3,359 matches
-
se publică, în exces, de către reviste și edituri, „producțiile” acestor eforturi care par să nu aibă alt scop decât de a învenina relațiile dintre cercetătorii autentici și de a deturna efortul lor de la colaborarea profitabilă spre încrâncenări lipsite adesea de eleganță academică. Diagnosticul de „muribund” pus de Schwab curriculumului modern nu a determinat intrarea lui imediată în comă, deși „medicul” a insistat în anii ’70, repetând că ideile eficientiste, Raționalul lui Tyler, principiile behavioriste etc. trebuie abandonate și înlocuite cu studii
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
pentru mine să se producă angajarea singurului cadru didactic din învățământul superior fără concurs. Am înțeles cât se poate de repede că nici chiar disperarea de șomer în premieră nu justifica lipsa de respect pentru tradiție și lege - apărate cu eleganță și curaj de viitorul vicepreședinte al Academiei Române. Veritabila demonstrație a răspunderii pentru ceea ce ești, la un moment dat, rămâne încă o dovadă că nici o cenzură, nici o forță politică nu poate anula nevoia oamenilor de a fi lăsați să decidă - atunci când
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
la „Luceafărul” în 1965, iar editorial cu placheta Elementele, apărută în 1970. A mai colaborat la „Ramuri”, „Amfiteatru”, „Viața românească”. ș.a. De la prima carte, Elementele, V. se dovedește un poet aplecat spre calofilie, iubitor al sonorităților ce imprimă versurilor o eleganță care tinde spre prețiozitate. Rima și ritmul derivă dintr-o cantabilitate căutată, poetul demonstrând o plăcere artizanală în cizelarea imaginilor, cu predilecție spre regia metaforică. Sentimentul îmbracă adesea forma versului tradițional, cu aspect de cântec, de incantație; „Pulbere, pulbere, / Mâna
VOINEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290626_a_291955]
-
3 - mișcări lente, greoaie; subiectul confundă uneori fața cu spatele, dar se corectează singur; - 4 - mișcări mai lente și mai greoaie; subiectul se ajută foarte mult cu mâinile, confundă fața cu spatele, nu se corectează singur; - 5 - mișcări lipsite de eleganță, cu perioade lungi de așteptare pentru a reacționa la comenzi, înțelegere dificilă; subiectul se lasă să cadă pe covor și face multe erori ale schemei corporale. 2. Orientare: subiectul, stând în picioare pe covor, identifică la solicitarea evaluatorului două direcții
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
4 și 5. Săritura într‑un picior: sare cu un picior în timp ce piciorul celălalt este ridicat; apoi schimbă piciorul. - 0 - sărituri elegante, vioaie, suple, bine ritmate; - 1 - sărituri defectuos amortizate, scurte opriri în timpul săriturilor; - 2 - sărituri prea scurte, lipsite de eleganță; - 3 - sărituri greoaie, lente, înaintare cu latul piciorului; - 4 - din când în când se sprijină și pe celălalt picior; dezechilibrări; - 5 - nu poate executa salturi într‑un picior. 6. Dexteritatea manuală 1: subiectul trebuie să prindă cu ambele mâini o
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
îndoite membrele care în prima fază au fost în repaus; se alternează astfel mișcările de flexare ale membrelor superior și inferior opuse; se notează mâna și piciorul cu care începe execuția. - 0 - brațul și gamba opusă flexate cu suplețe și eleganță, alternanță precisă și sigură a mișcărilor; - 1 - alternanță bună, dar lentă la început; ulterior ritmul crește; - 2 - alternanță bună, dar nu poate accelera ritmul mișcărilor; - 3 - începe cu mișcări de flexare a membrelor de aceeași parte la început; ulterior reușește
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
care vă pune în gardă despre iminenta infestare cu un virus nou sau când se oferă diverse sfaturi despre modul în care ar trebui să acționați pentru a vă proteja de potențialii viruși. La prima vedere gestul este plin de eleganță, numai că în realitate nu există pericolul respectiv. Concilianții vor reacționa rapid, spunând că aceasta nu este o mare tragedie. Totuși, gândiți-vă că această alarmă falsă este transmisă milioanelor de utilizatori care, la rândul lor, vor anunța toți prietenii
