2,988 matches
-
acceptul. Claudia Johnson afirmă că filmul regizat de Rozema ne ofera ceea ce mulți dintre cititori apreciază în opera lui Jane Austen, insă ecranizările nu redau niciodată: prezența lui Jane Austen că narator.8 Fanny preia acest rol în film, fiind eroina poveștii și totodată cea care ne poartă în interiorul intrigii. Rolul de narator al lui Fanny se leagă de o altă temă pe care Patricia Rozema a dezvoltat-o în ecranizare aceea a femeii ca scriitor. În acest sens, elementele biografice
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
sociale. În român, Fanny îi scrie numeroase scrisori fratelui ei, William; Patricia Rozema însă, o transformă pe Fanny în ceea ce reprezintă ideea modernă de scriitoare, o creatoare de ficțiune. Preocupările literare ale lui Fanny sunt cheia ei către libertate. Pasiunea eroinei pentru literatură și afirmarea că scriitoare este, de asemenea, redata în strânsă legătură pe de o parte cu relația dintre Fanny și Șir Thomas și pe de altă parte în evoluția sentimentelor ei față de Edmund și Henry. Atât în român
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
și să își urmeze judecată în mod consecvent. Fanny seamănă mai degrabă cu Elinor Dashwood decât cu orice alt personaj al lui Jane Austen în ceea ce privește cunoașterea naturii umane, precum și prin faptul că depune eforturi pentru a-și urma principiile. Ambele eroine, deși au o educatie aleasă, întâmpină dificultăți în menținerea corectitudinii morale când sunt înconjurate de persoane care exercită presiuni asupra lor pentru a se conforma așteptărilor societății. Fanny este puternică, independența și dornică să evolueze. Decizia de a nu răspunde
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
15 Critică literară a marginalizat-o pe Fanny Price, la fel cum a făcut și familia Bertram și la fel cum ar fi procedat și publicul modern cu două secole mai tarziu, daca ecranizarea ar fi transpus imaginea fidelă a eroinei românului. Intervenția Patriciei Rozema în transformarea personajului principal a fost necesară pentru că filmul să poată avea succes comercial, însă, poate cu atat mai mult, acest fapt ar trebui să ne întoarcă spre original. Fanny Price, așa cum a fost ea gândită
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
trebui să ne întoarcă spre original. Fanny Price, așa cum a fost ea gândită de creatoarea ei, nu este nici lipsită de viață, nici pasivă. Este temperata, cu un grad ridicat de problematizare și ar putea fi chiar cea mai puternică eroina a lui Jane Austen. Mansfield Park în regia și după scenariul Patriciei Rozema constituie, fără îndoială, o reinterpretare inovatoare a românului lui Jane Austen, care include pentru prima dată în istoria adaptărilor realizate după românele scriitoarelor britanice critică literară dedicată
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
senil, inofensiv Simion Tulea • Tipul burghezului rafinat și generos ("burghezul gentilom") Leonida Pascalopol • Tipul "eternului feminin" enigmatic Otilia Mărculescu • Tipul intelectualului în formare, al ambițiosului profesional, perfecționist, "martor și actor" Felix Sima Caracterizarea personajelor (receptare critică) OTILIA MĂRCULESCU "Otilia este eroina mea lirica, fondul meu de ingenuitate și copilărie, tipizarea mea fundamentală, în ipostaza feminină. Otilia este oglindă mea de argint." (G. Călinescu) " Destinul ei este de a rămâne în ambiguitate, în eternul feminin și în clipa, între da și nu
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
de destin, provocată de uciderea soției, la care a asistat, în barul în care a intrat ucigașul nocturn. Entuziast, decăzut din tot ce a însemnat viața socială până în momentul tragediei, Parry pare un personaj de poveste care, ca și Amélie, eroina lui Jean Pierre Jeunet aproape o "replică" feminină a personajului lui Gilliam, își dorea să ajute oamenii, să le aducă fericirea. Misiunea lui "secretă" este găsirea Sfanțului Graal, pentru a reda omenirii fericirea pierdută. I se pare a-l fi
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
moarte". Sábato, nevrotic, se regăsește în tristețea și melancolia altui nevrotic, Flaubert, ambii căutând în arta scurtarea distanței dintre viața reală și fantezie, salvarea viselor de a se transformă în "realități banale, iar iubirile sublime în irizorii locuri comune". Salvarea eroinei lui Flaubert este sinuciderea, căci, se întreabă Sábato: "Ce putea să facă biată nefericită decât să se sinucidă? Iar, prin sacrificiul acelei biete nefericite, acelei ridicole romantice de țară, Flaubert (în mod trist) se salvează"30. Dar oare se salvează
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
