3,226 matches
-
importanți profeți moderni recunosc că marelui efort organizatoric al Bisericii, manifestări oceanice triumfaliste și grandioase, nu-i corespunde și o intimă vitalitate evanghelică. Cardinalul Schuster scrie: «... Găsim un creștinism golit parțial de conținut. Ritul și coregrafia predomină doctrina și viața evanghelică... Azi se discută mult asupra organizărilor. Foarte bine! Ele sunt ca niște mașini; dar mașina presupune viața... Organizare simplă fără muncitorul inteligent va face zgomot, dar nu unul specific muncii bune... Acestui plurima [multului] uman, Isus îi contrapune unum [esențialul
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
Azi se discută mult asupra organizărilor. Foarte bine! Ele sunt ca niște mașini; dar mașina presupune viața... Organizare simplă fără muncitorul inteligent va face zgomot, dar nu unul specific muncii bune... Acestui plurima [multului] uman, Isus îi contrapune unum [esențialul] evanghelic!» . Lipsa sensului supranaturalului e adevărata cauză a situației Bisericii. Era același denunț pe care îl făcuse Antonio Rosmini (1797-1855), în cartea sa nemilos de reală Le cinque piaghe della Chiesa (1848), pe care don Calabria a citit-o și a
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
care n-au văzut niciodată atâta lume în rugăciune și venerație în urma unui sicriu. Acele funeralii erau proba generală a glorificării sale. Abia mort, papa Pius XII a trimis o telegramă de condoleanțe definindu-l pe don Calabria: «Campionul carității evanghelice», iar cardinalul de Milano Ildefonso Schuster, mort cu trei luni mai înainte, îl «canonizase» deja prin cuvintele pregătite anterior ca să fie sculptate pe mormântul său: «Don Giovanni Calabria... prin viața, scrierile și instituțiile providențiale, ajutând săracii, a strălucit ca un
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
acest act, Biserica a dat cea mai solemnă sentință: Viața lui don Calabria a fost sfântă! Iar acum este prezentată ca regulă, normă, canon de viață (de aici canonizare) pentru credincioși. Biserica a recunoscut în el realizarea desăvârșită a normei evanghelice. «O sfințenie toată Evanghelie», a definit-o unul dintre cei 9 teologi cenzori chemați să examineze întreaga viață a lui don Calabria pentru a da o evaluare scrisă în vederea întocmirii Declarației virtuților eroice. O evreică doctor, profesoara pediatră Mafalda Pavia
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
formativ: nu e vorba numai de formarea tinerelor vocații pentru propriul institut, ci așa cum spunea don Calabria, scopul este formarea de «vocații pentru Biserică». Practic, din primii ani până la liceu, tinerii studiază și sunt formați în spiritul apostolic de simplitate evanghelică, atenție față de cei săraci, abandonare față de Dumnezeu Tatăl și Providența sa, comuniune fraternă și spirit de familie. Apoi, la un anumit moment al formării lor sunt chemați să facă o alegere: ori pentru Operă, putând opta pentru a fi frați
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
acordată refacerii imaginii lor publice și a relației dintre ele, necesare, dar, cum se știe, în continuare dificile. Iconoclasmul bizantin și, mai târziu, reforma spirituală isihastă se dovedesc așadar a fi fost ghidate în abordarea exegeticii biblice și a surselor evanghelice nu doar de spiritul purist al unor elite. Ascunse de interfața polemicii de ordin dogmatic, s-au confruntat în fundal și programe politice, și nu întâmplător, pentru că ambele mișcări teologice au fost provocate de fapt de instituțiile puterii: în primul
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
