KorAP: Find »[drukola/base=eficient & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...72 73 74 ...2239 >

55,956 matches

Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756

schimburilor comerciale etc. Astfel, întreprinderile publice au devenit un fel de avanposturi ale modernizării economiilor tradiționale. Ele trebuiau să devină avanposturi tehnologice, să realizeze o anumită rentabilitate, un nivel acceptabil de acoperire a cheltuielilor prin venituri proprii (autofinanțare), o alocare eficientă a resurse-lor și o redistribuire echitabilă a veniturilor, în condițiile în care prețurile și tarifele erau administrate, integral sau în parte. În plus, ele trebuiau să fie motorul unei creșteri sustenabile, matrici ale utilizării eficiente a resurselor, furnizoare de stabilitate

[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
venituri proprii (autofinanțare), o alocare eficientă a resurse-lor și o redistribuire echitabilă a veniturilor, în condițiile în care prețurile și tarifele erau administrate, integral sau în parte. În plus, ele trebuiau să fie motorul unei creșteri sustenabile, matrici ale utilizării eficiente a resurselor, furnizoare de stabilitate a prețurilor, echilibru extern etc. Toate strategiile de dezvoltare economică, atît în țările dezvoltate, cît și în cele în curs de dezvoltare, vreme de decenii, s-au bazat pe acest pilon principal: întreprinderea publică. La

[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
extern etc. Toate strategiile de dezvoltare economică, atît în țările dezvoltate, cît și în cele în curs de dezvoltare, vreme de decenii, s-au bazat pe acest pilon principal: întreprinderea publică. La sfîrșitul perioadei Welfare-State-ului, aceasta era cel puțin la fel de eficientă ca cea privată, acționînd, în plus, acolo unde piața este neputincioasă, avînd în spate un Stat puternic și binevoitor, devotat interesului public, bine informat și înzestrat cu instrumentele de politică economică necesare asigurării performanțelor economice și ameliorării bunăstării sociale. Principalul

[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
Se pune deci întrebarea: cum ar putea mecanismele comerciale să acompanieze o internalizare a acestor costuri externe? Dar înainte de a răspunde acestei întrebări, să vedem ce se înțelege prin cost social. Apoi vom vedea care forme de internalizare sunt mai eficiente. După aceea, ne vom interesa puțin și de economia mediului înconjurător. 2.2.1. Noțiunea de cost social Atunci cînd una sau mai multe întreprinderi furnizează un bun sau un serviciu pe o piață, ele suportă integral cîte un cost

[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
gripa funcționarea unei economii. Stabilirea corectă a prețurilor este o chestiune extrem de delicată. În economia privată, el rezultă din confruntarea cererii cu oferta pe piață. În economia publică, acest lucru nu este întotdeauna posibil, fiind necesară intervenția Statului. Teoretic, alocarea eficientă a resurselor se realizează atunci cînd prețurile bunurilor și serviciilor sunt stabilite la nivelul costurilor marginale. Dar cum nu toate prețurile pot fi egale cu costul marginal, se pune problema mărimii abaterii. În general, se apreciază că dacă cererea este

[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
decît o scuză pentru performanțe economice slabe. Statul introduce multe elemente de rigiditate în gestiunea între-prinderilor publice, favorizînd birocrația și instituind standarde și valori false, astfel încît se poate aprecia că întreprinderile publice nu generează suficiente stimulente pentru o funcționare eficientă. A gestiona resur-se care nu-ți aparțin, a avea o responsabilitate scăzută și o grijă redusă față de costurile și efectele deciziilor tale nu conduce la o activitate eficientă, care să maximizeze valoarea întreprinderii și să producă bunuri și servicii ieftine

[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
poate aprecia că întreprinderile publice nu generează suficiente stimulente pentru o funcționare eficientă. A gestiona resur-se care nu-ți aparțin, a avea o responsabilitate scăzută și o grijă redusă față de costurile și efectele deciziilor tale nu conduce la o activitate eficientă, care să maximizeze valoarea întreprinderii și să producă bunuri și servicii ieftine și de calitate. Se spune că cine plătește comandă muzica, deci Statul. Managerii acestor întreprinderi sunt, cel mai adesea, obligați la obediență față de structurile politice de comandă, iar

[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
să înlocuiască arbitrariul politic, birocrația și monopolul. Așa a început privatizarea serviciilor publice. Există puține servicii publice pure, care nu pot fi produse decît în întreprinderi publice. Pentru celelalte, s-a convenit că sectorul privat poate fi un cadru mai eficient. După decenii de experiență, între-prinderile publice au făcut demonstrația unor costuri ridicate, inovare slabă, furnizare defectuoasă, ineficientă, gestionare politică, în avantajul unor privilegiați, birocrație și afectarea gravă a mediului economic. Intervenția neînfrînată a Statului în economie a dus la politizarea

