1,922 matches
-
vedere logic, și cunoașterea populară are o organizare internă și o segmentare de tip noțional, însă noțiunile cunoașterii și culturii populare nu au de obicei același conținut (și nici aceeași sferă) cu cel al cunoașterii științifice și al culturii de erudiție, chiar și atunci cînd vizează aceeași categorie de realități. De aceea, nici semnificațiile de la nivelul limbii populare nu sînt în mod obișnuit congruente cu cele de la nivelul limbii literare, iar formelor lingvistice li se atribuie conținuturi diferite chiar și atunci
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
dintre reprezentanții de seamă ai Școlii filozofice de la Marburg de orientare neokantiană. Este autor al funcționalismului, un curent de gîndire de tip integralist, și întemeietorul unei logici a funcțiilor. Reflecțiile sale asupra funcțiilor simbolice ale gîndirii sînt susținute de o erudiție neobișnuită, iar, printr-o evidentă deschidere către spiritul științific, Cassirer rămîne în cadrele generale ale criticismului pe care îl caracterizează ca fiind o gîndire ce raportează în mod constant filozofia și știința una la alta137. El a luat act de
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
a transmis din perioadele anterioare pentru fiecare dintre ele. Un aspect important al relației dintre limbă și tradiție se relevă atunci cînd prin tradiție se înțelege "moștenire culturală". Deoarece cultura are două aspecte, cultura populară (sau minoră) și cultura de erudiție (sau majoră), există și două tradiții corespunzătoare. În mod obișnuit, tradiția culturii populare se raportează la limba populară, aceasta fiind -de altfelo componentă a acelei tradiții. Dar, atît cultura populară, cît și limba populară sînt intens marcate de trăsăturile etnice
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
și permanente, schimbările de la acest nivel sînt de obicei puțin radicale, ele eșalonîndu-se pe perioade de timp îndelungate și, de aceea, sînt greu de determinat în timp, raportarea lor la cronologie vizînd mai multe secole. La rîndul ei, cultura de erudiție are drept component și mijloc de expresie limba literară, corespondentul normat și cultivat al limbii populare. La acest nivel al limbii literare, tradiția se manifestă, în primul rînd, ca o tradiție a scrisului și, prin aceasta, se produce o mai
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
comunităților culturale, deoarece fiecărei comunități lingvistice îi corespunde un anumit nivel și un anumit patrimoniu cultural care, într-o formă sau alta, se reflectă în mod necesar în limbă. Din corespondențele cultură minoră (populară)-limbă populară și cultură majoră (de erudiție)-limbă literară (de cultură) rezultă că dimensiunile limbii în raport cu cultura se manifestă diferit în funcție de tipul de cultură și de aspectul limbii. Caracterizată prin sincretism, cultura pupulară atrage și limba într-o astfel de manifestare, măcar prin unele aspecte ale ei
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
să exprime o filozofie (cea etnică), iar, pe de altă parte, disponibilă valorificării în crearea filozofiei culte. Aceasta, filozofia cultă, nu are însă obligația de a privi spre filozofia etnică, interpretînd-o sau preluîndu-i și dezvoltîn-du-i anumite laturi. Filozofia propriu-zisă (de erudiție sau cultă) are ca mijloc de expresie limba literară, care are o istorie și trăsături diferite în raport cu cea populară, deși formează împreună cu ea același idiom. Fiind alcătuită și funcționînd prin intermediul voinței, limba literară se manifestă, îndeosebi la nivelul mijloacelor de
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
lui Enric Theodor Rötsche (Arta reprezentărei dramatice). 331 Vezi, Tudor Vianu, Filosofie și poezie, Casa Școalelor, București, 1943, p. 17. 332 Așa se prezintă lucrurile în cercetarea lui Tudor Vianu, publicată la 1943 cu titlul Filosofie și poezie. Antrenînd multă erudiție și bazîndu-se pe o perspectivă bine determinată, analiza întreprinsă aici este tributară, în mod evident, spiritului hegelian, care presupune o unitate principială, la Hegel în Ideea Absolută, pe care însă Vianu nu o numește ca atare, dar care se poate
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
ș.a., T. este poetul reprezentativ prin excelență al unui anumit șaptezecism, caracterizat de reflexivitate austeră, de frecventarea temelor „înalte”, de elaborația intelectualizantă, de criptarea aluzivă, recursul la alegorie și parabolă, la metafora substanțializată, procedări susținute de iscusința tehnică, alimentată de erudiție și de naturalețea referințelor livrești. De fapt, catalogarea rămâne valabilă mai ales pentru prima etapă, în care se înscriu volumele Mic tratat de glorie, Cântec de trecut Akheronul (1975), O zi în natură și Uneori, plutirea, ambele apărute în 1977
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290290_a_291619]
-
