576,846 matches
-
noului guvern italian, dar întrucât ați vorbit despre domnul Renzi, vreau să vă spun că l-am întâlnit deja în repetate rânduri și mi se pare, de asemenea, o persoană foarte angajată față de Uniunea Europeană. Își dorește ca procesul de integrare europeană să avanseze, iar poziția Italiei, în general, a fost una de maximă loialitate față de proiectul european. Comisia are în continuare încredere în capacitatea Italiei de a continua eforturile de reformă și consolidare și așteptăm cu interes să cooperăm cu Italia
Barroso: România trebuie să adere la Schengen cât mai rapid [Corola-blog/BlogPost/94034_a_95326]
-
am întâlnit deja în repetate rânduri și mi se pare, de asemenea, o persoană foarte angajată față de Uniunea Europeană. Își dorește ca procesul de integrare europeană să avanseze, iar poziția Italiei, în general, a fost una de maximă loialitate față de proiectul european. Comisia are în continuare încredere în capacitatea Italiei de a continua eforturile de reformă și consolidare și așteptăm cu interes să cooperăm cu Italia, mai ales că urmează președinția italiană a Consiliului, în a doua jumătate a acestui an. Da
Barroso: România trebuie să adere la Schengen cât mai rapid [Corola-blog/BlogPost/94034_a_95326]
-
trăi?). Clipe din ce-a fost: curtea lui Ludovic XIV; cruciadele; Beethoven; Napoleon I; romantismul german; amorul courtois; Henric IV: "Paris vaut bien une messe"; Renașterea; Savonarola, Papii... Un dezastru, un uragan peste toate astea. Sunt solidar cu agonia lumii europene. E în mine însumi. Nu-i nimic de făcut. Și atîtea revoluții pentru un mai bun destin. "Umanitarismul" care ne părea mediocru și acum, în luminile crepusculare actuale, se arată a fi fost ridicul și sublim; utopie și sublim. Totul
Scrisoare din Paris uitată în paginile Vieții Românești - Eugen Ionescu () [Corola-journal/Imaginative/11980_a_13305]
-
antologii nu au beneficiat de ultimul volum al poetei, Refluxul sensurilor (Editura Humanitas, 2004), care ar fi contribuit nu numai la completarea profilului spiritual al Anei Blandiana pentru cititorii italieni, dar mai ales la demonstrarea originalității sale în panorama poeziei europene de astăzi. Antologia ce poartă ca titlu interesanta alegere a traducătorilor, anume poemul Cândva arborii aveau ochi din volumul Octombrie, Noiembrie, Decembrie (1972), a fost lansat în prezența autoarei pe 16 octombrie la Universitatea din Padova, pe 19 octombrie la
Eveniment poetic românesc în Italia by Monica Joita () [Corola-journal/Imaginative/12265_a_13590]
-
prezentare, ci și de recuperare. Căci acesta mi se pare a fi meritul de excepție al antologiei italiene: relansarea pe piața occidentală și rediscutarea, în noul context axiologic al poeziei contemporane, a unei voci lirice aparținând nu numai spațiului sud-est european, dar și generației lirice a anilor șaizeci, supusă la noi unor reevaluări și chiar contestări. Cu acest scop pe jumătate mărturisit, traducătorii au ales poezii reprezentative pentru teme care, în opinia lor, perpetuează în contemporaneitate - prin vocea poetei din România
Eveniment poetic românesc în Italia by Monica Joita () [Corola-journal/Imaginative/12265_a_13590]
-
contextul socio-politic al generației lirice românești a anilor șaizeci, opțiunea estetică a acesteia - ilustrată și în crezul poetic al Anei Blandiana - are "valabilitate" în modernitate, eventual prin scurte comparații (nu neapărat prin asemănare) cu câteva din vocile semnificative ale liricii europene de astăzi, mă gândesc de pildă la poezia Wislawei Szymborska. Reinvestirea Cuvântului cu sensul său primar, aspirația de sorginte ortodoxă și bizantină către esențializarea limbajului poetic, către "poezia săracă", cum bine spune Biancamaria Frabotta, a impus, cred, un alt tip
