3,829 matches
-
această activitate precede, însoțește și urmează activității mușchilor implicați în execuția mișcărilor voluntare. De fapt, mișcările voluntare și posturile de la care se pornește sunt integrate în structura motrică. In aceste condiții, în corp iau naștere unele forțe de inerție care echilibrează, la momentul potrivit, forțele perturbatoare, asigurând starea de echilibru postural. 5.3.4. Gestul motric După Pease (1995), gesturile reprezintă elemente ale unei comunicări paralingvistice. De fapt, este vorba de limbajul trupului, bazat pe gesturi care traduc unele gânduri, unele
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
considerare la alcătuirea rațiilor furajere pentru vacile din lunile 8 și 9 de gestație sunt prezentate în tabelele 31 și 32. În alcătuirea rației vacilor în gestație avansată recomandăm a se lua în considerare următoarele aspecte: Rațiile furajere să fie echilibrate în nutrienți proteici, energetici și vitamino-minerali, conform normelor de hrănire, Furajele energetice (silozul de porumb) să fie limitate la 30-40 % din rație pentru a evita îngrășarea excesivă a femelei și a preveni tulburările metabolice (cetoza, fevra vituleră, sindromul de ficat
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
Administrare de rații furajere care să stimuleze apetitul, cum ar fi fânul de graminee și leguminoase de calitate, pentru ca femela să consume cât mai multă materie uscată posibilă și cât de curând după parturiție. Hrana administrată trebuie să fie proaspată, echilibrată în proteină degradabilă, carbohidrați nefibroși și energetici, care vor crește ingestia, Concentratele se vor administra treptat, în funcție de producția de lapte realizată, asigurînd în medie între 250-300 g/ litru lapte, în 23 tainuri/zi, Furajele de bază vor fi silozul de
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
bună și cea mai rea "hrană" din lume? Vom înțelege din acest context de ce Rappaport a definit minciunile drept "progeniturile bastarde ale simbolurilor". Poate tocmai de la acest exemplu a pornit Umberto Eco, cînd în reprezentativul său Tratat de semiotică a echilibrat elogiul adus cuvîntului-semn printr-o afirmație aparent peiorativă: minciuna este prezentă pretutindeni unde semnele ei cuvintele își fac simțite puterea. Căci, potrivit reputatului semiotician, limbajul este o formă indirectă de a fi a minciunii, avînd în vedere că el operează
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
Evoluția altruismului reciproc", scrisă pe cînd era încă student, Trivers (1971:35) afirmă: Fiecare individ aparținînd speciei umane este văzut ca avînd tendințe altruiste și nesincere, a căror exprimare depinde de variabile ale dezvoltării, care au fost selectate pentru a echilibra aceste tendințe, în funcție de mediul social și ecologic local. Cred că este semnificativ faptul că, 14 ani mai tîrziu, Trives a publicat o carte Evoluția socială, în care nu a amintit nimic de selecția naturală care echilibrează cele două tendințe. Nu
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
fost selectate pentru a echilibra aceste tendințe, în funcție de mediul social și ecologic local. Cred că este semnificativ faptul că, 14 ani mai tîrziu, Trives a publicat o carte Evoluția socială, în care nu a amintit nimic de selecția naturală care echilibrează cele două tendințe. Nu ne putem baza pe genele noastre pentru a ajunge la utopie și nici măcar la niște aranjamente optime. Nu ne putem mulțumi doar să avem o inteligență machiavelică; trebuie și să o folosim cooperant, nu egoist. CONCLUZIE
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
diferă doar în ceea ce privește distribuția capacităților. Ele sunt definite de evoluția schimbătoare a marilor puteri. La modul abstract, ordinile internaționale variază în funcție de numărul marilor puteri. Echilibrarea Concluzia teoretică centrală a realismului structural este că, în anarhie, statele tind mai degrabă să echilibreze sistemul (balance) decât să se alinieze (bandwagon) (1979:126). În ordinile politice ierarhice, actorii tind să se alinieze candidatului din frunte sau celui care a ieșit recent victorios, deoarece "înfrângerea nu le pune securitatea în pericol" (1979:126). "Aliniații" încearcă
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
Statele slabe nu prea au de ales decât să ghicească corect și să spere că o coalizare timpurie cu câștigătorul le va aduce un tratament favorabil. Ar fi prostesc din partea puterilor mari să se comporte astfel. În schimb, ele vor echilibra, atât pe plan intern, prin realocarea de resurse pentru securitatea națională, cât și pe plan extern, mai ales prin formarea de alianțe și alte înțelegeri formale sau informale (Randall Schweller 1994, 1997, totuși, a susținut posibila raționalitate a alinierii în fața
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
de două decenii au rămas implacabil ostile Uniunii Sovietice. Cu toate acestea, inamicul comun, Germania hitleristă, a creat alianța americano-sovietică în cel de-al Doilea Război Mondial. În ciuda diferențelor interne profunde dintre ele și a istoriei de animozități, ele au echilibrat împotriva unei amenințări comune. După război, Statele Unite și Uniunea Sovietică au devenit din nou adversari. În această versiune a teoriei, totuși, diferențele interne și ideologice nu au cauzat o rivalitate înnoită (deși este posibil să fi influențat virulența și forma
