2,401 matches
-
acolo. (reper = "la Jules") 3. Trei tipuri de reperaje Reperajul în afara contextului Locutorul poate să utilizeze trei tipuri de reperaje: reperaje bazate pe enunțare, reperaje bazate pe cotext, precum și reperaje în afara contextului, adică acelea care nu sînt fondate nici pe enunțare, nici pe cotext. Ziarele amestecă în permanență cele trei tipuri, așa cum se întîmplă și în următoarele două texte, care figurează pe aceeași pagină de ziar (sublinierile în bold ne aparțin): 1. Primăvara trecută, brevetul intrigase experții, încîntase mass-media și entuziasmase
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
ziaristul recurge fie la reperaje în afara contextului ("pe 26 iulie 1952"), fie la reperajul cu ajutorul cotextului ("trei ani mai tîrziu"). Desemnarea obiectelor sau a persoanelor Împărțirea reperajelor în reperaje situate în afara contextului sau realizate cu ajutorul cotextului și al situației de enunțare este valabilă și pentru localizările în spațiu sau pentru desemnarea obiectelor și persoanelor: - reperaje cu ajutorul situației de enunțare: aici, în față, acolo, această masă, eu, tu etc. - reperaje cotextuale: acolo, în acel loc, el, acesta din urmă, al său etc.
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
mai tîrziu"). Desemnarea obiectelor sau a persoanelor Împărțirea reperajelor în reperaje situate în afara contextului sau realizate cu ajutorul cotextului și al situației de enunțare este valabilă și pentru localizările în spațiu sau pentru desemnarea obiectelor și persoanelor: - reperaje cu ajutorul situației de enunțare: aici, în față, acolo, această masă, eu, tu etc. - reperaje cotextuale: acolo, în acel loc, el, acesta din urmă, al său etc. - reperaje în afara contextului: la Nantes, în Franța, Pierre, soarele etc. Observăm că un anumit număr de unități lingvistice
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
pentru reperajul cotextual. Trebuie, deci, să analizăm modul în care sînt folosite pentru a ști despre cel tip de reperaj este vorba. De exemplu: Pierre a reușit; acest băiat mă surprinde. (reper = cotextul) Ai văzut acest băiat? (reper = situația de enunțare). 10 PLAN AMBREIAT ȘI PLAN NON-AMBREIAT În capitolul precedent am plecat de la premisa că toate enunțurile aveau legătură cu situația de enunțare, fie și numai prin mărcile temporale atașate verbelor. De fapt, trebuie să stabilim o distincție fundamentală între două
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
De exemplu: Pierre a reușit; acest băiat mă surprinde. (reper = cotextul) Ai văzut acest băiat? (reper = situația de enunțare). 10 PLAN AMBREIAT ȘI PLAN NON-AMBREIAT În capitolul precedent am plecat de la premisa că toate enunțurile aveau legătură cu situația de enunțare, fie și numai prin mărcile temporale atașate verbelor. De fapt, trebuie să stabilim o distincție fundamentală între două moduri de enunțare, două planuri ale enunțării, unul ambreiat și unul non-ambreiat, în funcție de relația ce se stabilește între enunț și situația de
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
AMBREIAT ȘI PLAN NON-AMBREIAT În capitolul precedent am plecat de la premisa că toate enunțurile aveau legătură cu situația de enunțare, fie și numai prin mărcile temporale atașate verbelor. De fapt, trebuie să stabilim o distincție fundamentală între două moduri de enunțare, două planuri ale enunțării, unul ambreiat și unul non-ambreiat, în funcție de relația ce se stabilește între enunț și situația de enunțare. 1. Două tipuri de enunțare Enunțurile ambreiate Putem produce un enunț care conține ambreiori și care are legătură cu situația
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
În capitolul precedent am plecat de la premisa că toate enunțurile aveau legătură cu situația de enunțare, fie și numai prin mărcile temporale atașate verbelor. De fapt, trebuie să stabilim o distincție fundamentală între două moduri de enunțare, două planuri ale enunțării, unul ambreiat și unul non-ambreiat, în funcție de relația ce se stabilește între enunț și situația de enunțare. 1. Două tipuri de enunțare Enunțurile ambreiate Putem produce un enunț care conține ambreiori și care are legătură cu situația de enunțare; vorbim atunci
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
fie și numai prin mărcile temporale atașate verbelor. De fapt, trebuie să stabilim o distincție fundamentală între două moduri de enunțare, două planuri ale enunțării, unul ambreiat și unul non-ambreiat, în funcție de relația ce se stabilește între enunț și situația de enunțare. 1. Două tipuri de enunțare Enunțurile ambreiate Putem produce un enunț care conține ambreiori și care are legătură cu situația de enunțare; vorbim atunci de enunț ambreiat. Cel mai adesea, acest tip de enunț conține, pe lîngă ambreiori, și alte
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
