3,224 matches
-
clădite pîn' acum școalele nu numai ale noastre, ci ale întregei Europe apusene. D. Conta voiește să lovească temelia clasicității în întregul învățămînt secundar și mai voiește încă să introducă facultăți special destinate pentru femei. Înlocuirea clasicismului prin utilitarism și emanciparea universitară a femeilor, iacă cele două bătăi de inimă ale vieții organismului propus de d. Conta. Art. 141 din proiect zice: Se vor înființa treptat în fiecare capitală de district cel puțin câte un gimnaz de băieți și unul de
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
demonstrativă a cursului de pedagogic. Nu se va da studenților și studentelor absolutoriul Școalei Normale Superioare decât după ce vor fi depus examenul și vor fi obținut doctoratul în grupul respectiv de știință ce sunt obligați a învăța în școală. Va să zică: emanciparea universitară a femeilor! Societatea română să aibă de acum înainte studente în litere, studente în științe, studente în medicină și să poată avea și doctoare sau doctorițe în toate aceste specialități și încă și în drept și în științe "politice
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
noul proiect de organizare al d-lui ministru de culte și instrucțiune publică urmărește ca direcțiune de cultură pentru viitoarea societate română două scopuri: 1) slăbirea și în parte răsturnarea învățămîntului clasic (latin și grec) din școalele secundare și 2) emanciparea femeilor în universitate. În fața acestei îndoite tendințe a organizării propuse de d. Conta ne-am oprit la întrebarea: Este locul și este timpul venit pentru statul nostru de-a lua în considerare prin organele sale de legislațiune un asemenea proiect
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
încă cu mult prea mic pentru a-l risca noi în asemenea întreprinderi, despre rezultatul cărora nu avem de nicăieri date culese din experiență. Trecem acum la observările de făcut în contra celeilalte inovațiuni din proiectul d-lui Conta, adecă a emancipării femeilor la universitate. După noul proiect femeile sunt admise la toate gradele academice; o Școală superioară și o Facultate de Medicină să fie exclusiv destinat pentru ele; este dar vorba să avem doctoare sau doctorițe în litere, în științe și
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
să-și agonisească ele sumele foarte mari ce le dăm până acum pentru aceste trebuințe în mînele străinilor, voim să le facem zbor la universitate pentru a le înzestra cu diplome de doctor. Este agitată în Europa cultă și cestiunea emancipării femeilor la universitate. Dar nici în Germania, nici în Austria, nici în Franța nu a încercat încă nimeni să o rezolve; creațiunile propuse de d. Conta nu au semenele lor în Europa. În Franța femeile nu sunt admise la examenele
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
mult citite, scrise fiind în graiul viu al poporului, cu acel bun simț și cu acea bogăție de locuțiuni și figuri cari ele abia dau un caracter curat național și propriu limbii noastre. A fost pururea un inamic neîmpăcat al emancipării precum și a imigrațiunii evreilor, o cestiune în care nicicând nu se putea transige cu el. De mortuis nil nisi bene. Daca bărbații care ne părăsesc au partea lor de erori comună la toată suflarea omenească, când părăsesc arena de luptă
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
s-a însemnat prin fapte foarte mari: abolirea așa numitei servitudini, prin care abolire s-a emancipat câteva milioane de sclavi, desființarea pedepsei corporale, înlocuirea tribunalelor vechi cu tribunale de jurați, cucerirea Caucazului și Tasrendului, învingerea turcilor și în fine emanciparea Bulgariei. [4 martie 1881] ["CURIOASĂ ȘI VREDNICĂ... Curioasă și vrednică de-a se releva în treacăt măcar e următoarea împrejurare. Toate parlamentele din Europa, oricare ar fi atitudinea lor politică, au esprimat, faț cu moartea tragică a M. Sale împăratului
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
teolog și un prea învățat călugăr ca să nu vază că în fraza Ni Dieu, ni Maître a lui Blanqui, apoteozat de "Romînul", e cuprins viitorul religiei creștine în România; e prea bun arhipăstor al neamului ca să nu cunoască că în emanciparea evreilor pe categorii e o garanție mai mult pentru bunul trai al creștinilor; e politic prea prevăzător pentru a nu se fi convins că în principiile republicane, ateiste și socialiste ale d-lor Sihleanu, Caligari, Vintilă și Horia Rosetti, dr.