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
rivalitate înnoită (deși este posibil să fi influențat virulența și forma sa). Inamiciția a fost indusă structural. Într-o lume bipolară, fiecare superputere este singura amenințare serioasă pentru securitatea celeilalte. Fiecare, indiferent de preferințele și înclinațiile sale, trebuie să o echilibreze pe cealaltă. Războiul Rece, în această ordine de idei, nu a fost determinat de nimeni, ci a fost rezultatul normal al bipolarității. Expansiunea sovietică în Europa Centrală și de Est nu a avut loc nici din cauza liderilor malefici de la Kremlin
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
punem preț pur și simplu nu putem spune dacă există în sistem o amenințare pe care să o combatem. Astfel că Stephen Walt (1987), unul din studenții de frunte ai lui Waltz, a introdus teoria echilibrării amenințării: statele caută să echilibreze nu împotriva (tuturor) capacităților externe, ci împotriva amenințărilor, care sunt definite atât prin intenții, cât și prin capacități. În acest sens, putem compara comportamentul american față de arsenalele nucleare ale Marii Britanii, Franței și Chinei (sau ale Israelului, Indiei și Coreei de
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
caracteristici obișnuite ale relațiilor intenaționale, dar simplificarea în aliați și adversari este una folositoare.) Statele se tem arareori de toate concentrările de putere externe, iar frica lor nu este bazată doar pe capacitățile materiale. Statele, de exemplu, sunt predispuse să echilibreze mai curând împotriva adversarilor, decât a aliaților. Dimpotrivă, considerațiile referitoare la avantajele relative pot apropia aliații, situație ilustrată și de sprijinul Statelor Unite pentru integrarea europeană în anii 1950 și 1960. Atât aliații, cât și adversarii pot avea interese comune sau
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
ad populum, ad verecundiam), sofisme ale limbajului (echivocul, amfibolia, elementele de natură emoțională) sau sofisme ale concluziei irelevante (întrebarea retorică)68 sunt tot atâtea cenușărese ale argumentării strict raționale pe care polemica literară le convertește în strategii afective menite să echilibreze intenția de a proba și convinge (docere, probare, monere) cu cea de a persuada și emoționa (conciliare, delectare, movere) din retorica antică. În concluzie, ele intră din sfera raționalității cotidiene în cea a subiectivității discursului, împlinind cu precădere o funcție
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
exigențele de bază ale redactării jurnalistice moderne (concizie, accesibilitate, corectitudine logico-gramaticală), obiectivele politice și culturale, precum și atitudinea de opoziție fermă fața de tot ceea ce este considerat, în plan politic, drept o deviație de la cursul firesc al istoriei. Tonul expunerii este echilibrat, dar ferm: Nu vom accepta culpabilizarea nedreaptă a neamului românesc. Nici nu vom tolera demagogia patriotardă, care adâncește patimile poporului și adoarme simțurile"164. Zăbovind încă puțin pe acest palier, al manifestului de tip ideologic și cultural, vom aduce în
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
sieși, în jurul căreia mentalul colectiv a brodat supranume cu conotații mitologice și/sau carismatice: Apostolul, Cărturarul, Învățătorul neamului, Profesorul 276. Astfel, raportul dintre cei doi este inițial marcat de o mare inegalitate de statut care, în scurt timp, se va echilibra, mai precis, după controversatul an 1927, când atenția criticii literare va fi bulversată de apariția Cuvintelor potrivite. Este știut faptul că începuturile gazetăriei polemice argheziene stau sub semnul virulentei campanii anticlericale, începută încă din 1904 (ultimul său an în călugărie
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
57). Diferența între cele două niveluri este dată de proporția ceramicii bicrome în raport cu ceramica tricromă. În nivelul Izvoare II 1a, ceramica bicromă este prezentă în cantitate covârșitoare față de ceramica tricromă, în timp ce în nivelul II 1b acest raport tinde să se echilibreze (VULPE 1956, 57). De aici se trage concluzia conform căreia ceramica bicromă precede ceramica tricromă, fiind mai veche decât aceasta. Stratul Izvoare II 1b se caracterizează prin prezența simultană a ambelor categorii de ceramică pictată (bicromă și tricromă), căpătând astfel
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
la prima reprezentare pitagoreică a planetelor. Pitagora susținea că Pământul se afla în centrul universului, iar Soarele, Luna, planetele și stelele se învârteau în jurul lui, fiecare corp ceresc fiind țintuit în interiorul unei sfere (Figura 8). Rapoartele dintre dimensiunile sferelor erau echilibrate, iar când sferele se roteau, se auzeau acorduri muzicale. Planetele dinspre exterior, Jupiter și Saturn, se mișcau cel mai repede și produceau sunetele cele mai ascuțite. Planetele din interior, precum Luna, produceau sunetele mai grave. Împreună, planetele aflate în mișcare
