1,945 matches
-
spațiu al locuirii, chiar că vor rămâne constante. Un alt argument este acela cu privire la incertitudinea viitorului. Nu știm ce se va întâmpla, ce tehnologii vor fi folosite, iar nici catastrofele nu pot fi prevăzute. Ca urmare, să avem o atitudine epistemologică onestă și umilă și să nu pretindem că putem controla viitorul prin deciziile pe care le luăm în prezent. În fine, altă sursă de creștere a incertitudinii este dată de faptul că nu putem știi ce dorințe vor avea generațiile
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
în clădire, nefiind exclusă ipoteza ca în clădire să nu se afle nimeni. Altfel spus, cel ce sesizează un incendiu are responsabilitatea de a acționa, deși putem vorbi doar despre posibilitatea prezenței unor oameni. Dar chiar această posibilitate ontologică și epistemologică este suficientă pentru a asigura asumarea de responsabilități. Simpla credință că ar putea exista oameni, chiar dacă nu există temeiuri sigure că așa stau lucrurile, este o condiție suficientă pentru a acționa ca și cum ar exista oameni. Acest tip de raționament se
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
exista în viitor oameni a căror viață ar putea fi pusă în pericol dacă ar trăi într-un mediu natural ostil este o condiție suficientă pentru a acționa în prezent în favoarea protecției mediului. Posibilitățile din prezent, definite în limitele lor epistemologice, nu sunt diferite din punct de vedere moral de posibilitățile din viitor. 2.4. Principiile unui mod de viață ecologist 2.4.1. Ecologismul ca mod de viață În literatura domeniului a fost propusă teza că cel puțin "ecologia profundă
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
în relațiile internaționale să existe întotdeauna cineva care pierde, ceea ce s-a întâmplat până acum în lumea reală îndeamnă la scepticism. Desigur, faptul că până acum lucrurile s-au petrecut într-un anumit fel nu este din punct de vedere epistemologic un temei pentru a crede că ele se vor desfășura asemănător în viitor, dar o atitudine realistă nu încurajează scenariile optimiste. Totuși, pornind de la adevărul că poluarea nu se oprește la granițele statelor, este posibil un argument în favoarea protecției globale
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
ce desemna aparatul administrativ domnesc, utilizată în secolul al XVI-lea a dispărut chiar în perioada finală a acestei epoci, sau cel târziu, la începutul secolului al XVII-lea. În acest punct se impune și o altă distincție, de natură epistemologică, dintre știința managementului, empirică, bazată exclusiv pe experientă și logică, ce nu antrenează în mod obligatoriu un corpus de termeni specializați (pe care o regăsim în Invățăturile lui Neagoe Basarab) și în managemerntul științific de după 1900, teoretizat de Taylor, Gantt
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
formare ține de analogie și transfer. Devine element fundamental în creația altor constructe metaforice: med. bandaj, med. bandeletă reactivă etc. III.5. Funcția euristică a metaforei specializate Cercetările privind funcțiile metaforei în limbajele de specialitate reprezintă ceea ce am numi "cotitura epistemologică" în studiul metaforei, din ultimele decenii. În 1994, Assal pune pentru prima dată în evidență fundamentele semantice și cognitive ale mataforei în terminologie, în general, detașându-se de tradiția studiilor lui Wuster, care considera metafora o sursă de ambiguitate, dată
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
activitatea unor oameni de geniu ca Louis Pasteur și Claude Bernard. Secolul al XIX-lea, secolul XX impun numeroase alte metafore generice, lămurindu-l pe omul de știință cu privire la ramura, specializarea medicală de avangardă. Denumirea subdomeniului medical respectă strategiile impuse epistemologic: metafora-titlu este o unitate bimembră, oferind prin prefixoid informații de natură conceptuală, iar prin logos, ordinea proprie gândirii omului de știință (filologie, biologie). Diferențele de strategie sunt impuse de raportul dintre general și particular. Judecate după criteriul ocurenței și al
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
este un procedeu estetic, antropocentrismul este o perspectivă conceptuală, metodologică și de filozofie a limbajului, străină retoricii. Antropomorfizarea implică, în concepția noastră, toate dimensiunile "umanului", de la cea biologică la cea psihologică și spirituală. Considerăm perspectiva antropocentrică, în terminologie, o metodă epistemologică, ce implică ființa umană ca model de accesibilizare a abstractului. Modele de conceptualizare, omul de știință a căutat înainte de toate, în sine însuși, ca ființă integrală și numai apoi și-a extins sfera de echivalențe la habitat, mediu, Cosmos etc.
