1,968 matches
-
imagine culturală a Franței în exterior. Jacques Perret și Guy Saez (coord.), Institutions et vie culturelle, La Documentation française, Paris, 1996. • Evaluarea Orientată spre obiective precise și prevăzută cu mijloace desfășurate în timp (timpul unei legislaturi sau al unui mandat electiv), gestiunea culturii este supusă diverselor evaluări, pe termen scurt sau mediu, făcute de Consiliul de Stat sau de Curtea de Conturi. Prin intervențiile lor, aceste două organisme delimitează strict câmpul politizării culturii, atât în activitatea administrativă de control și inspecție
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
servește scopurilor politice? Dacă nu, de ce ar exista un paralelism între puterea tot mai mare a dublei imagini a artistului (rând pe rând "constrâns" și "liber") și intervenția tot mai insistentă a statului? Cum altfel se explică instaurarea unei afinități elective între stat și cultură? Cuvântul "comunicare" face de acum parte din orice document al Ministerului Culturii. El aduce o altă dimensiune simplei informații. Cultura este, fundamental, un mod de comunicare a politicii puterii. Astfel, ne putem pune întrebări despre "statul
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
interesul, nici strategia nu trebuie înțelese în sensul fatalist sau teleologic al economiei pure și al raționalității intenționale. Este vorba de o "ajustare" care depinde de predispozițiile (habitus) către un joc social (câmpul este un joc), trăit la modul "afinității elective", al iubirii, al harului. Sociologul care studiază economia bunurilor simbolice trebuie deci să pună în evidență efortul individual și colectiv de refulare a interesului, de ocultare a lui, care stă la baza reușitei anumitor operațiuni și care nu funcționează niciodată
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
ale omului viu” (Grasset). Diatezele temperamento-constituționale Reacțiile temperamento-constituționale ale indivizilor sunt deci important de studiat, din două puncte de vedere: în stare de sănătate și în stare morbidă. În stare de sănătate, temperamentul imprimă fiecărui individ o sumă de predispoziții elective, într-o anumită sferă funcțională sau într-un anumit sector organic. Este menirea igienei de a preîntâmpina transformarea în realități clinice, a acestor predispoziții morbide virtuale. Igiena are datoria elementară de a prescrie fiecărui individ condițiile de viață cele mai
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
și fabrică dioxid de carbon în exces. Oxigenoidul este un individ emaciat, excitabil, cu tendință la febră și cu afecțiuni ameliorabile la intemperii și aer rece. Hiperoxigenarea organismului duce la o consumație activă a țesuturilor vii, ceea ce creează o predispoziție electivă pentru tuberculoză. Principalele remedii diatezice oxigenoide ale homeopatiei sunt: Phosphorus, Arsenicum iodatum, China, Iodum etc. Hidrogenoidul Corespunde temperamentelor umede: sanguin și mai ales, limfatic. Hidrogenoidul este tipul limfaticului torpid. El este caracterizat prin augmentarea conținutului hidric al organismului prin dominanța
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
pe care Hahnemann le denumește maladii cronice, ar reprezenta trei entități toxiinfecțioase, de natură foarte complexă, care moștenite sau dobândite, ajung să confere anumite însușiri morbide specifice terenului pe care îl impregnează. În acest chip organismal poate deveni un teren electiv receptiv sau prielnic dezvoltării unui anumit grup de maladii, și mai ales acestora, întocmai cum pe unele pământuri nu se pot cultiva decât anumite tipuri de plante, cu excluderea mai mult sau mai puțin completă a celorlalte. Această concepție a
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
care cităm mai ales pojarul, gripa, tusea convulsivă și difteria, se întovărășesc de o stare de anergie.” (Libert) Tuberculinismul este deci o diateză de natură în general necunoscută, dar specifică din punct de vedere morbid, constituind un teren de receptivitate electivă pentru dezvoltarea a numeroase afecțiuni mai mult sau mai puțin specifice, în fruntea cărora se găsește tuberculoza cu bacili Koch. Iată grupul principalelor remedii ale diatezei toxi-infecțioase, corespunzând tuberculozei: Remedii isoptisice: Bacillinum, Tuberculinum (T.R.T.K Denys etc., Marmorek etc.) Remedii
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
mai clar că unirea nu putea fi realizată prin bunăvoința marilor puteri, ci prin forțele proprii ale tuturor românilor. După elaborarea Convenției de la Paris (1858), au fost numiți câte trei caimacami în fiecare Principat, care au organizat alegerile pentru Adunările elective care aveau rolul de a-l alege pe domnitor. Cei trei caimacami aleși în Moldova au fost: Anastasie Panu, Vasile Sturdza (reprezentanți ai Partidei Naționale) și Ștefan Catargiu (din tabăra antiunioniștilor). În Moldova, Partida Națională a câștigat majoritatea în Adunare
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