un plan instituțional comun, și nu disocierea lor. Nu numai aceste aspecte au constituit miza înfruntării, ci și raportul dintre simbolic și real, ca și cel dintre imaginar și perceptibil. Textele iconodule au pus la baza demonstrației teologice echivalarea mesajului evanghelic cu cel iconic (vizibil), indiscutabilă în cadrul credinței unificatoare și respectată de toate "partidele" aflate în conflict. Înainte de patriarhul Nichifor, atât de polemic în scrierile sale, intuiția relației fundamentale dintre imaginea naturală, destinul imaginii artificiale (icoana) și realitatea corporală a lumii
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
în cadrul crizei iconoclaste, dincolo de conținutul său doctrinar stabilit de Apostolul Pavel, ajunge să semnifice și să trimită la distribuția imaginii divinității în manifestările sale istorice (trupul lui Iisus), la un organism a cărui vizibilitate îl face accesibil umanului, la discursul evanghelic și la icoană (Mondzain 30). Relevanța termenului este semnificativă, atât pentru înțelegerea perioadei în care s-au redefinit teoria creștină a imaginii, relațiile de putere, dreptul de gestionare a reprezentărilor creștine, dreptul de reprezentare în diverse spații (biserică, palat), contexte
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
scade în funcție de amploarea strălucirii acestui foc lăuntric. Poate unul dintre cele mai elocvente momente din istoria marilor religii ce exemplifică situarea diurnă religioasă a conștiinței umane îl constituie intrarea în Ierusalim a lui Hristos, ce a precedat calvarul Răstignirii. Tradiția evanghelică ne spune că expresia cea mai semnificativă rostită de mulțimea ieșită să întâmpine sosirea mesianică a fost: Osana! Bine este cuvântat cel ce vine în numele Domnului! Sensul termenului Osana a cunoscut în paradigma rostirii aramaice, evoluția de la statutul de formulă
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
a lucrării în timp și în spațiu, și prin identitatea între esența naturii spirituale a omului și esența naturii divine". Cugetarea nu era însă Rațiunea, putând fi foarte bine, cu toate că lucrul nu este explicat, Ființa supremă a revoluționarilor, Providența. "Legea evanghelică" duce la realizarea "dreptății" și "frăției" și e ajutată de "știința nouă", bizuită pe observație, experiență, calcul. Numaidecât acest aparent voltairianism e corectat. Dumnezeu e sânul universal al binelui, și istoria mijlocul de mergere spre absolut. Omul ar fi un
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
în vremea lui Hadrian o mitologie feniciană după un text scris de Sanschuniaton, preot ce a trăit în secolul Xl î.e.n. Scrierea lui Filon a fost copiată de Porphiriu, iar de la acesta au ajuns cîteva fragmente în lucrarea Praepa- ratio Evanghelica a lui Eusebiu din Cezareea scrisă pe la începutul secolului lV. Ne spune această mitologie feniciană - fenicienii erau vecinii de la nord a filisteni- lor - următoarele: ,,Din Mișor(ivriții numeau Mesia, Maș sau Meșec) s-au născut Taautos care a născocit primele
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
au fost: anabaptiștii (cei care susțineau ideea botezului administrat la maturitate) și husiții („alungați din Moravia, s-au răspândit în Moldova și Transilvania”). În Moldova au fost prezenți în istoria veche la Târgu Trotuș, Roman și Huși. „în 1952, cultul evanghelic luteran de confesiune augustană mai avea 200.769 de credincioși cuprinși în 304 parohii cu 196 de preoți, grupați în zece protopopiate care se aflau în 16 județe.” Majoritatea luteranilor din spațiul transilvănean au fost sași (germani), prin urmare au
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
1989, cifrele recensămintelor arată o scădere constantă a numărului de luterani din România. Mai exact, dacă în 1992 erau 39.552 de credincioși, în 2002 erau înregistrați oficial 39.119. VII.3. Femeile la conducerea bisericilor protestante De numele Bisericii Evanghelice luterane din Germania anului 1976 se leagă și începuturile hirotonisirii femeilor. Intrarea acestora „în rândurile preoțimii” a fost un fenomen compensat ulterior prin „scăderea numărului de bărbați candidați la hirotonisire”. Faptul în sine ilustrează credința profund înrădăcinată în mentalul social
