1,874 matches
-
de hernii diafragmatice descrise anterior. TUMORILE ȘI CHISTELE DIAFRAGMULUI Tumorile benigne sau maligne cu punct de plecare diafragmatic sunt foarte rare. Diafragmul este afectat mai frecvent indirect, prin invazie de la o formațiune tumorală a unui organ din vecinătate (plămân, ficat, esofag, stomac etc.) sau de determinări secundare la nivelul seroaselor, care îl tapetează-pleurală sau peritoneală. ISTORIC Foarte puține informații se găsesc în literatură în legătură cu acest subiect, ceea ce ne arată raritatea unor astfel de cazuri. Grancher (1868) este creditat cu prima descriere
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU () [Corola-publishinghouse/Science/92116_a_92611]
-
foarte dificilă. Luăm în discuție leziuni netumorale, cum ar fi diverse infecții (inclusiv tuberculoza), hematoame, anomalii congenitale, hernii; putem întâlni, de asemenea, leziuni tumorale metastatice la nivelul diafragmului sau leziuni tumorale ale organelor din vecinătate (plămân, ficat, pericard, timus, stomac, esofag, splina etc.); intră în diagnosticul diferențial și o serie de formațiuni chistice diafragmatice: chiste hidatice, raportate în special în zonele endemice și care trebuie diferențiate de chistele hidatice hepatice sau pulmonare cu implicarea diafragmului, teratoame sau chiste bronhogenetice. În investigarea
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU () [Corola-publishinghouse/Science/92116_a_92611]
-
solicitate de medicul de specialitate. B. Servicii medicale acordate în ambulatoriul de specialitate clinic: 1. Pachetul de servicii medicale de bază *Font 8* C.2 │Recoltarea unui produs patologic sau material pentru biopsie │ 5 C.4 │Endoscopie digestivă superioară diagnostică (esofag, stomac, duoden) │ 25 D.4 │Fotochimioterapie (UV) cu oxoralen local │ 15 D.5 │Fotochimioterapie (UV) cu oxoralen generală │ 10 D.6 │Recoltarea unui produs patologic sau material pentru biopsie │ 5 E.4 │Recoltarea unui produs patologic sau material pentru biopsie
EUR-Lex () [Corola-website/Law/206833_a_208162]
-
cu oxoralen local │ 15 D.5 │Fotochimioterapie (UV) cu oxoralen generală │ 10 D.6 │Recoltarea unui produs patologic sau material pentru biopsie │ 5 E.4 │Recoltarea unui produs patologic sau material pentru biopsie │ 5 G.7 │Endoscopie digestivă superioară diagnostică (esofag, stomac, duoden) │ 25 J.2 │Examen Doppler transcranian al vaselor cerebrale și tehnici derivate │ 45 J.7 │Examen electroencefalografic cu probe de stimulare │ 15 *) Pentru copiii sub 6 ani 20 puncte J.15 │Kinetoterapie pe aparate speciale - kinetoterapeut │ 4 M.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/206833_a_208162]
-
O.19 │Psihoterapie sugestivă armată în afonii psihogene (ședință) psiholog │ 15 T.3.a│Protocol de tratament pentru curieterapie interstițială și endocavitară │ 50 X.2 │Recoltarea unui produs patologic sau material pentru biopsie │ 5 X.9 │Endoscopie digestivă superioară diagnostică (esofag, stomac, duoden) │ 25 X.12 │Teste de provocare nazală, oculară, bronșică │ 5 X.14 │Examen electrocardiografic de efort (efectuare) │ 10 Y.4 │Teste de provocare nazală, oculară, bronșică │ 5 Y.5 │Recoltarea unui produs patologic sau material pentru biopsie │ 5
EUR-Lex () [Corola-website/Law/206833_a_208162]
-
solicitate de medicul de specialitate. B. Servicii medicale acordate în ambulatoriul de specialitate clinic: 1. Pachetul de servicii medicale de bază *Font 8* C.2 │Recoltarea unui produs patologic sau material pentru biopsie │ 5 C.4 │Endoscopie digestivă superioară diagnostică (esofag, stomac, duoden) │ 25 D.4 │Fotochimioterapie (UV) cu oxoralen local │ 15 D.5 │Fotochimioterapie (UV) cu oxoralen generală │ 10 D.6 │Recoltarea unui produs patologic sau material pentru biopsie │ 5 E.4 │Recoltarea unui produs patologic sau material pentru biopsie
EUR-Lex () [Corola-website/Law/206755_a_208084]
-
