2,131 matches
-
factorii responsabili pentru amplificarea excluziunii sociale. Este nevoie de o reconstruire a sistemului public de prevenire și suport social. Creșterea rapidă a rolului autorităților locale în ultimii ani oferă noi oportunități de dezvoltare a parteneriatului local în prevenirea și combaterea excluziunii sociale, eliminând intervenția centralizată birocratică. CASPIS încearcă să promoveze un nou tip de parteneriat în abordarea marilor probleme sociale: „inițiativa locală” complementar cu „finanțarea multinivelară” - comunitate, județ, buget național, programe internaționale. Parteneriatul multinivelar în finanțarea programelor locale reprezintă o opțiune
[Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
resurselor financiare pe programe, precum și a capacității de diagnoză a problemelor sociale și de monitorizare a lor. Sedimentarea structurilor românești după o tranziție turbulentă deschide posibilitatea (care trebuie urgent valorificată) promovării unor programe de diagnoză și monitorizare a proceselor de excluziune socială, precum și de evaluare a politicilor și programelor sociale. În ultimul timp s-a multiplicat enorm numărul de programe sociale. Trebuie să intrăm decisiv într-o nouă fază, de dezvoltare a tehnicilor de monitorizare și evaluare a acestor programe. Dacă
[Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
comunitari în susținerea și promovarea valorilor incluziunii și coeziunii sociale și dezvoltarea unor mecanisme de suport pentru multiplicarea inițiativelor lor de ordin social. România, dar și Comunitatea Europeană trebuie să conștientizeze că în viitorul apropiat se prefigurează noi tipuri de excluziune socială la nivel european. Noile țări în proces de integrare europeană încep să se confrunte cu multiple riscuri de excluziune socială, în ciuda eforturilor de aliniere la standardele europene. Este esențial ca România, în parteneriat cu celelalte țări europene, să dezvolte
[Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
de ordin social. România, dar și Comunitatea Europeană trebuie să conștientizeze că în viitorul apropiat se prefigurează noi tipuri de excluziune socială la nivel european. Noile țări în proces de integrare europeană încep să se confrunte cu multiple riscuri de excluziune socială, în ciuda eforturilor de aliniere la standardele europene. Este esențial ca România, în parteneriat cu celelalte țări europene, să dezvolte mecanisme paneuropene de incluziune socială. Reforma sistemului de asistență socială - mecanism fundamental de promovare a incluziunii sociale în România Pachetul
[Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
asistență socială. Iată în continuare câteva dintre coordonatele reformei în domeniul serviciilor de asistență socială din România. Recomandări și direcții de acțiune 1. O primă categorie a direcțiilor de acțiune se referă la absorbția definitivă a unor forme grave de excluziune socială care au rezultat din procesul de tranziție: 1.1. eliminarea situațiilor de persoane fără acte de identitate (în majoritate rromi) care nu au acces la nici o formă de protecție socială, la nici unul dintre drepturile cetățenești; deși procentul persoanelor fără
[Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
sfera educației: 2.1. suport pentru copiii dotați defavorizați (în special cei din mediul rural): introducerea unui pachet de burse, subvenții și gratuități pentru elevii și studenții merituoși din familii sărace și în special din mediul rural, pentru a reduce excluziunea acestora de la educația la nivel de liceu și facultate: - haine/uniformă de școală, încălțăminte, rechizite care pot fi oferite „în natură”; - bilete gratuite (nu doar subvenționate) lunare de călătorie între localitatea de origine și liceu/facultate; - masă gratuită la cantină
[Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
trebuie acționat prin intermediul unor campanii naționale pentru educarea populației pentru a-i accepta în școli pe copiii HIV-pozitiv, pe cei cu disabilități sau alte categorii respinse de comunitate și care nu prezintă pericol pentru ceilalți copii. 3. Eliminarea formelor de excluziune socială din sfera serviciilor de sănătate: 3.1. întrucât beneficiile financiare sociale și salariile minime nu permit unor categorii sociale să plătească servicii medicale esențiale, se impune acționarea pentru creșterea accesului la serviciile de sănătate fundamentale al acestor categorii cu
[Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
3. accent special pe crearea efectivă de locuri de muncă, mai ales acolo unde neocuparea este foarte ridicată; 5.4. susținerea de locuri de muncă și activități aducătoare de venit în mediul rural și în zonele defavorizate pentru a reduce excluziunea teritorială; 5.5. accent pe creșterea ocupării în rândul populației de rromi prin creșterea oportunităților de angajare prin programe de alfabetizare și apoi de consiliere și calificare; 5.6. stimularea angajării în economia formală, concomitent cu descurajarea și sancționarea drastică
[Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
angajare prin programe de alfabetizare și apoi de consiliere și calificare; 5.6. stimularea angajării în economia formală, concomitent cu descurajarea și sancționarea drastică a celor care lucrează în economia subterană (în special a angajatorilor). 6. Eliminarea unor forme de excluziune socială în sfera beneficiilor/drepturilor financiare: 6.1. eliminarea discrepanțelor dintre pensiile acordate pentru aceleași condiții de muncă, aceeași vechime și aceeași categorie ocupațională, discrepanțe rezultate ca urmare a ieșirii la pensie în momente de timp diferite. 6.2. promovarea
[Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
crede, interviu realizat cu Comisarul european pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale Anna Diamantopoulou, Bruxelles. Vâlceanu, G. (coord.), 1982, Nivelul de trai minim în România, study notebook, nr. 88, Institute for National Economy, București. Zamfir, C., f.a, Excluziune socială și sărăcie în România în tranziție, Raport național (nepublicat). Zamfir, C. (coord.), 1995, Dimensiuni ale sărăciei - 1994, Editura Expert, București. Zamfir, C. (coord.), 1999, Politici sociale în România 1990-1998, Editura Expert, București. Zamfir, C. (coord.), 2001a, Sărăcia în România
[Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
populația rurală a țării. Toate acestea sunt precedate de o analiză teoretică a celor trei termeni. 2. MODERNITATE, TRADIȚIE, POSTMODERNITATE ASPECTE TEORETICE 2.1 Tradiție și tradiționalism Dihotomia tradiție-modernitate nu a implicat niciodată o opoziție perfectă și o relație de excluziune, dimpotrivă regula este cea amalgamării elementelor ce aparțin celor două, într-o societate sau o cultură dată. De aceea, tratarea separată a acestora are doar o logică explicativă, altfel putând părea un demers artificial. Termenul de tradiție cu sensul originar
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
era definită proprietatea în dreptul roman și în Evul Mediu). În ce privește proprietatea asupra pământului, Ghani o definește ca (1) un set de drepturi (2) cu forme specifice de aplicare (3) și respectând reguli rutinizate, (4) care reglementează drepturi de incluziune și excluziune asupra pământului (5) în culturi în care persoanele, obiectele, drepturile și obligațiile sunt în mod specific definite (6) și în acest fel stabilește modalități de control și de acces la pământ (7) conducând la anumite forme sancționate de putere sau
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
elvețian, creată în 1982, sînt centrate pe legăturile între acumularea cunoștințelor și progresul oamenilor în șapte domenii: ecologie globală și viitorul planetei; promovarea și întîl-nirea dintre culturi; inovare și schimbare socială; raporturi între stat și societate; agriculturi țărănești; lupta împotriva excluziunii sociale; construcția păcii. INTRODUCERE Două mîini zece degete logo-ul ce reprezintă Grupul celor Zece nu e, oare, decît imaginea unei întîlniri ratate: două mîini ale căror căi se intersectează și care nu se găsesc niciodată? Oameni de știință, politicieni
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
sălbăticie apărată în puritatea sa virginală, acasă la ea, dar pe alte meleaguri asociată constant și voit cu activitatea cea mai creatoare, cea care îi redă unei limbi vivacitatea și bogăția ei primordiale. Suprem paradox, poate, acesta al logicii de excluziune: Hexagonul a făcut din franceză o enclavă înconjurată de îngrădituri academice și legislative, în alte părți, e un teren roditor și savuros. Francezul nu se simte cu adevărat în largul său în limba franceză, dar francofonul, da. În această zonă
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
proaspetele frumuseți locale, se conturează distinct geneza unui fenomen genocidul asupra populației tutsi, care avea să vină în curînd care, departe de a fi fost spontan, este dimpotrivă, efectul previzibil și fatal al tensiunilor cultivate printr-o îndelungă pedagogie a excluziunii și a accentuării diferențelor, de care binevoitorii coloniști succesivi s-au făcut vinovați. Deși, să o precizăm imediat, Scholastique Mukasonga nu aruncă anatema asupra nimănui, păstrîndu-se, pe cît posibil, în zona descriptivului narativ, lăsînd interpretările și nerostirile pe seama sensibilității și
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