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
populației din Occident a asistat însă la revenirea în ultimul timp a religiei în sfera publică. Exemple: încrederea mare și foarte mare de care se bucură bisericile creștine în Europa de Est după 1990; revirimentul islamului în Occident; succesul imens al mișcărilor evanghelice în America de Sud. reîntoarcerea la religie și Biserică se observă și în țările puternic secularizate. Ea este constant impulsionată de nenorociri și dezastre. În literatura de specialitate sunt date exemple de acum cunoscute: moartea celor 94 de suporteri ai echipei de
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
Blaj, dar și datorită influenței dramelor populare ale secuilor și sașilor. În Moldova și în Banat pătrunderea Vicleimului a fost, probabil, impulsionată de ruteni, polonezi și, respectiv, de sârbi. Tributară, din punct de vedere tematic, în foarte mare măsură, textului evanghelic, piesa Irozii cuprinde câteva episoade: nașterea lui Iisus Hristos, călătoria magilor, adorarea pruncului și uciderea pruncilor de către Irod. În varianta moldovenească a Vicleimului apare un personaj neîntâlnit în celelalte, harapul, a cărui tentativă de a-l ucide pe Irod sporește
TEATRU POPULAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290104_a_291433]
-
Viorel Dumitrescu, devine prieten bun cu acesta încă din 1976 și are ocazia să cunoască toată activitatea acestuia privind respectarea drepturilor omului, înscrise și în Constituția RS România. în acest fel, părintele Vinchici va adera la această activitate disidentă și evanghelică a prietenului său, conștient de faptul că România socialistă încalcă drepturile religioase ale poporului român și persecută creștinii prin fel de fel de metode (bătăi, internări în spitale neuropsihiatrice, amenzi foarte mari, închisoare). Sistemul antiteist din România acceptă totuși un
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
reapare Glasul Strămoșesc al lui Ion Banea sub direcția lui Nicolae Petrașcu. Dăm mai jos, frontonul „foii scrisă în duhul Ardealului legionar” cum a apărut în perioada biruinței, (Anexa 5.1.) precum și articolul din 6 decembrie 1940 cu titlul „Destin evanghelic”. „Ultimul act din drama vieții Căpitanului a început în Săptămâna patimilor. Atunci a fost smuls din mijlocul oamenilor, a fost judecat și aruncat de către cei răi, în întunericul umed al temniței, pe care n-a mai părăsito niciodată. Dușmanii neamului
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
au îndeplinit după legea Scripturii. Pentru aceasta ne lăcrimează sufletele emoționate și ne înfioră taina lucrurilor de dincolo de lume. încercăm să o despicăm și să o înțelegem cu ajutorul lui Dumnezeu. Și aceasta este singura mângâiere după plecarea lui: Veșnicia destinului evanghelic al Căpitanului. București, 6 decembrie 1940 Nicolae Petrașcu” La Glasul Strămoșesc din Sibiu reușește să strângă o mulțime de colaboratori valoroși dintre preoții vrednici ai Ardealului. Printre ei unul foarte frecvent întâlnit în paginile publicației este Preotul Ion Sabău, un
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
semnate G. Rosetti, M. S. Negură, Const. R. Crișan, Liana Luncă, D. Valentin. De menționat că aici sunt inserate și amintirile despre Titu Maiorescu ale lui D. Nanu, precum și două articole aparținând unor autori importanți: Nichifor Crainic (În slujba păcii evanghelice) și Gala Galaction (Care ar trebui să fie lectura noastră zilnică). Traducerile intră rar în sumarul revistei. Apar versiuni românești ale unor scrieri de Giovanni Papini (Iisus pe cruce), Charles Baudelaire (Cugetări și paradoxe), Heinrich Heine (De pe stâncă). Alți colaboratori