temporale atașate verbelor. De fapt, trebuie să stabilim o distincție fundamentală între două moduri de enunțare, două planuri ale enunțării, unul ambreiat și unul non-ambreiat, în funcție de relația ce se stabilește între enunț și situația de enunțare. 1. Două tipuri de enunțare Enunțurile ambreiate Putem produce un enunț care conține ambreiori și care are legătură cu situația de enunțare; vorbim atunci de enunț ambreiat. Cel mai adesea, acest tip de enunț conține, pe lîngă ambreiori, și alte urme ale prezenței enunțiatorului: aprecieri
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
planuri ale enunțării, unul ambreiat și unul non-ambreiat, în funcție de relația ce se stabilește între enunț și situația de enunțare. 1. Două tipuri de enunțare Enunțurile ambreiate Putem produce un enunț care conține ambreiori și care are legătură cu situația de enunțare; vorbim atunci de enunț ambreiat. Cel mai adesea, acest tip de enunț conține, pe lîngă ambreiori, și alte urme ale prezenței enunțiatorului: aprecieri, interjecții, exclamații, ordine, interpelări ale co-enunțiatorului... Fragmentul următor este un exemplu tipic de enunț ambreiat: Sebastian are
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
de astăzi. Și apoi, veți vedea, va cîștiga unul din cele două slalomuri de la Cupa mondială. L'Équipe, 17 ianuarie 1997 Acest text, în care am scris cu italice elementele care au o marcă deictică, se organizează în jurul situației de enunțare: un "eu" implicit se adresează unui "voi" care este luat drept martor ("veți vedea") mobilizînd diverse deictice temporale (mărcile de timp ale verbelor, "anul trecut", "astăzi"). Enunțurile "ambreiate" constituie imensa majoritate a enunțurilor produse. Ne imaginăm cu dificultate o conversație
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
este luat drept martor ("veți vedea") mobilizînd diverse deictice temporale (mărcile de timp ale verbelor, "anul trecut", "astăzi"). Enunțurile "ambreiate" constituie imensa majoritate a enunțurilor produse. Ne imaginăm cu dificultate o conversație în care nu ar exista trimiteri la mediul enunțării sau interpelări ale co-enunțiatorului. Enunțurile non-ambreiate Putem, de asemenea, produce un enunț care să nu aibă ambreiori, care să se prezinte ca total rupt de situația de enunțare: este vorba în acest caz de un enunț non-ambreiat. Enunțurile non-ambreiate nu
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
cu dificultate o conversație în care nu ar exista trimiteri la mediul enunțării sau interpelări ale co-enunțiatorului. Enunțurile non-ambreiate Putem, de asemenea, produce un enunț care să nu aibă ambreiori, care să se prezinte ca total rupt de situația de enunțare: este vorba în acest caz de un enunț non-ambreiat. Enunțurile non-ambreiate nu sînt identificate în raport cu situația de enunțare, ele se străduiesc să construiască universuri autonome. Bineînțeles, ele au un enunțiator și un co-enunțiator și sînt produse într-un anume loc
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
non-ambreiate Putem, de asemenea, produce un enunț care să nu aibă ambreiori, care să se prezinte ca total rupt de situația de enunțare: este vorba în acest caz de un enunț non-ambreiat. Enunțurile non-ambreiate nu sînt identificate în raport cu situația de enunțare, ele se străduiesc să construiască universuri autonome. Bineînțeles, ele au un enunțiator și un co-enunțiator și sînt produse într-un anume loc și timp, dar se prezintă ca rupte de situația lor de enunțare: În timp ce săracilor vechiului Egipt le revenea
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
nu sînt identificate în raport cu situația de enunțare, ele se străduiesc să construiască universuri autonome. Bineînțeles, ele au un enunțiator și un co-enunțiator și sînt produse într-un anume loc și timp, dar se prezintă ca rupte de situația lor de enunțare: În timp ce săracilor vechiului Egipt le revenea o simplă groapă săpată în nisip, apropiații faraonului aveau privilegiul de a fi îngropați în apropierea regelui mort și divinizat, în morminte de piatră sau de zidărie capabile să le apere corpul de distrugere
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
temporal și spațial se face cu ajutorul unui reper oferit de text ("vechiul Egipt"), care ține de competența enciclopedică (vezi cap. 3). Nu există nici verbe la prezentul deictic care ar putea indica faptul că evenimentul evocat are loc în momentul enunțării; dimpotrivă, găsim verbe la perfectul simplu, care situează evenimentele fără a le raporta la momentul enunțării și servesc ca punct de sprijin verbelor la imperfect. Această "dezambreiere" este frecventă în textele literare povestite la perfectul simplu, în textele științifice, în
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
competența enciclopedică (vezi cap. 3). Nu există nici verbe la prezentul deictic care ar putea indica faptul că evenimentul evocat are loc în momentul enunțării; dimpotrivă, găsim verbe la perfectul simplu, care situează evenimentele fără a le raporta la momentul enunțării și servesc ca punct de sprijin verbelor la imperfect. Această "dezambreiere" este frecventă în textele literare povestite la perfectul simplu, în textele științifice, în articolele de dicționar etc. Generalizările sînt un bun exemplu de enunțuri rupte de situația de enunțare