[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
b) Stimulente individuale recompensare pentru performanțe; inovare; motivații. b) Securitate colectivă durabilitatea locului de muncă; încadrarea în sistem; satisfacerea rutinei. b) În forme intermediare în funcția publică, totală în întreprinderile publice; c) Stimulente organizaționale riscul falimentului; decizii în favoarea schimbărilor; alocare eficientă a resurselor. c) Blocaje organizaționale securitate financiară; perpetuarea status quo-ului; alocarea ineficientă a resurselor publice. c) Nerelevante în funcția publică și producția infrastructurii publice, fezabile în restul activităților Importantă pentru reușita întreprinderilor publice este și funcționarea instituțiilor și nivelul culturii

[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
fie permisive, iar managementul calificat. Parteneriatul poate consta în subcontractarea de lucrări publice, concesionarea de terenuri și capacități, franșizare și crearea de între-prinderi mixte. Subcontractarea este recomandată atunci cînd există mai mulți furnizori competitivi și se poate organiza o licitație eficientă. Se pot obține costuri scăzute și o calitate satisfăcătoare. Concesionarea presupune, de asemenea, licitație, caiet de sarcini, obiective de performanță judicios stabilite, înscrise într-un contract cu prevederi clare și stabile, alături de elemente privind termenele, regimul plătitor, evaluarea rezultatelor, controlul

[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
Este un prim pas spre privatizarea totală, poate fi utilizat și experimental, în special acolo unde există criză de capital, de investiții, cum sunt țările foste comuniste și unde se dorește introducerea principiilor private de management pentru o gestiune mai eficientă. Este o metodă mai puțin costisitoare. Are la bază contractul dintre stat, ca proprietar, și managerul sau managerii întreprinderii publice respective. Nu conduce la crearea mediului concurențial, controlul guvernului asu-pra activității rămînînd cvasitotal. Întreprinderile rămîn, deci, monopoluri de stat, în

[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
de stat cu unul particular, care se poate dovedi, de multe ori, un rău mai mare. O metodă mai radicală o constituie privatizarea totală. În condiții normale, este metoda care a demonstrat cele mai bune rezultate eco-nomice și cea mai eficientă alocare a resurselor. "Acolo unde progra-mele de privatizare a întreprinderilor de bunuri și servicii publice au de-marat rapid și s-au implementat într-o manieră coerentă și concertat cu reforma sistemului financiar, liberalizarea prețurilor și a comerțului exterior, rezultatele obținute

[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
aceasta, întreprinderea trebuie să facă obiectul unei evaluări nu numai contabile, ci de piață, cu ajutorul unor experți-evaluatori specializați. Un avantaj al metodei îl constituie rapiditatea procedurilor, cu condiția existenței unei piețe funcționale. Dacă privatizarea se vădește a fi cea mai eficientă metodă, ea este totodată și cea mai dificilă. În primul rînd, trebuie ca decidenții politici să o prefere, renunțînd astfel la o sumă de privilegii, lucru mai greu realizabil. Apoi este necesară o foarte bună educație a consumatorilor în spiritul

[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
administrației locale, în plan economic cel puțin, nici o coerență între obiective, mijloace și rezultate; nu există un sistem informațional adecvat; nu există o interfață între administrație și economie (în afara celor neoficiale, desigur) și, mai ales, lipsesc mijloa-cele unei promovări economice eficiente: acoperire bugetară, capital-risc (pentru creație-inovare, dezvoltare-investiții, management buy-out), capital-proximitate, cauționare bancară, contribuții la serviciul datoriilor. Nu există nici exonerări fiscale, incubatoare sau pepiniere de afaceri, centre de transfer tehnologic, know-how, nici o formă corespunzătoare de asistență în gestiunea întreprinderii, nici o colaborare

[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
a zonelor defavorizate. Potențialul global al diferitelor regiuni este inevitabil diferit, dar el trebuie valorificat prin formarea și consolidarea piețelor competitive, identificarea polilor de creștere specifici, acordarea de stimulente financiare pentru inițiativele locale, în cadrul unei politici regionale sistematice, credibile și eficiente. CAPITOLUL 3 FINANȚAREA SECTORULUI PUBLIC 3.1. Conceptul de finanțe publice Fluxurile monetare direcționate de la contribuabili către Stat constituie finanțele publice, menite să susțină cheltuielile proprii de funcționare a organizațiilor statale. Cu timpul, prin extinderea atribuțiilor Statului, fluxurile financiare au

[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
care este structura impozitelor (directe, indirecte, proporționale, progresive, pe avere, pe venit)? 3) Cum sunt utilizate resursele prelevate? În funcție de răspunsul la aceste trei probleme vom avea un sistem fiscal mai mult sau mai puțin modern, mai mult sau mai puțin eficient. Clasificarea sistemelor fiscale Se vorbește despre sisteme fiscale cu un impozit unic, sau cu impozite multiple; sisteme cu preponderența impozitelor directe, sau a celor indirecte; sisteme cu predominanța impozitelor generale, sau a celor elementare (particulare). Se mai utilizează clasificarea în

[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
responsabilități. Funcțiile de bază ale administrațiilor locale sunt astfel afectate, iar scopurile sau obiectivele nu pot fi decât limitate. Totuși, în democrațiile consolidate, nucleul dur al sistemului administrativ este reprezentat de guvernările locale. Acestea au trei funcții de bază: • furnizare eficientă a serviciilor publice de interes local; • asigurarea participării populației la deciziile adoptate; • apărarea împotriva abuzurilor puterii centrale. Putem sesiza aici o anumită contradicție între caracterul dorit larg democratic al deciziilor adoptate și necesara lor eficiență economi-că. Cuvîntul magic este aici