Eveniment poetic românesc în Italia by Monica Joita () [Corola-journal/Imaginative/12265_a_13590]
-
oamenii trăiesc la fel, în toată lumea. Dar eu simt nevoia să mă umplu, să nu fiu gol. (Uman, uman, uman, uman! Pînă-n gît! Uman, uman! M-am plictisit cît de uman sunt, document uman! Pfff! Umanitate, abjecțiune!) 6 Iulie. Războiul european pare a fi foarte aproape. O frică mă cuprinde. O să scăpăm oare și de data asta? Dacă scăpăm acum, vom fi liniștiți pînă la anul: anul fatidic, 1940. Lipsa noastră de curaj, comoditatea noastră refuză războiul. Cerșim cîteva luni de
Scrisoare din Paris uitată în paginile "Vieții Românești" - Eugen Ionescu () [Corola-journal/Imaginative/12032_a_13357]
-
de veghe la porți. La prima vedere, peisajul cultural fusese radical schimbat, libertatea totală în spațiul avangardei oferită, cu abilitate, de Putere putea năuci pe cititorul neantrenat, reînviau experiențele de șoc în domeniul structurilor și limbajului artistic - pe care cultura europeană le consumase și le înhumase cu o jumătate de veac în urmă - dar continuau să rămână intangibile și sacrosancte tabuurile privind legitimitatea Regimului. Căutam - unii dintre noi, mulți sau puțini, nu știu - cu disperare un mijloc, un proiect, o tactică
Antologia inocenței - ediție nouă by Iordan Chimet () [Corola-journal/Imaginative/12161_a_13486]
-
dificile, dacă nu chiar imposibile, pentru un public mai larg... Ecouri în străinătate Este vorba de o realizare care m-a uimit atât din punctul de vedere al compoziției sale originale, cât și a perfectei sale concordanțe cu spiritul modern european." Odysseas Elytis, Premiul Nobel pentru Literatură, 1979 "Ce minunată operă - Antologia Inocenței . Varietatea scriitorilor și ilustratorilor (care sunt deseori scriitori ei înșiși) farmecul prezentării totul se asociază într-un ansamblu excepțional, de o noutate." Claude Aveline "Ce magnifică antologie: Texte
Antologia inocenței - ediție nouă by Iordan Chimet () [Corola-journal/Imaginative/12161_a_13486]
-
pe buza lui Omer". (Icoană și privaz) A găsi frumuseți și sensuri noi în toposuri consacrate este un har poetic. Eminescu prin motivele utilizate, în cazul de față Orfeu, se dovedește a fi un poet participând la universul de cultură european, iar prin interpretarea personală a miturilor, prin sensurile pe care le conferă unor motive aparent definitiv uzate prin folosire multiseculară, un poet autentic de valoare europeană.
Istoricul și harul orfeic by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Imaginative/12329_a_13654]
-
de față Orfeu, se dovedește a fi un poet participând la universul de cultură european, iar prin interpretarea personală a miturilor, prin sensurile pe care le conferă unor motive aparent definitiv uzate prin folosire multiseculară, un poet autentic de valoare europeană.
Istoricul și harul orfeic by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Imaginative/12329_a_13654]
-
în urmă felul lor de a tremura în aer mi-ar putea aminti că aici a fost cîndva fundul unei mări și că nici vorbă de pete de umezeală, poate resturi de alge mă așteptam să fiu într-un oraș european cu ieșire la mare un oraș invitat la toate balurile mascate ale istoriei eram pe aceeași stradă, spinteca orașe întregi, lăsa de o parte și de alta așezări de cuvinte sub picioare, podeaua pămîntului începuse să putrezească.