cu oxoralen local │ 15 D.5 │Fotochimioterapie (UV) cu oxoralen generală │ 10 D.6 │Recoltarea unui produs patologic sau material pentru biopsie │ 5 E.4 │Recoltarea unui produs patologic sau material pentru biopsie │ 5 G.7 │Endoscopie digestivă superioară diagnostică (esofag, stomac, duoden) │ 25 J.2 │Examen Doppler transcranian al vaselor cerebrale și tehnici derivate │ 45 J.7 │Examen electroencefalografic cu probe de stimulare │ 15 *) Pentru copiii sub 6 ani 20 puncte J.15 │Kinetoterapie pe aparate speciale - kinetoterapeut │ 4 M.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/206755_a_208084]
-
O.19 │Psihoterapie sugestivă armată în afonii psihogene (ședință) psiholog │ 15 T.3.a│Protocol de tratament pentru curieterapie interstițială și endocavitară │ 50 X.2 │Recoltarea unui produs patologic sau material pentru biopsie │ 5 X.9 │Endoscopie digestivă superioară diagnostică (esofag, stomac, duoden) │ 25 X.12 │Teste de provocare nazală, oculară, bronșică │ 5 X.14 │Examen electrocardiografic de efort (efectuare) │ 10 Y.4 │Teste de provocare nazală, oculară, bronșică │ 5 Y.5 │Recoltarea unui produs patologic sau material pentru biopsie │ 5
EUR-Lex () [Corola-website/Law/206755_a_208084]
-
reprezintă zona de maximă aderență a pericardului la diafragma; o drept, cel mai lung; o stâng, slab reprezentat, uneori absent; ligamente vertebropericardice stâng, mai puternic, și drept, mai slab dezvoltat, care se desprind de pe fascia prevertebrala, au traiect descendent ocolind esofagul și traheea, și se termină pe vârful pericardului (fibrele anterioare) și pe elementele pediculilor pulmonari (fibrele posterioare ligamente visceropericardice, care sunt fascicule conjunctive difuze, slab individualizate. * Raporturi topografice Sacul pericardic are formă conică, aderă superior de adventicea vaselor mari și
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
drept și stâng, cu excepția unei arii nude corespunzătoare cartilajelor costale IV-VI numită aria nudă a lui Edwards sau spațiul de matitate cardiacă (datorită lipsei de rezonanță la percuție); * cartilajele costale; * sternul; *posterior *bronhiile principale dreaptă și stângă; * limfonodulii mediastinali; * esofag și plex nervos periesofagian; * aortă descendentă toracică; * pleura pulmonară; *lateral * pleura mediastinală; * nervii frenici; * vase pericardofrenice; *superior * rădăcina vaselor mari; * vena brahiocefalică stângă; * nervul larigeu recurent stâng; * vena intercostală superioară stângă; *inferior * diafragm; * peritoneu; * vena cavă inferioară. Pericardul seros este
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
ale celor două vene cave sunt dispuse pe o linie verticală, în timp ce orificiile venelor pulmonare sunt așezate orizontal, formând o structură numită crucea venoasă a inimii (crux cordis). Între orificiile venelor pulmonare dreaptă și stângă apare o impresiune determinată de esofag și orificiul de deschidere al venei oblice a atriului stâng (vena lui Marshall). Marginea inferioară a bazei este formată de porțiunea posterioară a șanțului coronar care conține la dreapta ultima parte a arterei coronare drepte, însoțită de vena mică a
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
formată de porțiunea posterioară a șanțului coronar care conține la dreapta ultima parte a arterei coronare drepte, însoțită de vena mică a inimii (afluent al sinusului coronar). iar la stânga, sinusul coronar (Fig. 6). Raporturile bazei cordului pericardul; organele mediastinului posterior: esofag, bifurcația traheii (situată posterior și superior), aorta descendentă toracică. * șanțuri * șanț coronar (atrioventricular), înconjură aproape în totalitate cordul fiind întrerupt doar de conus sau infundibulum ventriculului drept. De la nivelul infundibulului drept, șanțul coronar se orientează spre dreapta, spre marginea diafragmatică
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
cazul AD, deoarece pereții sunt netezi, cu excepția auriculului stângi. Raporturile atriului stâng superior o bronhia stângă; o artera pulmonară stângă; inferior - ventriculul stâng; anterior o aorta ascendentă proximală; o trunchiul pulmonar proximal; posterior o peretele anterior al sinusului oblic; o esofagul; o venele pulmonare drepte; drept o atriul drept; o septul interatrial; stâng o pericardul; o venele pulmonare stângi; Morfologia externă a atriului stâng Elementele definitorii ale atriului stâng îl constituie cele patru vene pulmonare drepte și stângi, superioare și inferioare