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
sărăcire se adaogă o degenerare din ce în ce mai simțită a rasei și mână 'n mână cu aceasta merge creșterea mortalității și scăderea nașterilor. Revoluția socială inaugurată la 1848 s-a petrecut înlăuntrul și în folosul claselor dirigente ale societății noastre americane. Nu emanciparea poporului se cerea de către patrioți, ci egalitatea lui Carada și Cariagdi cu boierii mari ai țării; nu condiții de înaintare a poporului a voit cineva, ci dreptul cenușerului de visterie de-a ajunge ministru. La o organizare sănătoasă a nației
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
al Xiv-lea de o autonomie oricât de restrânsă, trecută prin focul și sabia cuceritorilor osmani, dreptul public și cel privat, tradiție și datina au fost îngropate sub ruinele Cetății de Spini, împreună cu dinastia șismanizilor din Bdyn, încît mișcarea de emancipare a popoarelor orientale i-au găsit egalizați de sabia păgână, care tăiase orice cap răsărea deasupra puțin înțelegătoarei mulțimi. Problema a fost și este cu totul alta decât în România, ale cărei părți constitutive aveau trecutul și tradițiile lor stabilite
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
demagogia României. Fizic și intelectual stârpituri, neavând nici tradiții, nici patrie, nici naționalitate hotărâtă, le vedem punîndu-se la discreția străinilor și votîndu-le când pe Stroussberg, când răscumpărarea, ba le vedem aliindu-se în Moldova cu evreii ca să paralizeze lupta de emancipare națională de acolo. Aprinși de-o instinctivă ură contra tuturor elementelor istorice și autohtone ale acestei țări, le-am văzut introducând în toate ramurile legi străine neadaptate nici intereselor, nici naturii ei. Aceste elemente sunt cu mult mai numeroase în
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
treia parte din populația țării ce-o stăpânește, fără umbră de drept și prin subrepțiune, ar trebui să fie mai modest. Aducîndu-și aminte de câte a suferit el însuși, ar trebui din contra să sprijine și să încurajeze tendențele de emancipare politică, intelectuală, economică a conlocuitorilor de altă limbă, ca astfel toate naționalitățile, unite într-un mănunchi, să reziste cu mai mult succes inamicului comun, care e totdeuna o civilizație superioară. Se urmează însă din contra. Dintr-o țară cu populație
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
strâmtorat de monarhie și de Ungaria îndeosebi. Cugete numai cineva cât de rău i-am tratat pe români și cât de mărinimoși și plini de abnegațiune au fost ei față cu noi. Cu mult înainte de-a fi vorba de emanciparea României, Austro-Ungaria, și anume sub conducerea unui bărbat de stat maghiar, a recunoscut dreptul Principatului de-a încheia tratate, l-a dezlipit astfel de suveranitatea Porții și l-au așezat pe bazele dreptului public al independenței. În Congresul de la Berlin
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
României în socoteala consângenilor și a aliaților ei slavi. Daca, cu toate acestea, noul regat stă străin, ba chiar ostil în fața-ne, ca oricare altă satrapie rusească din Balcani, nu este asta sentința cea mai reprobatorie în contra esenței politicei de emancipare? Să nu ni se zică însă că o Românie care-și păstrează pizmătareț independența ei față cu noi, ba o manifestă cu asupra de măsură, se va purta tot astfel față cu orice altă putere. Eroare deplină. Căci aci e
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
Dunărea fiind una din principalele căi de comunicație pe cari se introduce la noi industria străină, monopolul navigațiunii austriace înseamnă totodată pân-la un grad oarecare monopolul importului austriac. De soluțiunea ei atârnă sorții de izbândă a întregei noastre politici de emancipare economică; o politică al cărei adversar interesat este în linia întîia monarhia vecină. Interesele reciproce nu sunt identice, după cum are bunătatea a susține contele Andrassy, ci, în cazul cel mai bun, ele sunt armonizabile. Nu concesii se pot cere, nu
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
a trata cu un stat străin, în care elementul românesc e persecutat și pus în neputința de-a lucra împreună cu noi la opera comună de întregire economică. Nu la cuceriri gândim, și nici putem gândi la ele. Dar gândim la emanciparea materială și morală a poporului românesc de pretutindenea și când conaționalii noștri de peste Carpați n-ar fi împiedecați, prin șicane politice ungurești proprii a irita o conștiință cât de blândă, de-a munci în liniște pentru ei, poate că cestiunea
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
România a negles prea mult această parte a activității publice. Nu e vorba, legi de organizare interioară avem destule, ba încă avem prea multe; dar bărbații noștri de stat, preocupați cum au fost până acum de ideea cea mare a emancipării naționale, n-au avut nici timpul, nici liniștea de spirit necesare ca să creeze un sistem de organizare care să izvorască din studiul profund și conștiincios al trebuințelor noastre locale și care să fie potrivit cu puterile intelectuale și cu mijloacele de