de orice curajul și loialitatea și care, desi mereu înconjurat de femei care îl asculta fascinate, neagă că ar fi un Don Juan, insă mărturisește că au fost trei sau patru femei importante în viața lui. Spune că Alejandra, nemuritoarea eroina din românul sau Despre eroi și morminte, este personajul care îl reprezintă cel mai bine. Sábato detesta să scrie, râde de așa-numitul "boom al literaturii latino-americane" și îi este teamă că ideile sale să nu fie vulgarizate și interpretate
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
fără naționalitate, clasa socială, talent sau orice altceva, ci omul de aici și de aiurea și care este, în maniera sartriană, "o pasiune inutilă". Viziunea asupra omului și a lumii îl apropie pe Sábato de existențialismul lui Sartre; de fapt, eroina din Tunelul, María, îl citește pe Sartre și asimilează ideile acestuia. Pascal spunea că nu suntem decât niște condamnați la galere legați cu lanțuri la aceeasi galera, în așteptarea morții. Cu astfel de percepții, conviețuirea este un infern. Dacă acestei
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
personajului de a iubi. Analizând proza Hortensiei Papadat-Bengescu, Nicolae Manolescu distingea, în Istoria critică a literaturii române: 5 secole de literatură, între ,,sufletul senzorial" și ,,sufletul sentimental": ,,În afara senzației imediate (sângele în tâmple, nodul în gât, roșeața obrajilor, pierderea respirației), eroina din Marea cunoaște prea puține reacții"282. Emanuel, personajul lui Blecher din Inimi cicatrizate simte iubirea senzorial. Această trăsătură comună a personajelor celor doi autori i-au determinat pe criticii literari să afirme că iubirea oscilează și într-un caz
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
mai mulți adepți: "Ruptura, provocată apoi subtil și brutal de mine, chiar în vremea acestei exasperări, i-a agravat net patologicul tulburării, până când, nemaiputând umbla pe stradă, din neliniște nedefinită, a intrat într-un sanatoriu din Viena."11 Tot aici, eroina își va găsi un vremelnic refugiu după moartea neașteptată a lui Fred Vasilescu. Într-o însemnare din Note zilnice, autorul recunoaște, după un hiatus de memorie, că personajele feminine par a se înrudi, iar explicația nu o găsește decât în
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
literari: "Individualist fără scăpare, d. Camil Petrescu nu poate crea, în ordine masculină, decât bărbați după chipul și asemănarea sa, iar în ordine feminină decât femei instinctive și slabe, dacă facem o excepție pentru Ecaterina Boiu (Ioana Boiu, sic!, n.n.), eroina din Suflete tari, care nu e altceva decât o replică feminină a prototipului său masculin.85 Verdictul atât de subtil dat de Șerban Cioculescu ne îndreptățește o dată mai mult să fim consecvenți cu direcțiile și conceptele trasate de psihanaliza lui
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
personajul să-și proiecteze o Anima accentuată. Orice bărbat are o doză de feminitate, pe care, parțial, o acceptă, dar o și recuză. Anima suferă de un proces de eterogenizare, creatorul d-nei T. își vede proiecția sufletească inconștientă preluată de eroină. După un timp însă, același arhetip al feminității este refulat, datorită relației de cauzalitate stabilită cu instinctul matern (izvor originar al Animei) și reminescențele reprobabile ale complexului incestuos. Este util să amintim, în această logică a faptelor, că scriitorul nu
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
laconică inclusă de d-na T. în scrisorile sale ne-a atras cu deosebire atenția: Atâta suferință, prin simpatie, ca acele forțe recent descoperite, a înmuiat în mine tot scheletul mândriei."130 Avem noi temeiuri să presupunem că prin vocea eroinei scriitorul face aluzie la latențele unei vieți interioare insolite și infinite prin complexitatea ei, pe care însă nu reușește să și-o reprezinte cu ajutorul conștiinței: inconștientul personal și Anima ca echivalent al femeii ideale. Concluzia la care ajunge Al. George
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
obsedant ca elemente ce îi definesc personalitatea. Nu ar fi exclus ca tot în Anima constelată să se afle originea erorii pe care am mai amintit-o în legătură cu entuziasmul lui E. Lovinescu la apariția schițelor semnate "D-na T." Complexitatea eroinei deschide perspectiva unei alte idei, credem inedite. Contemporanii lui Camil Petrescu au conchis că prototipul d-nei T. ar fi Cella Serghi sau, și mai incitant, Martha Bibescu. Adevărul îl aflăm în Note zilnice. Pentru autorul însuși, femeia din realitate, care
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
ce stă sub semnul iremediabil al ratării. Încă din adolescență, iubește fără nicio speranță pe d-na T, este un intelectual mediocru, îmbătrânit precoce, iar versurile sale sunt de o platitudine dezagreabilă. E o figură în negativ a lui Pygmalion, eroina încercând în zadar să-l cizeleze și, din punctul ei de vedere, cea mai gravă carență ar fi tocmai nulitatea lui ca poet: "Am încercat să-l fac să-și schimbe viața, să-l transform, așa cum spălăcita Thea transformase pe
