5,147 matches
-
lăsat” (p. 148); „O altă metodă: vedem pe un preot curvar, pe care l-am prins undeva, l-am fotografiat atunci cînd a avut raporturi sexuale. Atunci Îl chemăm și Îi spunem”, evident să colaboreze cu „organele” (p. 150); „Trebuie educați oamenii noștri, la frizer este sculă moartă, la strungar la fel, la noi este sculă vie” (p. 151). „Ăștia n-au dreptul să scrie scrisori. El poate să scrie, dar noi punem ștampila și spunem «Oradea, scrisoare de la bandit»” (p.
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
să spui că mișcarea este de „avangardă”, insista el. „Trebuie să acționăm astfel Încât toate celelalte unități ale armatei să ne vadă și să fie silite să recunoască faptul că noi suntem avangarda”. Scopul partidului de avangardă este de a-i educa pe proletarii binevoitori, dar „Înapoiați”, cu privire la politica revoluționară, pentru a putea fi primiți În rândurile unei armate care „va strânge și va folosi fiecare grăunte de protest, fie el și incipient”, creându-se astfel o oaste revoluționară disciplinată. Continuând seria
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
organizarea centralizată a forței, de organizarea violenței... pentru conducerea uriașei mase a populației, a țărănimii, a micii burghezii, a semiproletarilor, În vederea organizării economiei socialiste”. Din nou, marxismul pune la dispoziție ideile și instruirea, singurele care alcătuiesc creierul maselor de muncitori: „Educând partidul muncitoresc, marxismul face educația avangărzii proletariatului, capabilă să preia puterea și să ducă Întregul popor spre socialism, să călăuzească și să organizeze noua orânduire, să fie Învățătorul, conducătorul, Îndrumătorul tuturor celor ce muncesc și sînt exploatați, În opera de
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
plângea, mai presus de toate, de faptul că relația dintre comitetul central și muncitori devenise unilaterală, de comandă. Sindicatele erau considerate simple „verigi de legătură” sau curele de transmisie pentru instrucțiunile partidului către muncitori și se aștepta de la ele să „educe masele”, tot așa cum un profesor, ale cărei programe și planuri de lecții sunt definite de sus, transmite mai departe respectivele cunoștințe. Alexandra Kollontai critica sever partidul pentru această teorie pedagogică desuetă, ce nu lăsa loc potențialei originalități a elevilor. „Când
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
putea să aibă un motiv serios să disprețuiască trecutul. Modernizatorii târzii din colonii și-au folosit uneori puterea Într-un mod brutal, pentru a transforma o populație pe care o considerau Înapoiată și cu o mare nevoie de a fi educată. Revoluționarii aveau toate motivele să disprețuiască trecutul feudal, marcat de sărăcie și inegalitate, pe care sperau să Îl facă uitat pe veci și, câteodată, aveau toate motivele să creadă și că o democrație imediată nu va face decât să reinstaureze
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
din punct de vedere al lizibilității administrative și financiare. După ce și-a Încheiat studiile la Nancy, Pinchot a făcut un tur al pădurilor din Prusia și Elveția. Carl Schenk, Întemeietorul primei școlii de silvicultură din Statele Unite, era un imigrant german educat În universitățile din țara sa de origine, iar Bernhard Fernow, președintele departamentului pentru silvicultură al guvernului federal din 1886 până În 1898 (Înainte de Pinchot) era absolvent al Academiei Prusace de Silvicultură din Meunden. Îi mulțumesc lui Carl Jacoby pentru aceste informații
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
acolo unde s-a instalat pe neobservate tragicul existenței. I. a publicat și un savuros dialog cu Fănuș Neagu (La umbra crailor de ghindă, 2002), în care lirismul și culoarea limbajului fănușian se întâlnesc cu ironia subțire a spiritului ploieștean educat la școala lui Caragiale. Printre teancuri de hârtii, zmângălite cu șiruri de cifre seci sau înțesate de formule sleite prin (ab)uz inept, antipersonajele lui Mihai Ispirescu mișună, se agită, se isterizează în plin nonsens. Suflete moarte, acești ipochimeni ce
ISPIRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287628_a_288957]
-
în viață politic), si totusi s) r)mân) în funcție, și deoarece obstrucționarea reprezint) o parte obișnuit) și acceptat) a sistemului, ei sunt încurajați s) cear) ceea ce pentru moment nu poate fi acordat. Se așteapt) de obicei că președinții s) educe și s) informeze, s) explice c) legislația pe care Congresul refuz) s) o aprobe reprezint) în realitate ceea ce cere interesul național; ei pot, într-adev)r, s) cear) mai mult decat doresc, sperând c) puținul pe care adesea ei îl primesc
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