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
ochi abstras a lumii, văzută shakespearean ca o scenă de teatru. Expresia, urmărind esențializarea, impune prin concizie și acuratețe. Din detașarea „mișcată” de afect și din estomparea eului P. și-a făcut o atitudine lirică ușor de recunoscut, iar din eleganța frazării și idealul cizelării nesilite - un mod personal de expresie. SCRIERI: Entre nous, le temps - Între noi, timpul, ed. bilingvă, cu gravuri de Holley Chirot, Paris, 1975; Between Us, Time, ed. plurilingvă, tr. Kiki Skagen Munshi, pref. Thomas C. Carlson
POPESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288955_a_290284]
-
littérature comparée” (Paris), „Analele științifice ale Universității «Al. I. Cuza»”, „Anuar de lingvistică și istorie literară”, „Revista de istorie și teorie literară”, „Synthesis”, „Secolul 20”, „Cronica”, „Convorbiri literare” ș.a. P. rămâne, înainte de toate, un model al profesorului, prin ținută academică, eleganță, rigoare, îmbinate cu suplețe, generozitate și corectitudine fără reproș. Pe de altă parte, activitatea didactică a diminuat un timp ce ar fi putut fi consacrat mai generos structurării propriei opere. Aceasta trebuie reconstituită din sutele de texte (studii, articole, cronici
POPA-12. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288914_a_290243]
-
ceea ce rănește ochiul și sensibilitatea în caste imagini rezultate din filtrarea stilistică, dar, în ultimă instanță, și o manifestare a unei etici a scrisului artistic ce conotează, ca pe un adevărat crez superior, în ordine morală, și nu numai estetică, eleganța literară a textelor. MARIAN PAPAHAGI SCRIERI: Umbria, Cluj, 1971; Focul și sărbătoarea, Cluj-Napoca, 1975; Câmpiile magnetice, București, 1976; Curtea Medicilor, București, 1979; Suburbiile cerului, București, 1982; O milă sălbatică, postfață Mircea Iorgulescu, București, 1983; Proba cu polen, Cluj-Napoca, 1984; Vocea
POPESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288922_a_290251]
-
ei sporesc. Scrise mai cu seamă în endecasilab, uneori și în versuri mai scurte, multe turnate în forma fixă a sonetului (care își lărgește stihul până la paisprezece silabe), poemele din Scutul Minervei (1933), Țărm pierdut (1937), Balcic (1940) au parcă eleganța statuilor grecești și, traversându-le, se naște sentimentul înaintării printre colonade. O seamă de poezii din Țărm pierdut restituie un univers păstoresc, adus din timpuri mitice, când „Clopoțeii caprelor sunau răcoare / De ape vii printre măslini și eucalipți” și când
PILLAT-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288815_a_290144]
-
o participare activă a studenților. Și aici va fi același intelectual care iubește paradoxul, pune culoare în prezentarea faptelor, detestă monotonia, rutina și conformismul. Cei mai mulți studenți ai săi își amintesc de puternica impresie pe care o făcea asupra lor, de eleganța demonstrației (și a simplei lui prezențe la catedră), de modernitatea atitudinii și a mentalității, de lipsa oricăror tendințe didacticiste. A fost, alături de Charles Drouhet, Basil Munteanu, Alexandru Marcu și Ovid Densusianu, unul din profesorii importanți de cultură europeană la Universitatea
PROTOPOPESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289047_a_290376]
-
și contextual. Debutul lui Marian Papahagi (Exerciții de lectură) mi-l amintește pe acela mai vechi al lui Liviu Petrescu: aceeași critică inteligentă și cultivată, același stil academic, distant, fără familiaritatea zgomotos orală a unora dintre tinerii publiciști, de o eleganță protocolară și, ah, demodată [...]. Marian Papahagi e un «studios», în ambele sensuri ale termenului, cu solidă formație filologică: scrie o critică de interpretare, minuțioasă, sistematică, de tipul close reading. Ceea ce ne atrage atenția la el e mai puțin imaginația și