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
greu de acceptat pentru unii, este postura de femeie jertfită. Am menționat deja ipotezele unor exegeți legate de cauzele care provoacă sciziunea cuplului Fred d-na T., cea mai judicioasă fiind cea lansată de Liviu Călin și, ulterior, N. Manolescu. Eroina este o "femeie hărăzită să fie iubită de toți bărbații", inteligența sa debordantă stă sub semnul fluidității inefabile, iar sexualitatea diseminează în toate mișcările și gândurile care îi luminează chipul. În preajma ei, Fred resimte un acut complex de inferioritate și
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
sub semnul inefabilei fluidități. Și dacă stilul e omul, atunci ofelizarea sufletească a lui Fred transpare și în stilul său de scriitor ocazional: s-a văzut că în planul expresiei, cele mai multe comparații trimit la regimul acvatic. Încă din incipitul romanului, eroina ne apare cu brațul încărcat de flori și tot fragmentul liminar al jurnalului ei (implicit al cărții) construiește o rețea paradigmatică hamletiană: mustrările scriitorului sunt pentru ea la fel de inutile ca mânia cuiva care a bătut din greșeală la o ușă
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
aceeași autoare observă corect: "<<Doamna T.>>, primul pseudonim al Autorului, <<obligă>> pe acesta la transferul intratextual al numelui, devenit indispensabil (...). Poate fi considerat, ulterior, un heteronim, când numele real al romancierului apare pe coperta cărții."322 (s. a.) Descrierea propriu-zisă a eroinei conține elemente, aparent, comune: "Nu înaltă și înșelător slabă, palidă și cu un păr bogat de culoarea castanei (...) și mai ales extrem de emotivă..."323. Defel întâmplător, atenția se concentrează asupra privirii, care, simbolic, metaforic și metonimic, sugerează capacitatea unui artist
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
spus ochii>>, cum ceream eu în cealaltă indicație care păruse (...) cu altă interpretă, de neînțeles."331 Aproape în toate contextele, observațiile doamnei T. consemnează percepția vizuală. De exemplu, descrierea unei zile de început de primăvară cuprinde cele două repere caracteristice eroinei flori și ochi: "Se purtau buchete de violete și toate privirile erau vii."332 Autorul se îndepărtează de strategia descriptivă accentuat stereotipică, în special în cazul portretizării feminine, și polarizează atenția asupra privirii tocmai ca instrument de insuflare a vieții
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
consumă, dintr-o milă care "a înmuiat scheletul mândriei"333, iar, spre sfârșit, apare această recunoaștere: "Dar eu simțeam că tot ce eram <<eu>> mi se refugiase în ochi, în obraji."334 Din nou, privirea probează suferința și durerea cauzate eroinei de afirmațiile circumstanțiale: "E îngrozitor câți bărbați sunt îndrăgostiți de tine..."335. Acestea nu îi pot da explicația neîmpărtășirii ori a nemărturisirii dragostei de către bărbatul pe care ea îl iubește: Dacă sunt într-adevăr excepțională, cum de îmi poate prefera
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
de notele de subsol, comentariile celorlalte personaje despre doamna T., propria părere a acestui personaj feminin despre aspectul fizic 359, temerea comunicată repetat despre impresia ei că îi este indiferentă lui Fred etc. percepția diferită a celorlalte personaje visàvis de eroină, percepție ce nu se abate de la regulile comune chiar și în viața obișnuită, nu neapărat în pagini de roman: "-N-oi fi pus gând rău urâtei aceleia care stă de vorbă cu Ladima? Șefule, te știam om de gust. Parcă m-
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
un "zid" al inacesibilului, al neimplicării, asemeni atitudinii personajelor din tablourile lui Manet, Berthe Morisot sau Gustave Caillebotte 363. Privirea nu se mai îndreaptă ca filtrată spre lumea ficțională, ci o denunță și renunță. Edificator este fragmentul care relatează reacția eroinei după moartea lui Fred: "Totuși pe doamna T. n-am putut-o întâlni decât peste o jumătate de an, la începutul lui iunie. A doua zi după incinerarea lui Fred Vasilescu (...) plecase la Viena. Când i se comunicase că e
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
a fost manifest devine absent. De exemplu, Emilia Răchitaru îi arată lui Fred un teanc de scrisori "legat în cruce cu o panglică roză"398 și având "sistematic o fotografie ca un indiciu despre conținut"399 deasupra. Despre autorul lor eroina declară, cu amprenta stilistică obișnuită, că provin de la "un tip...puțin cam haloimăs"400, dar "simpatic"401, în vreme ce Fred Vasilescu, cu glasul înmuiat și memoria înfiorată deja de identificarea ghicită, spune abia reușind să mimeze indiferența: "Parcă l-am văzut
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]