Moldova, candidații la domnie din partea grupului conservator erau fostul domn Mihail Sturdza și fiul său Grigore (ofițer în armata otomană sub numele de Muhlis Pașa). Partida Națională era reprezentată de Vasile Alecsandri, Al. I. Cuza și Costache Negri. Lucrările Adunării Elective din Moldova au început la data de 28 decembrie 1858. În ședința din 3 ianuarie 1859, reprezentații Partidei Naționale din Adunarea Electivă a Moldovei au propus candidatura lui Al. I. Cuza. Alegerile din Moldova de la 5 ianuarie 1859, l-au
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
de Muhlis Pașa). Partida Națională era reprezentată de Vasile Alecsandri, Al. I. Cuza și Costache Negri. Lucrările Adunării Elective din Moldova au început la data de 28 decembrie 1858. În ședința din 3 ianuarie 1859, reprezentații Partidei Naționale din Adunarea Electivă a Moldovei au propus candidatura lui Al. I. Cuza. Alegerile din Moldova de la 5 ianuarie 1859, l-au desemnat câștigător pe candidatul Partidei Naționale, colonelul Al. I. Cuza, ales în unanimitate. În favoarea lui Cuza au votat și deputații partizani ai
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
desemnat câștigător pe candidatul Partidei Naționale, colonelul Al. I. Cuza, ales în unanimitate. În favoarea lui Cuza au votat și deputații partizani ai celor doi Sturzești, rămași în minoritate. În Țara Românească, situația era mai complicată. Conservatorii câștigaseră majoritatea în Adunarea Electivă. Acest lucru se datora și faptului că reprezentanții conservatorilor dominau căimăcămia. Conservatorii nu erau adversarii unirii, ei se împotriveau realizării programului de reforme. Cei trei caimacami erau: Ioan Manu și Emanoil Băleanu (situați pe poziții conservatoare) și I.Al. Filipescu
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
Nicolae Golescu. Gheorghe Bibescu și Barbu Știrbei erau frați (acesta din urmă fusese adoptat de bogatul său unchi, Barbu Știrbei). Cele mai mari șanse de câștig le aveau Gheorghe Bibescu și Barbu Știrbei. În aceste împrejurări, gruparea radicală din cadrul Adunării Elective condusă de Ion C. Brătianu și de C.A. Rosetti, a făcut apel la sprijinul popular. În jurul Adunării Elective sau strâns peste 30 000 de oameni, circa o treime din numărul locuitorilor orașului, deși vremea era geroasă. Prin presiunea exercitată
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
Știrbei). Cele mai mari șanse de câștig le aveau Gheorghe Bibescu și Barbu Știrbei. În aceste împrejurări, gruparea radicală din cadrul Adunării Elective condusă de Ion C. Brătianu și de C.A. Rosetti, a făcut apel la sprijinul popular. În jurul Adunării Elective sau strâns peste 30 000 de oameni, circa o treime din numărul locuitorilor orașului, deși vremea era geroasă. Prin presiunea exercitată timp de 3 zile, mulțimea a împiedicat majoritatea conservatoare să aleagă pe vreunul dintre candidații ei, în primul rând
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
consemnează că țăranii „care intraseră pe toate barierele capitalei, de la deschiderea Adunării obștești, s-au lipsit de hrană zile întregi în așteptarea realizării dorințelor nației.” În această atmosferă, în dimineața zilei de 22 ianuarie 1859, s-au deschis lucrările Adunării Elective. Mulțimea era adunată în curtea Mitropoliei - unde se afla sediul Adunării; mulți țărani au pătruns în tribunele sălii de ședințe și chiar printre băncile deputaților. Abia în noaptea de 23 spre 24 ianuarie 1859 s-a ajuns la o soluție
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
ajuns la o soluție. În această noapte s-a desfășurat o întrunire a minorității la hotelul „Concordia”. La propunerea lui Dimitrie Ghica, fiul cel mai mic al domnului Grigore D. Ghica, a fost decisă susținerea de către deputații minorității din Adunarea Electivă a alegerii domnitorului Moldovei. Victor Place sublinia că actul de la 5 ianuarie 1859 reprezintă „triumful complet al ideilor unioniste și liberale împotriva vechiului sistem de corupție care și-a trăit traiul”. Delegația moldoveană în drum spre Constantinopol a făcut un
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
populare care au înconjurat clădirea Adunării și i-au forțat pe conservatori să-l voteze tot pe Cuza la 24 ianuarie 1859. Astfel marile puteri au fost puse în fața faptului împlinit. Eder, consulul Austriei la București, participant la lucrările Adunării Elective din 24 ianaurie 1859, povestea: „Deodată apărură deputații, unii vîrsând lacrimi, alții, cărora nu le era dat să-și exprime emoția prin lacrimi, căutau să arate prin gesturi că erau puternic mișcați; cădeau unii în brațele altora, plângeau în suspine
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
de rezecție în timpul II (după 6 săptămâni). Morbiditatea postoperatorie a fost superioară în grupul cu drenaj biliar preoperator (74% versus 39%). Aceste date demonstrează că utilizarea de rutină a drenajul biliar preoperator nu este justificată, însă utilizarea procedurii în condiții elective, la un anumit subgrup de pacienți cu cancere periampulare și icter mecanic determină scăderea morbidității și mortalității postoperatorii [30, 31]. Acest subgrup este reprezentat de pacienții cu icter sever (cu nivele ale bilirubinei peste 12-15 mg/dl) care prezintă, de