PAPAHAGI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288671_a_290000]
-
formule și modalități comune poeziei românești din epocă, ecouri din Bacovia, Blaga, Barbu. Nu originalitatea e prima însușire, ci preocuparea vădită pentru perfecțiunea formală. Este o poezie de notație, de consemnare a unei stări, de meditație subtilă, ferită de retorism. Eleganța versificației atestă îndelunga șlefuire. Sunt utilizate cu grație formele poetice fixe, O. fiind un virtuoz al catrenului și un meșteșugar al terținei; el cultivă puritatea formală și tradiția madrigalescă. Pe rând și cu egală participare poetul dă glas melancoliei nocturn-autumnale
OJOG. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288516_a_289845]
-
e înțeleasă de proza intelectualistă căreia i se raliază Costache Olăreanu ca oglindă a inteligenței, fidelitate față de ipotezele și capacitatea ei combinatorie și imaginativă. Relevanța stilistică a unui text de Costache Olăreanu o dă idealul clasic de concizie, limpezime și eleganță. Umorul și fantezia adaugă epicului noi dimensiuni și tonalități. ION SIMUȚ SCRIERI: Vedere din balcon, București, 1971; Confesiuni paralele, București, 1978; Ucenic la clasici, București, 1979; Ficțiune și infanterie, București, 1980; Fals manual de petrecere a călătoriei, București, 1982; Avionul
OLAREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288518_a_289847]
-
cu iubirile, în 1985. În 1993 tipărește Versuri alese, urmat de Poeme marine (1995), De dragoste (1997), Zborul cărăbușului (1997), Inedite (I-II, 1998-1999), Cântece ameline (2001) ș.a., culegeri ce evidențiază propensiunea poetică a unui romantic incurabil, dar de o eleganță clasică. Poezia lui O. s-a bucurat de aprecierea lui G. Călinescu, care în 1947 îl considera „un poet format, stăpân pe cuvânt și imagine”, atenția criticului oprindu-se îndeosebi asupra distincției expresiei, a purității limbajului, a „unduirilor de melos
OPRIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288556_a_289885]
-
operei, cel dintâi eseu din literatura română, revelează structura acestei personalități de tip estet, creator de stil în integralitatea manifestărilor sale. Aici contează înainte de toate modul rostirii, iar acesta este singular în epocă: o scriitură dezinhibată, unde se trece cu eleganță de la registrul grav la badinerie, de la solemnitate la familiaritate, unde, în locul unei severități profesorale, sunt preferate tonul bonom, gluma, persiflarea și autopersiflarea. Valorificând modele livrești și populare în ingenioase alternări lexicale, O. realizează, prin cizelarea relației dintre cuvinte (arhaice, populare
ODOBESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288509_a_289838]
-
dar se știe că textul a fost redactat de el. În 1945 apare „Revista Cercului Literar”, al cărei redactor unic este. Aici deține cronica literară (împreună cu Cornel Regman), afirmându-se printr-o surprinzătoare maturitate, prin siguranța judecăților de valoare și eleganța stilistică. De altfel, perioada sibiană a Cercului Literar se dovedește una extrem de fertilă în planul formației intelectuale și în privința elaborării unei ideologii literare. După întoarcerea Universității la Cluj, N. revine în orașul natal, încercând să continue activitatea cerchistă. Vrea să
NEGOIŢESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288404_a_289733]
-
să obținem rezultate în așa fel încât să ne maximizăm gradul de certitudine că aceste rezultate sunt valide. Testarea afirmațiilor trebuie să fie cât mai completă și cuprinzătoare. Acest lucru nu este ușor. Talentul cercetătorului este adesea apreciat tocmai prin eleganța și acuratețea cu care acesta își formulează afirmațiile și le supune unei testări riguroase. De aceea, poziția pe care o susțin este aceea că fiecare proiect de cercetare din științele sociale trebuie să fie justificat clar și explicit în ceea ce privește subiectul