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
unde se oprise Marcello Malpighi (1628 - 1694). Simte că poate să meargă mai științific și mai rodnic mai departe, ceea ce a și realizat. Rigoarea experimentală se unește cu cea ideatică într-o sinteză științifică ce-i aparține structural. Investighează laringe, esofag, intestine, căi biliare, plămâni, țesuturi musculare adipoase, tulburări clinice, anomalii localizate prin autopsiere. După mai bine de o jumătate de secol de cercetare publică la Veneția, în 1761, capodopera sa și primul tratat de anatomie patologică, intitulat De sedibus et
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
non-renală 240 1. Introducere în fiziologia digestiei Digestia reprezintă una din marile funcții ale organismului uman. La nivelul organismului procesele de natură digestivă sunt asigurate de un ansamblu funcțional specializat, aparatul digestiv. Acesta este compus din tubul digestiv (cavitate bucală, esofag, stomac, intestin subțire și gros), care pe lângă rolul digestiv asigură și absorbția nutrimentelor, și glande anexe (glande salivare, pancreas, ficat). Aparatul digestiv realizează procesele mecanice, fizice și chimice prin care alimentele sunt transformate în compuși suficient de simpli, care sunt
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
în mod particular de cei digestivi. 2. Digestia bucală Digestia bucală reprezintă ansamblul fenomenelor prin care alimentele introduse în cavitatea bucală sunt supuse transformărilor mecanice, fizice și chimice, având ca rezultat formarea bolului alimentar; pasajul acestuia din cavitatea bucală prin esofag în stomac se numește deglutiție. Transformările mecanice sunt reprezentate de masticație și declanșarea deglutiției. 2.1. Masticația Masticația este ansamblul mișcărilor coordonate, voluntare și reflexe, ale mandibulei, limbii, buzelor și obrajilor, care au ca rezultat fragmentarea alimentelor și amestecul acestora
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
un nou reflex miotatic de ridicare. Triturarea alimentelor și impregnarea lor cu salivă conduce la formarea bolului alimentar. 2.2. Deglutiția Deglutiția reprezintă ansamblul fenomenelor mecanice voluntare sau involuntare prin care conținutul din cavitatea bucală este împins prin faringe și esofag în stomac. Acest act complex se derulează prin punerea în acțiune, într-o secvență predeterminată, a unui număr mare de mușchi striați de la nivelul cavității bucale, faringelui și esofagului (excepție, mușchiul esofagian distal care este un mușchi neted). La fătul
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
prin care conținutul din cavitatea bucală este împins prin faringe și esofag în stomac. Acest act complex se derulează prin punerea în acțiune, într-o secvență predeterminată, a unui număr mare de mușchi striați de la nivelul cavității bucale, faringelui și esofagului (excepție, mușchiul esofagian distal care este un mușchi neted). La fătul uman, deglutiția apare în a 12-a săptămână de viață intrauterină, deși mișcările respiratorii și de sucțiune apar după a 24-a săptămână de viață intrauterină. Deglutiția este, deci
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
loc stimularea zonelor receptoare de la nivelul pilierilor amigdalieni; impulsurile de la acest nivel ajung la nivelul trunchiului cerebral, de unde pleacă comenzi pentru inițierea contracțiilor musculare faringiene automate. Ca urmare, are loc contracția întregului perete muscular faringian, contracție care se propagă către esofag ca o undă peristaltică, propulsând astfel bolul alimentar în acest sens. Evenimentele mecanice care au loc în timpul faringian al deglutiției sunt reprezentate de: deplasarea în sus a palatului moale; apropierea corzilor vocale; împingerea în sus și înainte a laringelui, deplasarea