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
un efort comun. Klein (Klein, 1990) concepea tendința holistică "unificatoare" a științei contemporane, drept expresie a "noii diviziuni a cunoașterii". c) existența unui fond conceptual comun, a unei unități de studiu interdomeniale, mai cu seamă, în cazul noțiunilor de natură epistemologică (concepte, raționamente, legi, metode care sunt comune mai multor discipline), în măsură să permită conexiunile informaționale între disciplina-sursă și disciplina-recipient. În concepția lui S.N. Smirnov, fundamentul epistemologic al interdisciplinarității îl reprezintă "unitatea întregii cunoașteri științifice". Basarab Nicolescu (1996) a conceput
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
unei unități de studiu interdomeniale, mai cu seamă, în cazul noțiunilor de natură epistemologică (concepte, raționamente, legi, metode care sunt comune mai multor discipline), în măsură să permită conexiunile informaționale între disciplina-sursă și disciplina-recipient. În concepția lui S.N. Smirnov, fundamentul epistemologic al interdisciplinarității îl reprezintă "unitatea întregii cunoașteri științifice". Basarab Nicolescu (1996) a conceput interdisciplinaritatea drept transfer de metodă realizat în trei grade - epistemologic, aplicativ, genarator de discipline noi în domeniul cunoașterii științifice. Termenul de "interdisciplinaritate" a fost consemnat de Florin
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
discipline), în măsură să permită conexiunile informaționale între disciplina-sursă și disciplina-recipient. În concepția lui S.N. Smirnov, fundamentul epistemologic al interdisciplinarității îl reprezintă "unitatea întregii cunoașteri științifice". Basarab Nicolescu (1996) a conceput interdisciplinaritatea drept transfer de metodă realizat în trei grade - epistemologic, aplicativ, genarator de discipline noi în domeniul cunoașterii științifice. Termenul de "interdisciplinaritate" a fost consemnat de Florin Marcu și C. Maneca în Dicționarul de neologisme (ediția a III-a 1978), de Le petit Larousse en couleurs (1995), de DEX (1982
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
accepțiunea simplă a medicinii ca "artă de a vindeca" și reclamă aprofundarea efectelor prin colaborarea cu obiectul de studiu al chimiei. Tot astfel, studiul mecanismului de transmitere a impulsurilor nervoase revendică conexiuni aplicative cu fizica. Sunt două exemple de interdisciplinaritate epistemologică ce generează noi discipline de studiu (biochimia, biofizica). Există o interdisciplinaritate de metodă, în sens larg: metodele disciplinelor matematice și mai recent, ale informaticii se aplică în studiul statisticilor realizate în sfera medicală. Medicina legală este un alt exemplu de
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
generează noi discipline de studiu (biochimia, biofizica). Există o interdisciplinaritate de metodă, în sens larg: metodele disciplinelor matematice și mai recent, ale informaticii se aplică în studiul statisticilor realizate în sfera medicală. Medicina legală este un alt exemplu de interdisciplinaritate epistemologică: activitate medico-legală, medicina legală, tanatologia medico-legală, raportul de cauzalitate, traumatologie medico-legală, expertiza medico-legală, regimul juridic in alcoolism, expertiza medico-legală de amânare, expertiza medico-legală a capacității de muncă, expertiza medico-legală a filiației etc. Conexiunile conceptuale, informaționale, metodologice dintre medicină, ca disciplină-
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
Sunt sfere conceptuale în măsură să pună în evidență eliminarea multora dintre granițele cunoașterii, prin mijloace care favorizează intersectia holistică dintre limbaje (facultațile de profil, specializările mereu în transformare, lucrările de specialitate, reviste etc.). Aplicând vectorii metodologici, "nivel ontologic", "nivel epistemologic" de interpretare a lexicului științific interdisciplinar, Angela Bidu-Vrănceanu realiza distincția necesară dintre "interferențele" terminologice - împrumuturi interdomeniale - și "interdisciplinaritățile propriu-zise". Dacă prima categorie se bazează pe echivalențe întâmplătoare, cea de-a doua se caracterizează prin identitatea semantică dintre întrebuințările unuia și
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
psihologiei (atenție, atitudine, emoție, empatie, pedagogie socială), lingvisticii (propoziție, semn, semnal, semnificat, semnificant, semiotică, vorbire), semanticii (semantică, sens), științelor naturale (ecologie, ecosistem) etc. VII.6. Metafore interdisciplinare în limbajul economic; scenarii cognitive Interdisciplinaritatea este unitatea întregii cunoașteri științifice, sub aspect epistemologic. Pentru Maria Theresa Cabré (M.T. Cabré, 1998) terminologia s-a impus ca o știință interdisciplinară, la nivelul căreia sunt valorificate instrumente specifice lingvisticii, științelor comunicării, științei, în general. Consubstanțialitatea dimensiunii epistemologice și culturale - la nivelul obiectului cunoașterii și al metodelor
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