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Rareş Buiga, Liliana Resiga, Alexandru Şerban () [Corola-publishinghouse/Science/92210_a_92705]
-
unei gastroenterostomii precolice anterioare pe o singură ansă exclusă în Y à la Roux. Controversele legate de efectuarea by-pasului digestiv profilactic în același timp cu derivația bilio-digestivă în cazul pacienților icterici nu sunt pe deplin lămurite încă. O atitudine terapeutică electivă în funcție de caracterele tumorii și de starea pacientului este cea mai bună soluție. PALIAȚIA SINDROMULUI ALGIC MAJOR Apariția sindromului algic major (care nu cedează la administrarea medicației antialgice opioide) este consecința invaziei tumorale a plexului celiac și traduce de obicei o
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Rareş Buiga, Liliana Resiga, Alexandru Şerban () [Corola-publishinghouse/Science/92210_a_92705]
-
partizani și într-un sens și în celălalt: argumentele erau bazate pe principiile patogenice de la care porneau. Acei ce susțineau numai factorul toxic în apariția șocului, erau cei favorabil intervenției imediate. Intervenția - susține dr. Marius Teodorescu - nu poate fi decât electivă. În cazurile de hemoragie, în orice stadiu s-ar găsi bolnavul, intervenția este de extremă urgență, pentru a efectua hemostaza. Odată cu aceasta, cum este în cazurile de striviri ale membrelor, se poate suprima și focarul. Deci este recomandabil să se
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
adînci în psihologia fiului: "Poate mărturisiri pe care nu le deținea decât el, poate un instinct al sângelui său, care era fără îndoială al unui om dintr-o rasă veche, poate numai acea tendință de a-și acorda o ereditate electivă, de care n-au fost străini atâți scriitori în ultimul veac, un Balzac, un Gobineau, un Ștefan George, l-au făcut pe Matei Caragiale să cultive închipuirea descendenței dintr-o veche și aleasă seminție." Din această adîncă perspectivă, ce tulburătoare
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
cele mai stranii alianțe (o bună istorie a grupurilor culturale de sub ceaușism - pentru care arhivele Securității sunt indispensabile -, completată cu traiectoriile postcomuniste ale foștilor membri, ar arăta cât de factice, fragile, duplicitare și fortuite erau unele aparente solidarități și afinități elective). În societatea românească de azi - dacă nu larg deschisă, cel puțin promițător întredeschisă -, dinamica separațiilor, această trăsătură centrală a ordinii democratice, acționează normal: nici falsă unanimitate, nici bellum omnium contra omnes, ci o permanentă logică a disensiunii funcționale și, inevitabil
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
s-ar putea explica alianța contra naturii dintre evrei și (neo)protestanți? O altă probă, ceva mai indirectă, citată în sprijinul ideii că Bloom ar fi făcut parte din cabala menționată, este reala fascinație a unor figuri cu evidente afinități elective și statornice contacte - Leo Strauss, Alexandre Kojève, Allan Bloom, pentru a nu menționa decât pe cei mai importanți, fiecare având o listă lungă de discipoli (aproape) la fel de faimoși - pentru arcanele guvernării, pentru transmiterea (cvasi)secretă a cunoașterii, prin contact pedagogic
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
își încheie mandatul sau sînt pretendenți. Orice comunicare trebuie, așadar, să satisfacă condiții de acceptabilitate multiple, ce țin de capitalul politic. Condițiile de acceptabilitate variază în funcție de poziția de putere ocupată. Poziția de putere deplină, gîndindu-ne la titularul mai multor mandate elective, reduce importanța eforturilor suplimentare de comunicare. Pentru alegători, este de acceptat faptul că acest candidat nu mai cheltuiește pentru a-și spori notorietatea. Chiar dacă un candidat dispune de o puternică notorietate, de un sprijin credibil din partea unui partid și care
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
III COMUNICAREA ȘI PARTICIPAREA POLITICĂ Diversele teorii asupra democrației au în comun faptul că solicită participarea cetățenilor la funcționarea sistemului politic. Desigur, ele sînt departe de a exprima aceleași exigențe în privința momentului, duratei, intensității și expresiei acestei participări. Astfel, democrația electivă se mulțumește cu o participare redusă la consultări electorale, pe cînd democrația participativă pretinde un interes și un angajament permanent din partea tuturor, în problemele publice. Comunicarea este o condiție a participării. A comunica înseamnă a lua parte, a participa la
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
găsește o primă materializare. Cascada de reforme lansate de Cuza, prin care a semănat "schimbarea la față a României" în sensul modernizării unei societăți cvasi-feudale, a lovit frontal în interesele latifundiarilor conservatori. În același timp, dizolvarea de către Cuza a Adunării Elective prin lovitura de stat din 2 mai 1864 i-a nemulțumit pe liberalii radicali, care s-au aliat cu conservatorii în ceea ce a rămas în conștiința colectivă sub numele de "monstruoasa coaliție" care l-a forțat pe Cuza să abdice
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]