GRAIUL NOSTRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287332_a_288661]
-
adorație, însoțită oniric de fiorul comuniunii mistice și de sugestia deschiderii extatice spre divinitatea uitată a ființei. În volumul de debut, The Liturgy of the Word - Liturghia Cuvântului (1989), relația cu transcendentul e literaturizată, construită livresc din paradigmele sacrului (citatul evanghelic, folosit pentru valorile lui existențiale). Ceea ce izbește în aceste versuri este atmosfera de reculeasă intimitate și de temperată fervoare psalmică. Lumea ca o rană se hrănește și se salvează nu prin îndoială, nici prin jefuirea cerului, ci prin umilința împărtășirii
DAMIAN-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286668_a_287997]
-
în aceeași măsură sentimentului și conștiinței. Purtătoare de mesajul mântuirii, operele comentate (Mircea Eliade, Arta de a muri, Dumitru Stăniloae, Experiența lui Dumnezeu, Mihail Crama, Împărăția de seară etc.) ilustrează, prin poezia profunzimii lor, o literatură stând sub semnul dăruirii evanghelice („spiritualitate cu rădăcinile în cer”) și a identificării, prin visul de izbăvire, cu esența ei divină. Hermeneutica lui D. are solemnitate liturgică și o deosebită capacitate alegorică de a însufleți ideile. Pentru el, cartea reprezintă modelul și mijlocul de îndreptare
DAMIAN-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286668_a_287997]
-
XI.1871, Dârlos, j. Sibiu - 23.VI.1913, București), critic literar. Este fiul Elizei (n. Hodoș) și al lui Basiliu Chendi, fiind înrudit dinspre mamă cu Nerva Hodoș și cu Al. Papiu-Ilarian. Urmează școala primară la Bandul de Câmpie, Gimnaziul evanghelic german din Mediaș (1883-1884) și Liceul german „Episcopul Teutsch” din Sighișoara (1884-1891). Între 1891 și 1894 este student al Seminarului Teologic „Andrei Șaguna” din Sibiu, absolvind apoi cursurile Facultății de Filosofie și Filologie a Universității din Budapesta (1894-1897). Aici înființează
CHENDI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286191_a_287520]
-
, Oscar Walter (6.XII.1897, București - 30.V.1966, București), traducător. Fiu de comerciant, C. frecventează Liceul evanghelic din orașul natal (trecându-și examenul de bacalaureat în 1917), iar la München audiază cursuri de filologie (germanistică) și istoria artei (1921-1923), fără a-și încheia studiile universitare. Atestarea aptitudinilor intelectuale, a vocației pentru scris o dobândește prin lucrări literare
CISEK. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286277_a_287606]
-
iubirei și a frăției, chipul cu care ne putem mântui, putem învinge răul și îndeplini menirea morală a omenirei, adecă mai întâi prin cuvânt, prin idee, pe urmă prin lucrare, jertfindu-ne individa familiei, aceasta patriei, patria omenirei, viitorului. Legea evanghelică, descoperind spiritului cauza absolută, proclamând menirea omenirei și a lumei, împinse mintea omenească la demonstrarea și realizarea ei. De atunci, știința nouă, întemeindu-se pe conceptul legilor spiritului, pe observație, esperiință, calcul, a continuat zdrobirea lumei vechi, revoluționarea sau perfecționarea
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
1662 umblau în țară 5 feluri de monede: zloții tătărăști sau unghii ungurești; galbenii venețieni sau olandezi; talerii prusaci, leii românești și moneda măruntă de alamă - ortul - cu o pătrime din leu. Toate acestea se chemau dajdie împărătească, după expresia evanghelică: dați kesarului ce este al kesarului. Cătră vlădică erau alte dajdii numite vlădicești sau preuțești, afară de colaci, care erau ale slujbei lui"... Despre starea preoțimii aflăm și din alte documente, unele evocatoare. La comemorarea a 50 de ani de la realipirea
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]