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
este adevărat, dar putem argumenta în continuare că...”. Cunoașterea progresează prin îndoială și întrebare. Fără curiozitate nu se fac acumulări. În al doilea rând, cercetătorul științific este legat moralmente de adevăr. Adevărul își are propriul său semn de întrebare, propria eleganță. Acesta are tendința de a se ascunde și de aceea trebuie căutat. Cercetătorul trebuie să fie agresiv în dorința de a ști. Ceea ce încercăm noi să facem este să specificăm în mod precis relațiile ce compun complexitatea activității umane, înțelegând
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
indispensabilă față de rezultate. Este necesar ca specialistul în științe sociale să aprecieze și să respecte lumea, căci există mai multă substanță în relațiile umane decât putem noi să extragem cu toate filozofiile noastre. Acest adevăr a fost subliniat cu mare eleganță de către Lucian Blaga, unul dintre cei mai mari poeți români, în Poemele luminii (1919)1: Eu nu strivesc corola de minuni a lumii și nu ucid cu mintea tainele, ce le-ntâlnesc în calea mea în flori, în ochi, pe
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
intrând în sumar și Ion Iordăchescu (care semnează și I. Irion), și C. Vasiliu-Langa (sub pseudonimul C. Vaer) ș.a. În numărul 2, sub semnătura Geovas, Bacovia prezintă volumul de poezii Flori sacre al lui Al. Macedonski, „superbul poet, de o eleganță suavă, unită cu o putere masivă de marmoră și bronz”. În numărul următor, la invitația directorului revistei, Macedonski trimite câteva pagini din prefața romanului Thalassa (apărut la Paris cu titlul Le Calvaire de feu), împreună cu o scrisoare de apreciere a
ORIZONTURI NOI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288586_a_289915]
-
înfiorarea, uneori muzicalizată simbolist, în fața timpului („În umbră-Umbră - el stă viu” - Pendula veche de stejar), temă ce-i domină versurile. Încă amintindu-i pe Heredia și pe Al. Macedonski în hieratismul de blazon al versurilor, poetul este totuși interesant prin eleganța cu care își transcrie himerele. În teatru, adaptând Pâinea păcatului a provensalului Théodore Aubadel, ce-și avea izvorul într-o superstiție, și nuvela fantastică Sărmanul Dionis a lui Eminescu, O. reface aceeași scenerie în jurul unei taine ce înfioară: puterea blestemului
ORLEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288590_a_289919]
-
a răspândit în întreaga lume. Teoria relativități generalizate se diferențiază în multe privințe de toate celelalte teorii științifice. În primul rând, teoria lui Einstein nu este rezultatul unor experimente minuțioase, fiind elaborată mai degrabă din considerente de simetrie și de eleganță matematică, pe baze raționaliste, așa cum au încercat să procedeze filozofii greci și învățații medievali. Teoria lui Einstein a reușit până acum să supraviețuiască testului crucial al experimentului. În general, Teoria relativității generalizate este recunoscută ca fiind cea mai frumoasă, cea
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
soldat cu rezultate valide - să devină și un „ambasador” al culturii latino-americane în conștiința publicului din România. De această misiune, asumată din proprie inițiativă, s-a achitat prin scrieri care atestă stăpânirea unei informații bogate, o cultură solidă, discernământ, perspicacitate, eleganță stilistică. Contribuțiile sale au avut rol de pionierat, recomandând - pentru prima oară în mod sistematic și cuprinzător - atenției cititorului român valori literare până atunci prea puțin sau deloc cunoscute. Sunt puse în circulație nume de scriitori contemporani, mulți dintre ei
PACURARIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288604_a_289933]