cognitive Interdisciplinaritatea este unitatea întregii cunoașteri științifice, sub aspect epistemologic. Pentru Maria Theresa Cabré (M.T. Cabré, 1998) terminologia s-a impus ca o știință interdisciplinară, la nivelul căreia sunt valorificate instrumente specifice lingvisticii, științelor comunicării, științei, în general. Consubstanțialitatea dimensiunii epistemologice și culturale - la nivelul obiectului cunoașterii și al metodelor utilizate în științele socio-umane - nu a rămas fără consecințe asupra structurii expresiei lingvistice a unităților terminologice (M.T. Cabré, 1998, 48). Așa de pildă, conceptul "politica ușilor deschise" asociază un model de
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
și o atitudine de natură subiectivă, pe care limbajul științelor exacte a eliminat-o/ minimalizat-o, prin formalizarea expresiei. Din chiar perioada formării sale, limbajul economiei s-a impus ca un sistem terminologic interdisciplinar, situat la intersecția a două domenii epistemologice - cel al științelor sociale și cel al științelor exacte. Terminologia economică a secolelor al XV-lea și al XVIII-lea se caracterizează printr-o mare putere de absorbție a ideologicului, a sociologiei. Realismul și "spiritul laic" în materie de ideologie
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
disciplinei s�nt tot at�?ia parametri ai ecua?iei istorice a sociologiei. �Tendin?ele generale� ale disciplinei la ora actual? s�nt: cre?terea ?i segmentarea institu?ional?, diversificarea referin?elor teoretice, �rutinizarea� cercet?rîi aplicate etc. Pe plan epistemologic, se poate discerne voin?a general? a sociologiei de a se rupe de filosofia social? ?i dorin?a de respectare a criteriilor ?tiin?ificit??îi, chiar dac? aceste criterii fac obiectul definirilor multiple, adesea contradictorii. �n planul teoriei, �ntoarcerea la
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
tiin?a omului � sau fiziologia aplicat? pentru ameliorarea institu?iilor sociale � nu scap? nici ea regulii comune care cere unei ?tiin?e s? se aplece asupra faptelor observate ?i discutate pentru a deveni �pozitiv? Totu?i, exist? o mare diferen??, epistemologic decisiv?, �ntre ?tiin?ele care trateaz? (corpurile brute( (că astronomia sau fizică) ?i cele care trateaz? (corpurile organizate( (că fiziologia sau psihologia); prin cunoa?terea de sine pe care acestea o autorizeaz?, omul poate accede la o viziune diferit? despre
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
de exigen?ele metodei sale. Mai ț�rziu, mi?carea s-a dotat ?i cu o revist?, La R�forme sociale (1881) care a avut meritul principal de a fi precedat toate celelalte reviste din ?tiin?ele sociale. Importan?a epistemologic? ?i teoretic? a lucr?rilor lui Le Play, mult timp neglijat?, nu este contestat? �n zilele noastre. Plec�nd de la ipoteza c? starea unei societ??i poate fi sesizat? plec�nd de la studiul unit??ilor sociale cele mai mici, Le
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
ele sociale: cea a lui Auguste Comte ?i aceea a lui Herbert Spencer. �ntre ele n-a fost o adev?raț? confruntare, din cauza alunec?rîi primeia �n misticism ?i religiozitate, fapt care i-a eclipsat, pentru un timp, importan?a epistemologic?. Pozitivismul r?m�ne �ns? viu �n versiunea spencerian? care cunoa?te dezvolt?rile cele mai importante. De altfel, Spencer a fost adesea prezentat că unul dintre fondatorii ?colii organiciste. Aceasta va fi verigă decisiv? �n succesiunea teoriilor care au
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
s? insist?m asupra diferen?elor de con?inut, atunci �n loc s? vorbim de �?tiin?ele spiritului�, mai bine am folosi expresia �?tiin?ele culturii�, care ar avea meritul de a nu mai face din fenomenele psihice o miz? epistemologic?. Psihologia ?tiin?ific? va fi explicativ? sau nu va fi deloc; nici �ntr-un caz nu se va mai confundă cu scoaterea la lumina zilei a �proceselor psihologice individuale ale unor persoane determinate�, a?a cum aveau obiceiul s? fac? anumi
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
de volume, se ocup? mult timp de percep?ie ?i senza?ie, ?i ele s�nt citite ?i comentate pretutindeni. Vom re?ine mai ales faptul c? Wundt dezvolt? o teorie a percep?iei care nu e lipsit? de interes epistemologic. Revenind, pe urmele lui Spencer, asupra conceptului de cauzalitate care �i apare de o importan?? primordial? �n toate discu?iile referitoare la ?tiin?ificitatea disciplinelor, el are grij? s? disting? dou? feluri de cauzalitate: una care s-ar aplica fenomenelor
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
cuno?țin?elor pe care le presupune (?i care nu-i scutit? de contradic?îi datorate personalit??îi complexe a autorului), care atinge istoria, dreptul, economia ?i sociologia, vom degajă patru aspecte, poate mai determinante ca altele. 1. Pe plan epistemologic, lucr?rile lui Weber se �nscriu pe deplin �n dezbaterea neokantian? deja evocat?. Pentru el, sociologia nu se poate baza pe postulatul c? exist? legi universale ale comportamentului uman, comparabile cu cele existente �n ?tiin?ele naturale. 2. Ceea ce nu
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
reu?ea s? fie titular de curs la facultatea de litere din Bordeaux. Alunecarea spre st�nga, dac? nu a lui Durkheim, cel pu?în a unora dintre ap?r?torii s?i, explic? mai bine dec�ț alte motive � epistemologice sau institu?ionale � pasul pe loc al �dasc?lului din Bordeaux� (denumire folosit? �n epoc?) �ntr-o facultate din provincie timp de cincisprezece ani, n ciuda eforturilor sale energice de a reveni la Paris. Universitatea anilor 1880 Pe plan institu?ional
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]