la suprafaț), liderii de partid sunt stimulați de fapt s) conduc), s) tatoneze terenul și s) încerce s) rezolve compromisurile, s) stabileasc) o direcție a politicii, s) recomande și s) persuadeze, s) amenințe și s) flateze, s) informeze și s) educe, toate în speranța c) cei care compun partidul - Comitetul Național Executiv, sindicatele, organizațiile electorale din circumscripții, ca și membrii parlamentului - pot fi determinați s)-si urmeze liderul. În cadrul unei ț)ri, efectele structurii pot fi identificate remarcând diferențele de comportament
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
cunoscută de noi toți, arată că această despărțire constă în faptul că Biserica este liberă să facă educația religioasă a tineretului fie în biserici fie în casele respective; că deci clerul fiecărui cult nu va fi împiedicat de a-și educa tineretul în spiritul religiei respective. Deci nu a fost împiedicată cu nimic libertatea Bisericii de a preda învățământul religios tineretului, ci numai pusă în situația de a-și organiza acest învățământ religios și, prin urmare, de a rândui normele după
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
drumul acesta ne vom îndrepta și vom îndruma pașii Bisericii Ortodoxe Române și ai slujitorilor săi - pe drumul deschis înaintea noastră de Iisus Mântuitorul“33. Însă, pentru obținerea acestor rezultate care trebuiau să culmineze cu schimbarea mentalității „învechite“ a clerului, educat în perioada regimului „burghezo-moșieresc“, era nevoie de noi metode și de noi politici educative concretizate în viitoarele cursuri de îndrumare misionară. Acestea urmau să fixeze noul caracter misionar al sacerdotului, unul centrat pe fidelitate civică și • „Biserica Ortodoxă Română“, Anul
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
p. 257. Realizările duhovnicești despre care relatează articolul sunt prezentate într-un registru diametral opus rezultatelor obținute de Biserica ortodoxă sub regimurile politice anterioare anului 1944. Astfel, apărea ca o stringență nevoia unei noi pregătiri a clerului, care va fi educat să nu mai urmeze cursurile unei facultăți pentru a obține „deșertăciunea unui titlu“, ci pentru a se nutri cu adevărata învățătură evanghelică și cu autentica „trăire în Hristos“. Însă, schimbările nu s-au produs doar la nivelul Institutelor teologice, ci
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
îndrumare misionară la Institutul teologic din București, rectorul N. Nicolaescu recunoștea că prima serie a cursurilor a fost întâmpinată de o parte a preoților cu „apăsătoare nedumeriri, ezitări și prejudecăți teologice și mai ales politice“, datorate unei mentalități formate și educate la școala unor instituții teologice • Ibidem, p. 18-19. • Ibidem, p. 20. • Ibidem, p. 29. aflate sub îndrumarea și conducerea unui regim politic care deturnase pastorația de la adevărata ei chemare misionară. De aceea, argumenta rectorul Institutului teologic, cursurile de îndrumare aveau
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
1925 și septembrie 1930, fără indicarea comitetului de redacție; de la numărul 216/1929 își schimbă titlul în „Duminica - Magazin (Gazeta de duminică)”. Are caracterul unei publicații literare eclectice, menită să popularizeze marile nume ale literaturii române și universale și să educe gustul public prin texte reprezentative. Rubricile, în mare parte nesemnate, au încă de la început un caracter specializat, păstrându-se aproape neschimbate pe toată durata de existență a periodicului. Astfel, „Buletinul literar” conține informații despre cărți noi, românești și străine. „Reflectoare
GAZETA DE DUMINICA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287187_a_288516]
-
legătură identitățile noastre care, vrând-nevrând, se află Într-o spirală continuă, vin și urcă În continuare. Și nu cred că vreo experiență a noastră, indiferent la ce vârstă și indiferent de orizontul de așteptare, e altfel decât identitară, existențială. Suntem educați Într-un discurs academic și trăim cărțile nu Întotdeauna În același discurs academic. Și credem că trebuie să ne exprimăm trăirile, să le traducem În acest discurs În care am fost educați să vorbim și care ni se pare normal
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
de așteptare, e altfel decât identitară, existențială. Suntem educați Într-un discurs academic și trăim cărțile nu Întotdeauna În același discurs academic. Și credem că trebuie să ne exprimăm trăirile, să le traducem În acest discurs În care am fost educați să vorbim și care ni se pare normal, pentru a putea comunica și pentru a exista instituțional. Opinia mea este să renunțăm la acest „trebuie” al discursului academic. Uneori chiar să vorbim din spatele acestei experiențe, așa cum se Întâmplă ea. Pentru că
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