O stradă mai lungă decît viața by Dan Bogdan Hanu () [Corola-journal/Imaginative/12422_a_13747]
-
popoarelor, care poate fi înțeleasă "chiar mai bine decît esența indivizilor - prin felul lor de a participa la vag". Popoarele sînt "forme încorporate ale culturii", prin urmare cultura se colorează național, ca "factor de cultivare a distincțiilor"; iar "presupusa unitate europeană nu reprezintă decît o organizare de ansamblu a existențelor monadice, o structură în care fiecare unitate își păstrează specificul originar". Una din frazele care revine obsesiv în carte argumentul principal în mai multe analize este: "o mare putere se verifică
Cioran și discuția despre specificul națiunilor by Roxana Racaru () [Corola-journal/Imaginative/12630_a_13955]
-
țară e legată de o anumită turnură a spiritului, turnură filosofică, interesată exclusiv de om și condiția umană în general, de om debarasat de contextul geografic-istoric. Individualismul meu e cosmopolit și, ca atare, îmi ajunge, la limită, să mă știu europeană. Și cum lucrurile se petrec pe mai multe planuri de viață interioară, dacă am început prin a admira exemplul rușilor în emigrație, la urmă îl și resping. Mi se impune concluzia că sensibilitatea mea pro-românească e mai mult o complicație
Jeanne Marzesco – Fragmente-strigăt () [Corola-journal/Imaginative/12213_a_13538]
-
al întunericului, comparabil cu romanul lui Dickens, Bleak House. Încet-încet, ne lămurește autorul amplei monografii a Petersburgului, "capitala fantastică începe să fie privită ca o metropolă reală, un conglomerat de suferințe asemănător cu cele din alte mari orașe rusești sau europene. Epoca își dezvăluie fața nepoetică; și până și în literatura rusă, una dintre cele mai rezistente la 'proza vieții'(dominatoare în romanele franceze sau engleze), prozaizarea cotidianului se infiltrează în numeroase opere."(p.131) Înregistrând părerile lui Tolstoi, Apollon Grigoriev
La Petresburg! La Petersburg! by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Imaginative/12679_a_14004]
-
autorii și operele din istoria culturii ruse. Petersburgul a dat naștere multor imagini de-a lungul timpului. Două sunt cele recurente. Aceea de corabie pe care Petru cel Mare "a îmbarcat patriarhala Rusie și a lansat-o în largul mării europene, întru modernizare". În această ipostază, a și fost imortalizat țarul-imperator în Moscova anilor '90 ai secolului trecut. O a doua imagine care traversează secolele este aceea a ferestrei prin care, după spusele lui Algarotti, "la Russie regarde en Europe" și
La Petresburg! La Petersburg! by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Imaginative/12679_a_14004]
-
după părerea lui Serghei Bulgakov, "pătrunde la noi aerul occidental, vital și otrăvitor totodată". Petru, prin urbea întemeiată la 1703, a divizat pentru totdeauna Rusia în "occidentaliști", cei care vor să mențină fereastra deschisă, prin ea având acces la progresul european și tot ceea ce înseamnă el, și "slavofili", cei care sunt pentru conservarea tradiției și ferirea străvechiului spirit rus de nociva influență occidentală. Anul trecut, la o masă rotundă prilejuită de aniversarea tricentenarului acestui oraș atât de controversat, opiniile pro se
La Petresburg! La Petersburg! by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Imaginative/12679_a_14004]
-
16 februarie 1944. Când l-am văzut, am trăit câteva clipe de euforie. Blocajul fusese spart. Am început să public cu regularitate, la scurte intervale de timp, un șir de medalioane, consacrate toate unor mari personalități din domeniul artelor plastice europene, moderne și contemporane. Stimulentul la care m-a supus Virgil prin "îndărătnicia" lui a fost atât de puternic, încât i-am rămas recunoscător toată viața. în comparație cu tot ce i-a precedat atitudinea și gestul, meritul său iese cu atât mai
Nașul meu literar, Virgil Iernuca by George Radu () [Corola-journal/Imaginative/12629_a_13954]
-
puțin în Eliade și Noica și de aceea prietenia față de ei scade, ba chiar să-i simtă ostili, ca și pe Emil Cioran, Mircea Vulcănescu, Eugen Ionescu. Diaristul repeta încă o dată că se situa "pe o poziție democrată în sens european". Părerile lui despre confrații de generație nu sunt dintre cele mai măgulitoare: Eugen Ionescu, "dornic de succes prin orice mijloc" ar fi fost "o lichea talentată", Mihail Sebastian, un prezumțios și îngâmfat, "care face pe pontiful ajuns la definitiva înțelepciune
Un jurnal pe sărite by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/12606_a_13931]
-
Radu Gyr și la mulți alți poeți. Studiul-album de acum va fi urmat - anunță autorul său - de alte două studii: într-unul troițele vor fi examinate în cadrul culturii românești, iar în celălalt, comparatist, se va examina fenomenul similar în spațiul european. Avem motive justificate să le așteptăm.
