KorAP: Find »[drukola/base=ebraic & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...72 73 74 ...217 >

5,416 matches

Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672

și trei de fete de la școala ortodoxă Beit Yaakov din Cracovia, în Polonia, se sinucid luând otravă, după ce spun o ultimă rugăciune, pentru "sfințirea Numelui lui Dumnezeu prin moartea și prin viața lor". Sacrificiul lor a fost imortalizat de poetul ebraic Hillel Bavli într-un poem care face parte în zilele noastre din liturghia de Kippur, solemnitate de penitență, într-un spirit apropiat de obiceiul medieval al liturgizării catastrofelor și martiriilor pentru întărirea generațiilor viitoare 7. A muri pentru a sfinți

Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
ales pentru film. Autorul îl preia din Biblie, de la profeții Isaia și Sofonieyyyy. În sursele scripturale, shoah înseamnă distrugere, înfrângere, exil și nenorocire individuală, decurgând dintr-o pedeapsă aplicată de Dumnezeu, pentru păcatele săvârșite, colectivității sau individului. Astfel shoah, cuvânt ebraic, exprimă un dezastru provocat de mânia divină. În Cartea lui Iov, se evocă pentru prima oară o catastrofă de dimensiuni cosmice, legată tot de pedepsirea păcatelor. Cuvântul circulase încă din 1938 în mediile sioniste din Palestina pentru a desemna evenimentele

Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
pedepsirea păcatelor. Cuvântul circulase încă din 1938 în mediile sioniste din Palestina pentru a desemna evenimentele tragice din Noaptea de Cristal. În Europa și mai ales în Franța, el surclasează treptat cuvântul englez Holocaust. În plus, astăzi, Shoah este termenul ebraic folosit în Israel pentru a numi exterminarea. Incomprehensibil pentru necunoscătorul de ebraică (iar Lanzmann a explicat că l-a ales la început tocmai pentru că nu știa ce înseamnă 22), acest cuvânt nu doar că dezuniversalizează genocidul evreilor, dar scoate evenimentul

Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
pentru a desemna evenimentele tragice din Noaptea de Cristal. În Europa și mai ales în Franța, el surclasează treptat cuvântul englez Holocaust. În plus, astăzi, Shoah este termenul ebraic folosit în Israel pentru a numi exterminarea. Incomprehensibil pentru necunoscătorul de ebraică (iar Lanzmann a explicat că l-a ales la început tocmai pentru că nu știa ce înseamnă 22), acest cuvânt nu doar că dezuniversalizează genocidul evreilor, dar scoate evenimentul din cadrul lui istoric. Dacă adoptarea oficială în Israel și laicizarea lui au

Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
evenimentului. Shoah de Claude Lanzmann, despre care am vorbit deja, nu este alfa și omega acestei istorii, care, prin bogăția ei, atestă importanța mizelor memoriale în formare din anii de după război. În Palestina aflată sub mandat britanic, în timpul războiului, cuvântul ebraic tradițional hurban era folosit pentru a numi ceea ce li se întâmpla evreilor în Europa. Pronunțat khurbun în idișccccc, acest cuvânt înseamnă "distrugere", "catastrofă" și era folosit pentru a desemna distrugerea celor două Temple, în special a celui de-al Doilea

Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
este tot mai utilizat, iar "dezastru" și "catastrofă" sunt încă folosite, își face apariția cuvântul Holocaust. Termenul vine de la grecescul holokauston, "ardere de tot", și servise, până atunci în mod tradițional, în greacă și în diverse limbi europene, pentru redarea ebraicului ola, care în Leviticeeeee desemnează un anumit tip de ofrandă adusă lui Dumnezeu, în general un animal "ars în întregime". În franceză și italiană, "holocaust" își păstrase până foarte târziu sensul "sacrificial" și nu apărea decât în aceste contexte religioase

Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
omor sau mare masacru". Atunci când este folosit întâmplător în anii 1930 și 1940, el desemnează orice masacru. După război, holocaust este folosit și pentru a numi hecatomba de la Hiroshima. Între 1957 și 1959 devine Holocaust, cu majusculă, echivalentul englez al ebraicului Shoah, și se substituie cuvintelor "distrugere" și "catastrofă". Este utilizat mai întâi în presa de specialitate. Astfel, Hannah Arendt îl folosește în relatarea procesului lui Eichmann (1961) în coloanele revistei New Yorker, dar numai când citează surse israeliene (în rest

Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
ecouri în lumea creștină, pentru că dădea o semnificație unui eveniment care părea să nu prezinte niciuna, la un moment când nu existau cercetări istorice mai distanțate care să orienteze reflecția, iar abordarea teologică putea să-și dea frâu liber. Cuvântul ebraic korban, utilizat și în idiș și care înseamnă "sacrificiu"ggggg, apărea deja în memoriile despre genocid scrise de supraviețuitori pioși, precum și pe primele monumente ridicate în memoria dispăruților din Europa de Est. Iar dacă termenul martyr, în engleză, a fost îndelung folosit

Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
sfera de înțelegere a ne-evreilor, furnizând un conținut suferinței și morții lor și reintroducând pe nesimțite elementul religios, căci ești martir în primul rând pentru credința ta. Insistența pe această dimensiune a martiriului se impune treptat, iar utilizarea în ebraică a unui alt termen, kedoshim "sfinții" sau "sanctificații" -, pentru a desemna victimele este un alt semn al constituirii treptate a noii religii a Holocaustului. Și totuși, dacă examinăm primii ani de după război, conotația religioasă nu domină încă abordarea laică a

Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
Ben Zion Dinur, istoric al școlii de la Ierusalim, pe atunci ministrul israelian al culturii, susținător al proiectului de creare a memorialului Yad Vashem și cofondator al revistei Yad Vashem Studies, contribuie la impunerea cuvântului englez Holocaust ca traducere oficială a ebraicului Shoah în dezbaterea parlamentară din 1953 despre proiectul de lege dedicat comemorării Shoah-ului și a Eroilor și sarcinile atribuite Yad Vashem-ului. Dimensiunea "sacrificială" rămăsese totuși străină versiunii laice susținute de ministru. Proiectul de lege stabilea o legătură indestructibilă între genocid

Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
1953 despre proiectul de lege dedicat comemorării Shoah-ului și a Eroilor și sarcinile atribuite Yad Vashem-ului. Dimensiunea "sacrificială" rămăsese totuși străină versiunii laice susținute de ministru. Proiectul de lege stabilea o legătură indestructibilă între genocid, statul Israel și Ierusalim. Numele ebraic al locului consacrat acestei comemorări este preluat din Isaiahhhhh. În discursul său, Dinur retrasează istoria persecuției și pune accentul pe eroismul victimelor care au înfruntat nazismul. Suntem în anii de construire a identității israeliene, care încă avea nevoie de eroi

Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
Lanzmann a fost cel care a impus în final în franceză utilizarea cuvântului Shoah. Scenariul este publicat cu o prefață de Simone de Beauvoir (Fayard, 1985), care-i conferă o imensă autoritate morală 34. În cele din urmă, acest termen ebraic ocultează celelalte desemnări ale genocidului, particularizând la extrem exterminarea evreilor în timpul celui de-al Doilea Război Mondial și sustrăgând-o plasării într-un cadru mai larg. Acest fenomen este specific francez. În alte părți, răspândirea cuvântului Shoah s-a lovit

Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
a contribuit la oprirea, la noi, a dezbaterii despre unicitate, care, în schimb, a făcut să curgă multă cerneală dincolo de Atlantic și astfel a facilitat avansarea reflecției asupra acestei teme, crucială pentru a evita o "ghetoizare" a genocidului evreilor. Desemnarea ebraică lăsa puțin loc unei munci de analiză mai aprofundată asupra acestui aspect al genocidului. În timp ce "Holocaust" continuă să fie utilizat în întreaga lume, Shoah rămâne în esență un fel de excepție franceză, chiar dacă în ultimii ani pătrunde pe ici și

Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
le refuta, Zeitlin, ca să spunem așa, o excomunicase și o ștersese din Cartea Vieții. Detractorii lui Arendt voiau să apere memoria victimelor, care trebuia pusă la adăpost de orice reproș sau considerații științifice. Pentru Gershom Scholem, celebrul profesor de la Universitatea Ebraică, lui Arendt îi lipsa "dragostea de Israel". Ea a reușit totuși să convertească Holocaustul într-o disciplină, să-l introducă în domeniul analizei critice ca pe oricare alt subiect, cu propriile criterii, chiar dacă unele dintre abordările sale pot face obiectul

Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
1978. Arendt, Hannah, Eichmann à Jérusalem, trad. din engleză de Anne Guérin, Gallimard, Paris, 1991. Aron, Raymond, De Gaulle, Israël et les Juifs, Plon, Paris, 1968. Aronson, Shlomo, "Noii istorici și obiectivul Shoah-ului", Ha'aretz (supliment), 24 iunie 1994 (în ebraică). Attias, Jean-Christophe, Isaac Abravanel, la mémoire et l'espérance, Cerf, Paris, 1992. -, "Comment nous ne sommes plus juifs", Esprit, februarie 2005, pp. 17-26. -, și Benbassa, Esther, Israël, la terre et le sacré, ed. a II-a, Flammarion, Paris, col. "Champs

Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
Interpretation, Jonathan Davis, New York, 1959. -, Faith after the Holocaust, Ktav, New York, 1973. -, With God in Hell: Judaism in the Ghettos and Deathcamps, Sanhedrin Press, New York, 1979. Bernfeld, Shimon, Cartea lacrimilor. Nenorociri, persecuții și exterminări, Eshkol, Berlin, 1923-1926, 3 vol. (în ebraică). Bernstein, Michael André, Foregone Conclusions. Against Apocalyptic History, University of California Press, Berkeley/Los Angeles/Londra, 1994. -, "Victims-in-Waiting: Backshadowing and the Representation of European Jewry", New Literary History 29 (4), toamna 1998, pp. 625-651. Betsalel, Ruth, "Religie și martirologie printre

Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
Representation of European Jewry", New Literary History 29 (4), toamna 1998, pp. 625-651. Betsalel, Ruth, "Religie și martirologie printre convertiți", în Război sfânt și martirologie în istoria Israelului și în istoria popoarelor, Societatea istorică israeliană, Ierusalim, 1968, pp. 93-105 (în ebraică). Biale, David, Power & Powerlessness in Jewish History, Schocken, New York, 1986. -, "Power, Passivity and the Legacy of the Holocaust", Tikkun 2 (1), 1987, pp. 68-73. -, Pouvoir et violence dans l'histoire juive, trad. din engleză de Isabelle Rozenbaumas, Éd. de l

Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
Language Review (94), 1999, pp. 978-999. Cameron, Esther, "Post-Holocaust Poetry of Paul Celan", Tikkun 2 (1), 1987, pp. 38-43. Capsali, Eliyahu, Mica ordine a lui Eliyahu, ed. de Meir Benayahu et al., Institutul Ben Zvi, Ierusalim, 1977, 2 vol. (în ebraică). -, Chronique de l'Expulsion, prez. și trad. de S. Sultan Bohbot, Cerf, Paris, 1994. Carlebach, Elisheva, Efron, John M. et al. (ed.), Jewish History and Jewish Memory. Essays in Honor of Hayim Yerushalmi, Brandeis University Press, Hanover/ Londra, 1998. Carmy

Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
engleză de Marc și Mikaël Nichanian, Complexe, Bruxelles, 1995. Dan, Yossef, " Problema sfințirii Numelui lui Dumnezeu în gândirea pietistă așkenază", în Război sfânt și martirologie în istoria Israelului și în istoria popoarelor, Societatea istorică israeliană, Ierusalim, 1968, pp. 121-129 (în ebraică). Dean, Carolyn J., The Fragility of Empathy after the Holocaust, Cornell University Press, Ithaca/Londra, 2004. -, "Recent French Discourses on Stalinism, Nazism and "Exorbitant" Jewish Memory", History and Memory 18 (1), primăvara-vara 2006, pp. 43-85. DeKoven Ezrahi, Sidra, By Words

Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
Beautiful Death. Jewish Poetry and Martyrdom in Medieval France, Princeton University Press, Princeton/Oxford, 2002. El Kenz, David (ed.), Le Massacre, objet d'histoire, Gallimard, col. "Folio Histoire-Inédit", Paris, 2005. Elkana, Yehuda, "Elogiul uitării", Ha'aretz, 2 martie 1988 (în ebraică). Engel, David, "Crisis and Lachrymosity: On Salo Baron, Neobaronianism, and the Study of Modern European Jewish History", Jewish History 20 (3-4), 2006, pp. 243-264. Erner, Guillaume, La Société des victimes, La Découverte, Paris, 2006. Ernst, Sophie, "D'abord enseigner l

Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
Holocaust and Israel, Greenwood Press, Westport, Conn./ Londra, 2000, pp. 63-70. Habermann, Abraham Meir, Catastrofe în Germania și în Franța de Nord: memorii ale contemporanilor Cruciadelor și selecție din poeziile lor liturgice, Mosad Ha-Rav Kook, Ierusalim (5) 706/1946 (în ebraică). Ha-Cohen, Joseph, Les Chroniques juives. La Vallée des larmes. Chronique des souffrances d'Israël depuis sa dispersion jusqu'à nos jours, publicată și trad. din ebraică de Julien Sée, retipărită cu o introdere de Jean-Pierre Osier, Centre d'études Don

Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
și selecție din poeziile lor liturgice, Mosad Ha-Rav Kook, Ierusalim (5) 706/1946 (în ebraică). Ha-Cohen, Joseph, Les Chroniques juives. La Vallée des larmes. Chronique des souffrances d'Israël depuis sa dispersion jusqu'à nos jours, publicată și trad. din ebraică de Julien Sée, retipărită cu o introdere de Jean-Pierre Osier, Centre d'études Don Isaac Abravanel UISF, Paris, 1980 (1881). Ha-Kohen, Joseph, Joseph Ha-Kohen Sefer "Emeq Ha-Bakha" (The Vale of Tears) with the Chronicle of the Anonymus Corrector, introd. și

Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
publicat de Jeanne Alexandre, PUF, Paris, 1950. Halkin, Abraham, "Despre istoria masacrului în epoca almohazilor", în The Joshua Starr Memorial Volume. Studies in History and Philology, Conference on Jewish Relations/Jewish Social Studies Publications (5), New York, 1953, pp. 101-110 (în ebraică). Hammer, Reuven, "Two Approaches to the Problem of Suffering", Judaism 35 (3), vara 1986, pp. 301-305. Hannover, Nata Nathan, Le Fond de l'abîme. Les Juifs dans la tourmente des guerres cosaco-polonaises, 1648-1650, prez., trad. din ebraică și note de

Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
pp. 101-110 (în ebraică). Hammer, Reuven, "Two Approaches to the Problem of Suffering", Judaism 35 (3), vara 1986, pp. 301-305. Hannover, Nata Nathan, Le Fond de l'abîme. Les Juifs dans la tourmente des guerres cosaco-polonaises, 1648-1650, prez., trad. din ebraică și note de Jean-Pierre Osier, Cerf, Paris, 1991. Hayes, Peter (ed.), Lessons and Legacies. The Meaning of the Holocaust in a Changing World, Northwestern University Press, Evanston, Ill., 1991. Hebblethwaite, Brian, Evil, Suffering and Religion, ed. revăzută, SPCK, Londra, 2000

Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
Laura, și Silberstein, Laurence J. (ed.), Impossible Images. Contemporary Art after the Holocaust, New York University Press, New York/Londra, 2003. Ibn Verga, Solomon, Sceptrul lui Iuda, ed. de Ezriel Shohat, introducere de Yitzhak Baer, Mosad Bialik, Ierusalim, 1946 sau 1947 (în ebraică). Kaenel von, Jean-Marie (ed.), Souffrances, Autrement, Paris, 1994. Kaplan, Lawrence, "Suffering and Joy in the Thought of Hermann Cohen", Modern Judaism 21 (1), 2001, pp. 15-22. Kassir, Samir, Considérations sur le malheur arabe, Actes Sud/Sindbad, Arles, 2004. Katznelson, Ira

Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]