Adnotate și comentate, ele reprezintă, împreună cu iconografia și indicele de nume, o sursă substanțială și un instrument de lucru, pe baza cărora cunoașterea pașoptismului românesc se nuanțează și îmbogățește. Prevalentă, în activitatea lui B., se vădește orientarea căre lucrările de erudiție istorico-literară. Numele lui rămâne legat de „un prim panoramic al istoriei literare românești”, realizat în Istoriografia literară românească de la origini până la G. Călinescu. Excurs istoric și bibliografie a fenomenului de cultură reprezentat de „istoria literară”, încercare de identificare a configurațiilor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285900_a_287229]
-
de talie universală, precum Thomas Mann în literatură, Richard Wagner în muzică, Fr. Nietzsche sau Max Weber, întemeietori ai unor noi orizonturi în filosofie, politică și în domeniul teoriei sociale. Opera lor nu a fost niciodată depășită prin valoare și erudiție 343. V. GERMANIA SUB IMPACTUL REVOLUȚIILOR INDUSTRIALE 1. Revoluțiile industriale: un impact pozitiv Dacă revoluția franceză a provocat un adevărat seism în istoria Germaniei, revoluția industrială îi va aduce acel "plus" de care avea nevoie pentru a se afirma ca
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
Succesul este pe deplin explicabil: în primul rând, păstrarea și dezvoltarea unui sistem educațional pliat pe necesitățile țării; în al doilea rând, cercetarea științifică sistematică. De la începutul secolului al XIX-lea, reforma universitară a lui Humboldt a fost centrată pe erudiție și cercetare, iar fondarea Universității din Berlin în 1810 a fost deosebit de rodnică (astăzi Universitate din Berlin îi poartă numele)443. Creșterea demografică rămânea, evident, un mare câștig pentru Germania: dacă în 1871 populația sa număra 41 milioane locuitori, în
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
eminesciene; un acribios pînă în marginea pedanteriei. Se află între eminescologii de frunte, la care instrumentele filologice îți relevă maxima utilitate. "Pentru el, citim în Prefața lui Nicolae Georgescu, filologia înseamnă discurs larg cultural, demonstrație, spectacol de idei, paradă de erudiție; o prelungire a hașdeismului". A fost, ca diriguitor al "Convorbirilor literare", un bun și necesar continuator al ideilor care i-au animat pe junimiști, iar seria sa de Studii și documente literare (v. I-XIII, 193l-l946) este și rămîne un
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
este că s-au reîntors, după douăzeci de ani, bancurile cu personajele politice, dar cred că râsul e terapeutic și bun (cât pe ce să mai bag aici un ridendo castigat mores, dar cred că ajunge cu parada de falsă erudiție din presă, nu?) și măcar cu atâta să ne alegem față de tăcerea frisonantă și lașă din timpul guvernării Năstase. Altfel, nu prea e de râs, cât de plâns, și această constatare amară m-a făcut să fiu mai precaut cu
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
în suprafață și de nuanțare a ideii de literatură, tensiunea se adâncește și capătă aspecte multiple. Printre ele, opozițiile dintre civilizație și poezie sau dintre literă și spirit evoluează semnificativ. Luminile sunt, pe de o parte, epoca enciclopedismului triumfal, a erudiției, a scientismului, iar pe de alta, veacul unui interes acut pentru autenticitate și pentru omul natural rousseauist, nepervertit de cultură. Într-o atmosferă de panideologism, de enciclopedism și de militantism febril, se fixează marile valori heteronome ale literaturii. Iar la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288040_a_289369]
-
intelectual din Est de a găsi o soluție de echilibru între două zone culturale opuse și ostile. La o extremă, provincia culturală românească (o noțiune în primul rând morală), naționalistă, rezistentă la spiritul de sistem și de construcție ideologică, la erudiție și la efortul speculativ, la cealaltă, europocentrismul vestic, marcat de inapetența față de ideologic, de eroziunea reperelor ferme, de dezabuzare, când nu de demisia intelectuală de-a dreptul. Pentru M. europenizarea presupune opțiunea decisă și acțiunea energică în orizontul unui șir
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288040_a_289369]
-
După ce a tradus Noul Testament și unele părți din Vechiul Testament (Psaltirea, Pentateuhul, Cântarea Cântărilor, Cartea Psalmilor etc.), A. izbutește să ducă la bun sfârșit versiunea românească integrală a Bibliei (2001), însoțind textul cu comentarii de o remarcabilă valoare, prin densitatea și erudiția informației, acuratețea și, adesea, poezia interpretării. Traducerea sa constituie un moment important în cultura română, deopotrivă laică și religioasă, prin prospețimea și naturalețea limbii și prin restituirea unor sensuri pierdute ori răstălmăcite în traducerile anterioare. SCRIERI: Miorița, cu o Predoslovie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285344_a_286673]
-
de structură enciclopedică, spirit mobil, în perpetuă fervență, specialist cu privirea ageră, ațintită spre revigorarea disciplinei sale, dar și literat cu bun gust și înzestrare, B. s-a racordat fericit la orientările mai noi ale filologiei clasice europene. Considerând insuficientă erudiția pozitivistă, el va fi preocupat îndeosebi de „formele de creație și de expresie” la scriitorii greci și latini, căile de acces fiind deopotrivă traducerea și comentarea literaturii antice. Transpune, în 1922, romanul Daphnis și Chloe de Longos, cea dintâi traducere