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
slabe șanse să se ajungă într-o etapă de comprimare maximă a sa, deoarece forței de gravitație i se opune ceva. Fizicienii au readus în discuție constanta cosmologică - termenul misterios pe care Einstein l-a adăugat ecuațiilor sale, pentru a echilibra efectul gravitațional. Este posibil ca și cea mai mare gafă a lui Einstein să nu fie, de fapt, deloc o gafă. Forța misterioasă poate proveni, din nou, din vid. Particulele minuscule aflate într-o continuă agitație în dimensiunea spațiu-timp exercită
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
de mijloace umane, financiare și tehnologice pentru a face astfel încât această criză să rămână un accident, dar nu vom ieși din ea decât dacă: • informația (economică și financiară) va fi disponibilă pentru toți, în același timp, • piețele financiare vor fi echilibrate de statul de drept; • vor înceta "finanțele-cazino"; • meseria de bancher va redeveni "modestă și plictisitoare"; • la scară mondială va fi pus în practică un control real al riscurilor, exigența unui nivel al lichidităților băncilor; • se vor revizui sistemele de remunerare
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
scara dezvoltării umane. Atât în realizarea programelor de reînnoire urbană, în ariile urbane interioare și în planificarea noilor suburbii, noi căutăm o combinare a diferitelor funcții, astfel încât să reducem necesitatea mobilității. Noțiunea de interdependență regională echitabilă ne face capabili să echilibrăm fluxul între oraș și zona rurală și să prevenim ca orașele să exploateze pur și simplu resursele ariilor înconjurătoare. Noi, orașele, tindem să îmbunătățim accesibilitatea la bunăstarea socială și să susținem modul de viață urban cu mai puțin transport. Este
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
trebui să ia în considerare diversele logici, proiectele tuturor celor implicați de educația în școală (elevi, educatori, părinți, parteneri locali) să urmărească buna funcționare a școlii, coerența acțiunilor, împăcând eficiența pedagogică cu cea economică. Managerul ar trebui să știe să echilibreze dependența de autoritate și autonomia, dirijismul și autogestiunea, integralitatea și sectorialitatea, constrângerile externe și interne. Nu trebuie neglijate oportunitățile de la nivel local, dar școlile nu se supun orbește presiunilor mediului local, deși trebuie să se plieze așteptărilor părinților, antreprenorilor care
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
proiectul pus la îndemâna constructorului să țină seama de: imaginea de sine a școlii, de funcțiile sale în context comunitar, societal, de cerințe economice, sociale, culturale, de practica gestionării resurselor materiale și umane etc., iar arhitecții, educatorii, constructorii, decidenții să-și "echilibreze" logicile astfel încât să răspundă exigențelor tuturor. Construcția ca atare poate avea efecte benefice sau nebenefice asupra celor care-și desfășoară activitatea în interiorul ei. Ea este proprietatea tuturor actorilor școlii (deși uneori educatorii își revendică spațiul lor și în multe școli
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
2(Si,Al)4O10(OH)2·nH2O. Smectitul este un mineral argilos caracterizat prin raportul între unitățile tetraedrice și octaedrice ale rețelei cristaline de 2:1. Substituția sa izomorfă conduce la diferite tipuri de smectit și o încărcare permanentă netă echilibrată de cationi, astfel încât apa se poate deplasa între straturile rețelei cristaline, conducând la un schimb cationic reversibil și proprietăți foarte plastice. Grupa smectitului include mineralele dioctaedrice montmorillonit, beidellit, nontronit, bentonit și cele trioctaedrice hectorit (bogat în Li), saponit (bogat în
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
de 120.000 luptători, la care s-au alăturat 17.000 soldați din partea lui Laiotă Basarab; Ștefan nu dispunea decât de doar 40.000 de soldați, 5.000 secui, 1.800 de unguri și 2.000 de polonezi; pentru a echilibra forțele a dispus aplicarea tacticii „pământului pârjolit” -la 10 ianuarie 1475, a avut loc bătălia de la Vaslui (confluența Bârladului cu Rahova), victoria fiind de partea lui Ștefan. după victorie, domnul a trimis solii statelor creștine, pentru a cere ajutor și
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
P. A., L'Economique. Nouvelle edition, Ed. Armand Colin, Paris, 1982, p. 214 54 consumul personal (bunuri de consum și de folosință Îndelungată), investițiile private nete (În interiorul țării) și achizițiile publice de bunuri și servicii. Contracararea factorilor dezechilibranți și stimularea dezvoltării echilibrate prin mijlocirea cheltuielilor publice și a impozitelor a devenit una dintre preocupările principale ale neokeynesismului În a cărei viziune intervenția statului este Îndreptățită numai În anumite condiții. Astfel, În opinia lui Alain Barrére, statul intervine acolo unde individul nu este
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]