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
enunțării și servesc ca punct de sprijin verbelor la imperfect. Această "dezambreiere" este frecventă în textele literare povestite la perfectul simplu, în textele științifice, în articolele de dicționar etc. Generalizările sînt un bun exemplu de enunțuri rupte de situația de enunțare: așa se întîmplă în generalizările din proverbe sau banalități de tipul: "Francezii sînt individualiști". În acest caz nu există ancorare în situația de enunțare: nici urmă de cuplul de enunțiatori (eu-tu), sau de deictice ca aici, acum etc. Prezentul
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
în articolele de dicționar etc. Generalizările sînt un bun exemplu de enunțuri rupte de situația de enunțare: așa se întîmplă în generalizările din proverbe sau banalități de tipul: "Francezii sînt individualiști". În acest caz nu există ancorare în situația de enunțare: nici urmă de cuplul de enunțiatori (eu-tu), sau de deictice ca aici, acum etc. Prezentul nu indică faptul că enunțul este adevărat în momentul în care locutorul spune fraza, el nu se opune unui prezent sau viitor, ci indică
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
deictice ca aici, acum etc. Prezentul nu indică faptul că enunțul este adevărat în momentul în care locutorul spune fraza, el nu se opune unui prezent sau viitor, ci indică faptul că enunțul este întotdeauna adevărat, în toate situațiile de enunțare și pentru orice enunțiator. 2. Perfect simplu, perfect compus, imperfect Paradigmele celor două planuri ale enunțării În gramatica școlară numim "timp" atît timpul cronologic (prezent, trecut, viitor), cît și paradigmele de conjugare (perfect compus, imperfect etc.) Aceasta constituie o sursă
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
care locutorul spune fraza, el nu se opune unui prezent sau viitor, ci indică faptul că enunțul este întotdeauna adevărat, în toate situațiile de enunțare și pentru orice enunțiator. 2. Perfect simplu, perfect compus, imperfect Paradigmele celor două planuri ale enunțării În gramatica școlară numim "timp" atît timpul cronologic (prezent, trecut, viitor), cît și paradigmele de conjugare (perfect compus, imperfect etc.) Aceasta constituie o sursă de confuzii, căci aceluiași timp cronologic pot să-i corespundă mai multe paradigme: astfel, în franceză
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
chiar la prezent dacă este vorba de un prezent non-deictic (vezi infra 3). Două texte narative În fragmentul care urmează, narațiunea este la perfectul compus; este vorba, deci, de un text ambreiat, care nu introduce o ruptură față de situația de enunțare. Fapt perfect normal pentru un articol dintr-un cotidian regional care vizează să înscrie evenimentele în actualitatea cititorilor săi. Doi răniți într-o coliziune frontală la Clessé CLESSÉ. Marți dimineața către 7.30 s-a produs un accident între două
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
textele non-ambreiate: perfectul simplu. În franceză este imposibil, așadar, să spunem de exemplu "Hier tu pris le train de Niort"24, pentru că în acest caz perfectul simplu este asociat cu deicticele tu și ieri, care sînt ancorate în situația de enunțare. Perfectul simplu este în general rezervat textelor narative; de obicei nu se utilizează în mod izolat un verb la perfectul simplu: evenimentele la perfectul simplu formează un șir de verbe prin care textul avansează către sfîrșitul său, ștergînd orice legătură
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
în general rezervat textelor narative; de obicei nu se utilizează în mod izolat un verb la perfectul simplu: evenimentele la perfectul simplu formează un șir de verbe prin care textul avansează către sfîrșitul său, ștergînd orice legătură cu situația de enunțare. Perfectul simplu nu poate fi utilizat pentru interacțiuni orale, unde există un schimb între un "eu" și un "tu" care își identifică enunțurile în raport cu situația de enunțare. Literatura narativă clasică privilegiază utilizarea perfectului simplu pentru că ea construiește ficțiuni autonome, separate
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
prin care textul avansează către sfîrșitul său, ștergînd orice legătură cu situația de enunțare. Perfectul simplu nu poate fi utilizat pentru interacțiuni orale, unde există un schimb între un "eu" și un "tu" care își identifică enunțurile în raport cu situația de enunțare. Literatura narativă clasică privilegiază utilizarea perfectului simplu pentru că ea construiește ficțiuni autonome, separate de universul în care se mișcă cititorul. În textele de comunicare, utilizarea lor este foarte variabilă; îl găsim în special în reportajele sportive. Utilizînd perfectul simplu, enunțiatorul
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]