Un simbol by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/12827_a_14152]
-
-mă, că vin și eu!". Și cu toate că nu stă la taclale chiar așa, cu oricine, dacă Dumnezeu mi-ar auzi glasul și m-ar întreba acum: "Unde ești? Ce faci acolo?", i-aș răspunde: "Mă aflu, Doamne, într-o țară europeană care nu este primită în Europa și aștept ca norocul să mă scoată în lume. Dar aici rămân!" *) Citate din interviurile lui Norman Manea.
Amintiri despre Florin Mugur și Norman Manea by Horia Gane () [Corola-journal/Imaginative/12682_a_14007]
-
București, semnate de Ioana Pârvulescu, Dan C. Mihăilescu și Adrian Majuru. Capitala (despre care un actor francez, fan al culturii române, îmi spunea cu optimism și frenezie, acum un an - în ciuda scepticismului meu -, că prin 2010 va deveni centrul Estului european!) este radiografiată în stil diferit, cu pasiune și cu strategii și metode diferite. Ioana Pârvulescu se ocupă de dezordinea revelatorie a Bucureștiului interbelic (Întoarcere în Bucureștiul interbelic, Editura Humanitas), într-un demers de aproape proză eseistică. Ea este o gurmandă
"Misterele" Bucurestilor -de la miresme la miasme- by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Imaginative/12910_a_14235]
-
de domeniul istoriei religiilor și al filozofiei antropologice, unde simțea că are cu adevărat ceva nou de spus. Trecerea prin Paris, în toamna lui 1943, ăi arată calea de urmat; în consecință, Eliade se apucă să scrie prima sa carte "europeană ", Prolegomene la o istorie a religiilor. De acum încolo, pănă la părăsirea Lisabonei, în septembrie 1945, concepe lucrarea ce va sta la baza cărților din perioada pariziană, Prolegomenele. Pănă în septembrie 1945 va fi scris din ea aproximativ 300 de
Jurnalul tuturor sincerităților by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Imaginative/12877_a_14202]
-
inteligență artistică, deosebit de rară, imposibil de învățat. Adevăratul pericol ce-l pîndește este: rezistența, pe care o opune deteriorării trupului său trecut feroce prin viață, cît va dura? El știe. Văd în librării o carte de versuri cu titlul: Poeme europene!!! Stimate domnule Lucian Raicu, ce ne facem cu ăsta? Pur și simplu el scrie poeme europene! Îi trebuie, desigur, un critic european! * Nu din Fumdoianu, cum spune N. Manolescu, în ultima R.l. vine „tîrgul mărunt” al lui Mugur din ciclul
Îl văd pe Dinescu ca pe o mașină de tocat by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/13321_a_14646]
-
o opune deteriorării trupului său trecut feroce prin viață, cît va dura? El știe. Văd în librării o carte de versuri cu titlul: Poeme europene!!! Stimate domnule Lucian Raicu, ce ne facem cu ăsta? Pur și simplu el scrie poeme europene! Îi trebuie, desigur, un critic european! * Nu din Fumdoianu, cum spune N. Manolescu, în ultima R.l. vine „tîrgul mărunt” al lui Mugur din ciclul Vara genială, ci din Bruno Schultz! Părerea mea comunicată foarte rapid lui Mugur, este că primul
Îl văd pe Dinescu ca pe o mașină de tocat by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/13321_a_14646]