să mă Întorc la Barcelona. — Parisul Îți cere mai mult de două zile, mi-a spus Julián. El nu ține seama de alte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
a lucrurilor inexplicabile, că nu voi putea iubi nicicînd un alt bărbat așa cum Îl iubeam pe Julián, chiar dacă Îmi voi petrece restul zilelor Încercînd s-o fac. Într-o zi, Julián a rămas adormit În brațele mele, epuizat. Cu o după-amiază În urmă, În timp ce treceam prin fața vitrinei unei case de amanet, se oprise să-mi arate un stilou care stătea expus de ani de zile și care, potrivit spuselor negustorului, Îi aparținuse lui Victor Hugo. Julián nu avusese niciodată un sfanț
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
primul rînd. — Cu cine să mă căsătoresc, Miquel? Nu vorbi prostii. Uneori, Îl surprindeam privindu-mă dintr-un ungher, cu un zîmbet blînd, ca și cum simpla contemplare a prezenței mele ar fi fost cea mai mare comoară a lui. În fiecare după-amiază venea să mă aștepte la ieșirea de la editură, singurul lui moment de odihnă din Întreaga zi. Eu Îl vedeam umblînd Încovoiat, tușind și simulînd o tărie ce i se dusese pe apa sîmbetei. Mă ducea să luăm masa ori să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
-l vom găsi acolo pe Julián. Un vecin de scară ne-a spus că pălărierul era Îngrozit de altercațiile din ultimele zile și că se Închisese În prăvălie. Oricît am bătut la ușă, n-a vrut să ne deschidă. În după-amiaza aceea avusese loc un schimb de focuri la cîteva străzi de acolo, iar bălțile de sînge erau Încă proaspete În Ronda de San Antonio, unde cadavrul unui cal rămăsese doborît pe caldarîm, la discreția cîinilor vagabonzi, care Începuseră să-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
la Închisoare. Nu exista nici un indiciu că s-ar fi Întîmplat așa ceva. Trecuseră două săptămîni și parcă Îl Înghițise pămîntul. Miquel abia mai dormea, așteptînd vești despre prietenul său. Într-o seară, Miquel s-a Întors de la plimbarea lui de după-amiază cu o sticlă de vin de Porto, nici mai mult, nici mai puțin. Îi fusese dăruită la ziar, mi-a zis, fiindcă directorul adjunct Îi comunicase că nu-i vor mai putea publica rubrica permanentă. — Nu vor să aibă necazuri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
de seamă că, Înainte să iasă, Miquel Își luase lucrurile de pe birou, ca și cînd n-ar mai fi avut de gînd să-l folosească, și mi-am dat seama că nu aveau să-l mai revăd vreodată. 8 În după-amiaza aceea, vînzătorul de flori sunase la redacția ziarului Diario de Barcelona și lăsase pentru Miquel un mesaj prin care Îl informa că Îl văzuse pe bărbatul pe care i-l descrisesem dînd tîrcoale pe lîngă vilă, asemenea unui spectru. Era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
doar unde se aflau. Domnul Cabestany obișnuia să păstreze cîte un exemplar din titlurile publicate de editură În biblioteca de la sediu, inclusiv operele lui Julián Carax. M-am strecurat În biroul lui și le-am luat cu mine. Chiar În după-amiaza aceea l-am vizitat pe tata la Cimitirul Cărților Uitate și le-am ascuns undeva unde nimeni, mai ales Julián, nu le-ar fi putut găsi. CÎnd am ieșit de acolo, se Înnoptase. Megînd pe Ramblas În jos, am ajuns
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
temeau de Julián, chiar și de la distanță. Uneori, ajungeam pînă la digul spargeval. Lui Julián Îi plăcea să se așeze pe stînci și să se uite spre oraș. Astfel petreceam ceasuri În șir, fără să schimbăm o vorbă. În unele după-amieze, ne strecuram prin cîte-un cinematograf, după ce filmul Începuse deja. Pe Întuneric, nimeni nu băga de seamă prezența lui Julián. Trăiam din noapte și din tăcere. Pe măsură ce lunile treceau, m-am deprins să confund rutina cu normalitatea, iar cu timpul am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
la bufetul clinicii pentru a-și Înmulți globulele roșii, În caz că mai aveam nevoie. Poate că așa se explică de ce mă simțeam mai Înțelept și mai puțin Daniel. Îmi aduc aminte că era acolo o pădure de flori și că În după-amiaza aceea, sau poate două minute mai tîrziu, n-aș putea spune, au defilat prin cameră, de la Gustavo Barceló și nepoata lui Clara, pînă la Bernarda și prietenul meu Tomás, care nu Îndrăznea să mă privească În ochi și care, cînd
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
admirau, În vitrina anticariatului Ex-Librex, câte un exponat ieșit din comun, cum ar fi un ceainic, un fier de călcat vechi, fotografii de epocă sau alte abțibilduri prăfuite... Zgomotul molcom al pașilor, glasurile monotone și, În general, ritmul lent al după-amiezii de vară Îi creau lui Noimann o stare de disconfort. Atmosfera orașului risipit pe cele șapte coline Îi accentua sentimentul că trăiește Într-un loc prăfuit, unde viața se scurge În zadar... Când ornicul Mitropoliei bătu de șase ori, Noimann
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