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285585_a_286914]
-
care încearcă să răspundă la întrebarea " Ce este omul?", fac, într-un fel sau altul, antropologie. O listă lungă de gânditori, de la Kant la Todorov, pot avea idei asupra acestei probleme fără să fi "făcut teren" niciodată. Având în vedere erudiția și intuițiile sale fulgerătoare, Marcel Mauss, care nu era un om de teren, a exercitat și exercită încă o influență durabilă asupra ideilor antropologiei. Știind ce grad de minuțiozitate trebuie atins pentru a obține observații valabile, el era chiar un
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
poate cea mai gravă urmare a postcomunismului cultural. 3. Criză de structură Recentele polemici în jurul prezentării la Paris a unei masive și bine editate Histoire de la Transylvanie (inițial în trei volume 1986, condensate ulterior într-unul singur 1), operă a erudiției maghiare mai vechi și actuale, căreia nu i se poate opune încă (din nefericire) nimic echivalent din partea românească (sinteză, difuzare, publicitate etc.), depășesc cu mult, în semnificație, dimensiunile unei simple controverse între istorici. Faptul că istoriografia română n-a produs
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
alt proiect cultural avem totuși nevoie. Măcar ca proiecție ideală. Nu lansăm un manifest. Consemnăm doar o situație de fapt. Efectele sale le resimțim la cea mai neînsemnată confruntare internațională. Nu mai vorbim de reprezentanții unor culturi care îmbrățișează umanitățile, erudiția și marile in-folii de sute și sute de ani. Ceea ce nu este cazul din nefericire încă la noi. Un al doilea handicap cultural esențial, alături de fragmentarism cauză și efect în același timp , este mentalitatea pur publicistică, actualistă, improvizată. Adesea inevitabil
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
invită deci la luciditate tipologică și, mai ales, la modestie. Situație subtil ironică, în același timp, de care amintește și Sorin Antohi. Locul, sau mai bine spus, atelierul unde se operează această sinteză, este un foarte bogat aparat de note. Erudiție, bineînțeles, dar și ceva mai mult. în acest cadru se produc toate referințele necesare, se discută întreg aparatul critic, se aduc argumente și precizări suplimentare. Fiecare capitol are, deci, dublura sa bibliografică. Ea poate fi citită paralel și chiar separat
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
Nae Ionescu a detestat profund spiritul critic și raționalist iluminist. Un ultim aspect este legat de condițiile reale de recepție ale unor astfel de studii la noi. Cine citește ce? în nici un caz o lectură de tip impresionist, literar (liniștea erudiției, de pildă) nu este adecvată. Pe de o parte, lipsa de tradiție și de preocupări în acest domeniu, de acces la izvoarele străine și ignorarea ingenuă a celor românești duc spre o audiență inevitabil restrânsă. Pe de alta, Sorin Antohi
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
accente și nimic mai mult. Literatura are meritele sale evidente, indiscutabile. Dar, în nici o mare cultură din lume, ea nu exercită monopolul absolut. Când un poet oarecare vede o carte de documentare și strâmbă din nas, profund dezgustat (o, vai ! erudiție), ne permitem politicoși, dar fermi să-l trimitem la plimbare. Iar când același poet pune jos, și mai dezgustat, revista specializată, care nu se ocupă teribilă eroare ! de... opera sa, preferăm să păstrăm... discreție asupra reacțiilor noastre interioare. Individualism nu
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
larg al destrămării întregului text. Deși, pe fond, metoda rămâne neschimbată, ea suportă în timp modulări și variații ținând de retorica aplicată. În Tentațiile anonimatului și alte eseuri (1990), culegere de interpretări și note compuse înainte de 1989, textele etalează o erudiție ostentativă, corpul lor fiind saturat sau chiar supraîncărcat de trimiteri și referințe: „o tehnică de înșelare a cenzurii”, explică P., „de rătăcire a ochiului «prea ager» într-un hățiș menit să pună la adăpost afirmațiile prea dure îndărătul unor nume
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288782_a_290111]
-
când, prin Legea Învățământului pubicată în M.O. din 27 martie, se înființează Secția de Științe Agricole de la Facultatea de Științe a Universității din Iași, ilustrată medalistic prin prezența profesorului Haralamb Vasiliu. Prezența inegalabilului dascăl, cercetător recunoscut, biolog de mare erudiție și unul dintre ctitorii zootehniei moderne, cum este numit Agricola Cardaș în literatura de specialitate, vom preciza că acesta ilustrează o altă etapă din istoria învățământului respectiv care începe cu anul 1933, când este promulgată Legea pentru transformarea Secției de
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]