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
deplasarea în sus a palatului moale; apropierea corzilor vocale; împingerea în sus și înainte a laringelui, deplasarea în sus și posterior a epiglotei peste orificiul laringian și relaxarea sfincterului esofagian superior, ce permite deplasarea bolului alimentar din faringele posterior în esofagul superior. Timpul faringian durează în medie 1-2 secunde, timp în care are loc întreruperea respirației în orice punct al ciclului respirator, datorită inhibiției centrului respirator bulbar de către centrul deglutiției (bulbo-pontin), permițând desfășurarea deglutiției (fig. 1). Alimentele pătrunse în faringe au
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
desfășurarea deglutiției (fig. 1). Alimentele pătrunse în faringe au posibilitatea să se angajeje pe patru căi: nazală, bucală, larigiană și esofagiană. Procesul de deglutiție comportă multiple mecanisme de securitate prin care bolul trece din cavitatea bucală numai în faringe și esofag: întoarcerea bolului în cavitatea bucală este prevenită prin apropierea pilierilor laterali ai palatului și ridicarea porțiunii posterioare a limbii; pătrunderea alimentelor în fosele nazale este prevenită prin contracția pilierilor laterali și ridicarea simultană a palatului moale și a luetei; trecerea
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
și ridicarea simultană a palatului moale și a luetei; trecerea în laringe și trahee este prevenită prin ridicarea laringelui, coborârea epiglotei, contracția corzilor vocale care închid glota și inhibarea ciclului respirator. Ca urmare a acestei suite de mecanisme de blocare, esofagul rămâne singura cale deschisă pentru bolul alimentar. Timpul esofagian Din momentul relaxării sfincterului esofagian superior, bolul alimentar trece din faringele posterior în esofag și este condus către sfincterul esofagian inferior (cardia), ca urmare a unor unde contractile de la acest nivel
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
vocale care închid glota și inhibarea ciclului respirator. Ca urmare a acestei suite de mecanisme de blocare, esofagul rămâne singura cale deschisă pentru bolul alimentar. Timpul esofagian Din momentul relaxării sfincterului esofagian superior, bolul alimentar trece din faringele posterior în esofag și este condus către sfincterul esofagian inferior (cardia), ca urmare a unor unde contractile de la acest nivel. In perioada de repaus alimentar, porțiunea superioară a esofagului este contractată pe o distanță de 2-4 cm datorită mușchiului crico faringian (realizează sfincterul
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
esofagian Din momentul relaxării sfincterului esofagian superior, bolul alimentar trece din faringele posterior în esofag și este condus către sfincterul esofagian inferior (cardia), ca urmare a unor unde contractile de la acest nivel. In perioada de repaus alimentar, porțiunea superioară a esofagului este contractată pe o distanță de 2-4 cm datorită mușchiului crico faringian (realizează sfincterul esofagian superior). Odată cu ridicarea laringelui are loc deschiderea sfincterului esofagian superior timp de o secundă. Bolul alimentar parcurge esofagul în aproximativ 5-6 secunde datorită undelor peristaltice
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
perioada de repaus alimentar, porțiunea superioară a esofagului este contractată pe o distanță de 2-4 cm datorită mușchiului crico faringian (realizează sfincterul esofagian superior). Odată cu ridicarea laringelui are loc deschiderea sfincterului esofagian superior timp de o secundă. Bolul alimentar parcurge esofagul în aproximativ 5-6 secunde datorită undelor peristaltice care-l conduc către cardia. Tranzitul este mai rapid (circa o secundă) în porțiunea cervicală a esofagului (care este formată exclusiv din musculatură striată); în porțiunea toracală superioară a esofagului (alcătuită din musculatură
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]