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
civilizației timpurilor noastre a fost urbanizarea. „În esență urbanizarea a Însemnat și a realizat o concentrare a vieții economice, Îndeosebi industriale, Într-un spațiu limitat (În principal producția de bunuri materiale, consumul și distribuția lor), ceea ce avea să deschidă calea emancipării socio-culturală prin Învățământ și instituțiile de cultură și concomitent la o viață socială extrem de activă, cu nelimitate oportunități de emancipare a spiritului uman. Acest melanj civilizator a dus În timp la constituirea a ceea ce numim, de aproximativ 200 de ani
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
industriale, Într-un spațiu limitat (În principal producția de bunuri materiale, consumul și distribuția lor), ceea ce avea să deschidă calea emancipării socio-culturală prin Învățământ și instituțiile de cultură și concomitent la o viață socială extrem de activă, cu nelimitate oportunități de emancipare a spiritului uman. Acest melanj civilizator a dus În timp la constituirea a ceea ce numim, de aproximativ 200 de ani Încoace, mediul urban. Deși ca structură și oportunități mediul urban s-a delimitat de mediul rural Încă din antichitate, adevărata
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
precedent, unele dintre ele transformându-se În adevărate megalopolisuri, fenomen ce continuă și astăzi. Se poate spune deci, că motorul urbanizării l-a constituit industrializarea, inițial prin concentrarea forței de muncă În jurul acestor centre, iar apoi prin nenumăratele oportunități de emancipare materială și spirituală pe care orașul le oferă. Prin urmare orașul s-a văzut nevoit să treacă treptat de la cele două funcții pe care le-a Îndeplinit de-a lungul a nenumărate secole, adică de locuit și apărare (ca funcție
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
alocuri l-au transformat În sursă de poluare. Dincolo de aceste probleme, mediul rural este supus continuu unei presiuni mereu crescânde din partea mediului urban, atât sub aspect demografic, prin procesul de migrare a populației sale către oraș În căutarea oportunităților de emancipare pe care orașul le oferă, cât și sub aspectul agresiunii poluante, generată de așezările urbane de proximitate. Toate acestea argumentează temerea din ce În ce mai vizibilă astăzi, că mediul rural riscă să-și piardă, prin suprasolicitare, capacitatea sa de autoepurare și regenerare a
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
În vechiul regim demografic, un element tradițional ce ținea de modelul cultural. Caracteristic era faptul că natalitatea nu era acceptată și nici concepută În afara nupțialității (căsătoriilor). Raportul cu celibatul era net În favoarea nupțialității, cu fluctuații Însă, ținând de gradul de emancipare a societății respective, gradul de dezvoltare socio-economică și existența perioadelor de criză: războaie, calamități naturale, epidemii etc., perioade În care nupțialitatea se reducea În favoarea celibatului. Fertilitatea la rândul ei era puternic influențată de vârsta la căsătorie, numărul de copii, mortalitatea
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
și modernizarea orașelor și suprapopularea lor au produs mutații profunde În comportamentul și mentalitatea populației. Pe lângă confortul și facilitățile pe care viața la oraș le oferă, centrele urbane au devenit și centre puternice de cultură și civilizație, contribuind decisiv la emanciparea socială. În plan demografic prima consecință majoră a urbanizării a fost migrarea masivă către oraș a populației rurale, În special de vârstă tânără, determinând o schimbare radicală a repartiției pe medii (urban și rural) a populației. De la 20,6% cât
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
de maximă Înflorire somatopsihică, În care funcțiile biologice și psihice ating maturitatea ce permite trecerea la etapa de adult, are pe lângă o conotație biologică importantă și o conotație socială cel puțin la fel de importantă. Indiferent de tipul, gradul și nivelul de emancipare a speciei umane la scara istoriei, societatea, indiferent de tipul ei, a privit adolescența ca zonă existențială care-i poate asigura perpetuarea și progresul. Acolo unde lucrurile nu au stat așa, sau În evoluția unei societăți date au apărut fenomene
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
intelectuale, generatoare de utopii existențiale, care nu au alt scop decât să inducă lumea În eroare. b) Producerea și acumularea mijloacelor de existență necesare familiei pentru subzistență și dezvoltare, aspect ce conferă familiei un grad de independență și perspectivă de emancipare, ca dealtfel și plasarea ei În contextul social. Sigur că psihologia familiei, gradul ei de unitate și coeziune, au fost influențate de-a lungul timpului istoric de modul cum se produceau și acumulau bunurile necesare existenței. Ceea ce rămâne ca o
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]