-l desface din chingi. Ți se răspunde În cor și Înțelegi că nu ai scăpare; ca să nu pari suspect trebuie să lași impresia că și tu aștepți același autobuz. E cald, e mult praf pe drum, e o atmosferă de după-amiază imposibil de respirat În această intersecție fără umbrar și o simplă privire de-a lungul uneia dintre străzi Îți dovedește că satul e viu dincolo de ea. Sunt copii care se joacă În colbul drumului, sunt femei ocupate cu spoitul gardului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
și, Întrucât Însoțea prin țară grupuri de turiști străini, venea tot mai rar. Dar și Gelu era ocupat pentru că se ocupa cu Învățatul pentru bacalaureat. F. Zmeura de câmpie Bătrânul Învățător Popescu pare abia trezit dintr-un chinuitor somn de după-amiază, transpirat și cu capul Încă plin de confuzii: va fi avut vise sau mai degrabă coșmaruri? Te Întreabă brusc: Dar cum te numești dumneata? Îi răspunzi simplu. — Gelu. Și deși nu te așteptai deloc să fie mulțumit cu numai atât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
fumează uitându-se Împreună cu ceilalți la splendidul rezultat al muncii lor de câteva ore. „Mă, da’ l-am făcut, mă!“, exclamă unul dintre „combatanți“ și toți cei ca el Își clatină capul cu mulțumire. Acesta e momentul, În ceas de după-amiază, În care vine și ordinul de Înaintare. În cursul nopții se vor părăsi pozițiile actuale și se va Înainta circa 150 kilometri spre front, după divizie. În noaptea următoare va fi traversat, pe pontoane, fluviul care se află acolo. Dincolo de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
asemenea personaj? Duminică 8 mai 1977 Zare merge mai Întâi de-a lungul râului lat și leneș de câmpie. Urcă dealul nu prea Înalt, Îndepărtându-se de râu. Traversează un câmp abia semănat, ajunge În marginea pădurii Golovna. Este o după-amiază de duminică. Își vătuiește urechile cu un anume fel de liniște (ciripit de păsări, vânt ușor printre frunzele abia născute, crengi uscate și frunze din toamna trecută trosnind sau foșnind sub picior). Început de mai Într-o pădure bătrână din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
am calculat În minte câți ani Îmi va lua ca să plătesc toate chestiile astea și apoi am Întins cu vitejie cartea mea de credit. Când vânzătorul mi-a dat-o Înapoi, puteam să jur că se Încălzise. Într-o singură după-amiază, reușisem să-mi iau rămas-bun atât de la viața de fraieră, cât și de la economii. Nu erau tocmai haine couture, dar eram foarte Încântată de noua mea imagine: jeanși Paige care costau mai mult decât toate facturile mele lunare la un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
timp de cinci ani, dându-mi sufletul optzeci de ore pe săptămână. Din moment ce nu avusesem timp să cheltuiesc bani, reușisem să-mi pun deoparte pentru zile negre fără să mă străduiesc prea mult. După opt săptămâni de șomaj și o după-amiază la Barney’s, rezerva mea fusese compromisă grav, dar fundul meu nu mai arătase niciodată atât de bine În jeanși. Stând În picioare, la Sanctuary’s, printre oamenii aceia slabi și frumoși, simțeam că sunt de-a lor. Meritase. — Hei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
spus cât mai profesional posibil, deși el nu-și amintea cu siguranță cum mă chema sau că eram fata țicnită cu umbrela. —Excelent. Am primit mesajul tău, iar Amy m-a rugat să te sun, pentru că ea e ocupată toată după-amiaza. Restul fu acoperit de urletul sirenelor. —Scuze, n-am Înțeles ce ai zis. E cea mai zgomotoasă sirenă pe care am auzit-o vreodată. Trebuie să fie opt mașini de pompieri sau așa ceva, am țipat, Încercând să mă fac auzită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
ăă... un prieten și a intrat să-l salute. M-a lăsat aici cu telefonul lui. Sper că n-o să se supere prea tare dacă din Întâmplare trece un taxi peste el. Ascultă, chiar voiam să-mi cer scuze pentru după-amiaza asta. Nu știu ce m-a apucat, dar n-aveam nici un drept să-ți spun chestiile alea. Nici măcar nu ne cunoaștem și am fost total deplasat. Iată-le! Marile mele scuze, și n-ar fi putut părea mai sincer nici dacă apărea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
drum. Un telefon scurt lui Sammy - stai cuminte, inimă - mi-a confirmat că pregătirile mergeau ca pe roate. Odată ce lista cu ce aveam de făcut a fost completată, am Încercat să-mi cenzurez gândul la răutatea lui Abby. Era sfârșitul după-amiezii și singurul lucru care rămăsese de făcut era, ei bine, absolut nimic. 18 Avionul lui Jay-Z a ajuns nu doar la timp, ci cu câteva minute mai devreme. El a fost politicos și atent. Aproape toți cei care Își confirmaseră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
gât pahare de bourbon. Toți ceilalți dormeau sau erau pe-aproape și, Înainte să ajung măcar la scena În care John Travolta Înfige acul În pieptul Umei Thurman, am adormit și eu rapid. 24 De-abia la ora două În după-amiaza următoare am avut primul moment de intimitate. Am zburat toată noaptea, am aterizat joi dimineața la unsprezece și am sărit imediat de la eleganța plușată de piele a Gulfstream-ului la eleganța plușată de piele a unei divizii de limuzine, trimise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]