[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
rând, la capacitatea lor fiscală. Numărul acestora, organizarea, drepturile și obligațiile lor depind de sistemele de guvernare politică. Nivelurile administrative intermediare (state în țările federale, regiuni sau departamente în cele unitare) au o importanță deosebită în articularea unui sistem administrativ eficient. În politica financiară, de exemplu, sistemul subvențiilor și cel al impozitelor sunt, de multe ori, girate, în bună măsură, la acest nivel. Autoritățile regionale pot coordo-na strategii de dezvoltare locală, fiind mai aproape de probleme decât autoritățile centrale. Sistemele financiare trebuie

[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
de multe ori, în scopuri politice, ca și controalele, interesele urmărite fiind de natură electorală. Amăgirea autorităților locale cu asemenea subvenții pot distrage atenția acestora de la adevăratele priorități și menține un centralism pe căi ocolite, subtile, de natură financiară. Mai eficiente și mai eliberate de condiționări de natură politică pot fi veniturile provenite de la nivel orizontal, prin diverse forme de cooperare între unitățile locale și/sau regionale. Structurile organizatorice astfel constituite încearcă să obțină o concentrare optimă de surse și resurse

[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
probleme ale tranziției. Soluțiile ne sunt, însă, la îndemână. Nu există soluții de tip panaceu, dar există multe soluții bune și fezabile. Aplicarea lor ține însă și de manifestarea unei voințe politice și desfășurarea ca atare a unor politici moderne, eficiente. 4.1. Mercantilism și democrație Creșterea nivelului de trai accentuează cererea de servicii publi-ce și caracterul lor non-comercial o amplifică încă și mai mult. În fața acestor exigențe, ridicarea veniturilor necesare este delicată, căci prin-cipiul egalității în fața impozitului are un caracter

[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
fundamentale, mulți se mulțumesc adesea cu niveluri inferioare. Încercarea este, oricum, delicată. Simpla comparație între realizări și obiective reprezintă deja o muncă indispensabilă pentru a verifica buna funcționare a administrațiilor. Într-adevăr, învățăturile de economia birocrației obligă ca un control eficient să fie aplicat, fără de care disfuncționalitățile se pot multiplica: denaturarea obiectivelor, diversiunea resurselor, prelungirea termenelor etc. Dar un control eficient nu trebuie să fie unul rigid. De aceea se încearcă azi să se aplice administrațiilor și serviciilor publice metode derivate

[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
o muncă indispensabilă pentru a verifica buna funcționare a administrațiilor. Într-adevăr, învățăturile de economia birocrației obligă ca un control eficient să fie aplicat, fără de care disfuncționalitățile se pot multiplica: denaturarea obiectivelor, diversiunea resurselor, prelungirea termenelor etc. Dar un control eficient nu trebuie să fie unul rigid. De aceea se încearcă azi să se aplice administrațiilor și serviciilor publice metode derivate dintr-o analiză inițial destinată realizării unui compromis în relațiile dintre proprietari și conducătorii de întreprinderi. 4.4.3. Teoria

[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
de a face din întreprinderile naționale vîrfuri de lance în domeniile de excelență tehnologică, pentru a rezista competiției străine; un obiectiv de transformare a raporturilor sociale de producție. Dar, de obicei, Statul nu este cel mai bun administrator, cel mai eficient organizator ș.a.m.d. Și atunci, încet-încet, întreprinderile respective cunosc o stagnare sau chiar o regresiune, departe de obiective-le urmărite. Se dezvoltă o întreagă birocrație în jurul lor, influențele poli-tice își fac simțită prezența, de aceea aceste măsuri trebuie limitate

[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
De obicei, puterile publice se comportă ca un fel de stat major al grupurilor industriale, producînd restructurări, cedări de active, concentrări de resurse, stabilire de priorități, strategii de alianțe, achiziții de competențe ș.a. nu dintre cele mai realiste sau mai eficiente, ca și între-ținerea unor costisitoare programe de cercetare-dezvoltare-inovare. Toate acestea vor duce după un timp la o necesară privatizare a între-prinderilor publice respective, în căutare de capitaluri și pentru a urma tendințele de globalizare tot mai accentuate. Privatizarea se poate

[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
în tot mai mare măsură, apanajul organismelor comunitare. Diferențialul veniturilor, al ratelor de creștere economică, ratelor dobînzilor, ale șomajului, ritmurilor diferite ale inovării, difuzării progresului tehnic și adaptării la cerințele pieței au constituit tot atîtea dificultăți de surmontat în coordonarea eficientă a dezvoltării regionale europene. În țările asiatice (Japonia, Coreea de Sud ș.a.) planificarea dezvoltării regionale a fost mult mai lejeră, principalul indicator utilizat fiind venitul minim pe locuitor. La polul opus, țările comuniste au practicat, pînă la implozia sistemului o planificare de

[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]