rădăcină. Aceasta este o trăsătură fundamentală a unei societăți civile și ea lipsește În mare parte. Politicul este diseminat, influențat, structurat chiar de cultural prin toate firele sociale ale acestuia, de la educație la media ș.a.m.d. Intelectualul român nu educă decât atunci când imaginea lui are de câștigat de aici. În acest sens nu avem intelectuali, ci carieriști și narcisiaci, și cunoaștem cu toții destui dintre aceștia. Văd un prezent mult mai gri, deși m-aș bucura să aveți dreptate În optimismul
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
săraci din țările respective, care au descoperit la scurt timp că își pot câștiga traiul prin vânzarea unor „informații” pe care susțineau că le primesc de la cunoștințe aflate în poziții de influență în noile guverne comuniste. Întrucât acești emigranți erau educați și cunoșteau dedesubturile politice, ei au fost capabili să înflorească și să interpreteze informațiile disponibile publicului pentru a produce rapoarte convingătoare 23. O problemă mai gravă privind controlul calității decurge din posibilitatea ca un agent să fi fost „dublat” - ca
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
apoi preot, l-a făcut până la urmă pe Augustin să mediteze asupra validității, a dimensiunilor și a caracteristicilor unei culturi creștine, evident diferită de cea păgână (care era, de altfel, cea în care el însuși și toți contemporanii săi fuseseră educați), lucru ce de-acum n-avea cum să nu fie clar pentru toată lumea. Acest caracter diferit, aceste particularități nu scăpaseră atenției creștinilor cultivați încă de la începuturi, dar nimeni nu discutase lucrurile din punct de vedere teoretic. Pentru a surprinde trăsăturile
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
consideră Scriptura valabilă în sine cu scopul de a configura o elocvență creștină și, în consecință, identifică în scriitorii creștini, care s-au format tocmai în spiritul acelei Scripturi, pe primii auctores. De aceea, creștinul nu are de ce să fie educat prin studierea păgânilor. Cu îndreptățire, cercetătorii au insistat asupra acestei noutăți a poziției lui Augustin, amplificată și de faptul că scriitorii creștini înșiși evitaseră și înainte această problemă. E important să observăm însă că Augustin nu vorbește de „retorică păgână
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
stabilitate instaurată în Italia de nou regat barbar, după aproape un secol de tulburări, uzurpări și invazii, a asigurat țării o prosperitate relativă, chiar dacă găsim în operele lui Boethius referiri la acte de samavolnicie comise de goți împotriva italicilor. Teodoric, educat la Constantinopol, s-a comportat ca un prieten al Imperiului de Răsărit în prima parte a domniei sale, menținând legături strânse cu autoritatea imperială: acest lucru a stimulat în general schimburile, inclusiv pe cele culturale, cu partea de limbă greacă a
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
istorie. Născut în 538 la Arverna (actualul Clermont-Ferrand) cu numele de Georgius Florentius, și-a schimbat numele în cel de Grigorie în semn de omagiu față de un strămoș al său care fusese episcop de Langres. După moartea tatălui a fost educat de episcopul Gallus din Arverna și a rămas puternic marcat de un pelerinaj pe care l-a făcut la Tours în 563 unde se dusese din cauza unei maladii; rămâne atașat de figura Sfântului Martin și mai târziu, în 573, este
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
alegorizantă și e înclinat să reducă anvergura escatologică a textului. BIBLIOGRAFIE Ediții: PL 67. 4. Cronicari Au existat și autori de cronici: de exemplu, Ioan din Biclarus, episcop de Gerona din 592 până în 621. Era un got de religie catolică, educat la Constantinopol; întors în Spania, a asistat la luptele care au dus la convertirea goților la catolicism. A scris o Cronică prin care continuă opera lui Victor din Tunnuna ajungând până în al patrulea an al domniei lui Reccared, adică se
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
cultele elenistice și a distrus numeroase sanctuare, între care faimosul Serapeum, în locul cărora a pus să fie construite noi biserici. A murit în 412, iar succesor i-a fost nepotul său, Chiril, pe care el însuși îl crescuse și îl educase în vederea acestui scop. b) Opere Episcopatul Alexandriei emitea în fiecare an o epistolă prin care erau comunicate data la care începea postul de patruzeci de zile și data Paștelui (pentru alte detalii privitoare la aceste scrisori, cf. aici pp. ?? și
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
putere -, liderii de la vârful Partidului Comunist operaționalizaseră noțiunea de „bun comunist” pe baza unei paradigme care afirmă că ideile, motivațiile și valorile unui om depind în mai mare măsură de propria sa biografie și de mediul în care a fost educat decât de el însuși. Așa s-a născut „dosarul de cadre”, o inițiativă foarte asemănătoare cu arborele genealogic care dovedea statutul de nobil în Evul Mediu, și care înregistra detaliile biografice și de mediu familial al candidatului la ascensiunea socială
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]