defel să încoroneze debutanți, de n-ar fi să-i amintim decît pe Jonathan Littell (2006) sau Alexis Jenni (2011), laureații celei mai prestigioase recompense literare, premiul Goncourt. Cît privește tematica, nou veniții abordează cu predilecție subiecte sociale contemporane: criza, excluziunea, consumerismul etc., arta fabulatorie pură fiind lăsată mai degrabă în seama "veteranilor". De altfel, în buna tradiție pariziană, cititorii au fost pregătiți în acest sens de-a lungul verii de cronicari și jurnaliști experimentați, între care, probabil, cel mai pertinent
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
unui măr este pur rival. Dacă proiectez un film și nu vreau ca alți oameni să îl vadă, trebuie să cheltuiesc bani pentru a construi ziduri care să blocheze accesul non-plătitorilor. Unele bunuri, cele pentru care consumul este non-rival și excluziunea costisitoare, nu pot fi produse pe piață, căci toată lumea are un stimulent să aștepte ca alții să le producă. Dacă tu produci o unitate dintr-un astfel de bun, eu pot pur și simplu să o consum, ca urmare nu
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
inerentă a bunului, ci o trăsătură a mărimii grupului care consumă: o pisicină s-ar putea să aibă un caracter non-rival pentru două persoane, dar ea va avea un caracter foarte rival pentru o sută de oameni. Iar costurile de excluziune sunt aplicabile tuturor bunurilor, fie ele publice sau private: dacă eu vreau să te împiedic să îmi mănânci merele, s-ar putea să trebuiască să procedez la anumite acțiuni pentru a le proteja, cum ar fi să construiesc un gard
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
putea produce autostrăzi fără taxe, altfel spus, căi de transport competitive la un preț zero. Dar remarcați că autostrada nu are în realitate un preț zero, deoarece este finanțată prin taxe (care sunt acompaniate de o formă deosebit de dură de excluziune de la satisfacții închisoarea) și, de asemenea, că lipsa prețurilor este motivul principal pentru tipare ineficiente de utilizare, cum ar fi ambuteiaje, care reflectă lipsa unui mecanism de alocare a resurselor rare (spațiu în trafic) către utilizările cu cea mai mare
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
1985: 581) Teoria economică definește bunurile publice sau colective ca fiind acelea care, deși benefice pentru interesele actorilor care acționează pe piață, nu sînt furnizate pe baza analizelor individuale cost-beneficiu. Aceasta pentru că bunurile publice se caracterizează prin "comuniune" și ne-excluziune: cînd actori diferiți consumă simultan același bun, vorbim de comuniune; ne-excluziunea este definită de incapacitatea actorilor de a-i opri pe cei care nu contribuie la bunul public să profite de acesta (așa-numiții pasageri clandestini). Un exemplu obișnuit
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
care, deși benefice pentru interesele actorilor care acționează pe piață, nu sînt furnizate pe baza analizelor individuale cost-beneficiu. Aceasta pentru că bunurile publice se caracterizează prin "comuniune" și ne-excluziune: cînd actori diferiți consumă simultan același bun, vorbim de comuniune; ne-excluziunea este definită de incapacitatea actorilor de a-i opri pe cei care nu contribuie la bunul public să profite de acesta (așa-numiții pasageri clandestini). Un exemplu obișnuit de bun public sînt trotuarele. Dacă construcția lor ar urma să fie
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
aveau acces doar un număr limitat de persoane. Ei bine, cadavrele au fost sustrase în mare taină și asupra lor a continuat să planeze bănuiala de terorism. Cum erau însă acești teroriști? Pentru a răspunde convingător, Valentin Raiha procedează prin excluziune: din moment ce nu făceau parte din rândul forțelor armate obișnuite, ce alte elemente ale Sistemului Național de Apărare angajau ele? Conform interpretării în variantă Raiha, acestea ar fi fost reprezentate de Secția Militară "din fostul CC al PCR care prin M.Ap.N.
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
de servicii sociale a fost creat că o formă de suport activ și sprijin profesionalizat pentru individul, familia și comunitatea aflate în dificultate. Serviciile sociale, prestațiile sociale, precum și sistemele de securitate socială intervin pentru soluționarea unor probleme potențial generatoare de excluziune socială. Capitolul ÎI Context european a) Considerații generale ... Sistemele de servicii sociale europene sunt afectate inevitabil de procese specifice, cum ar fi: globalizarea, schimbările demografice și sociale și migrația populației. Impactul globalizării economice, politice și sociale asupra serviciilor sociale, deși
EUR-Lex () [Corola-website/Law/173504_a_174833]
-
în cazul politicilor de ocupare și a celor macroeconomice, există reglementări legale care susțin acțiuni convergente, iar Comisia Europeană și Consiliul European pot formulă recomandări corective cu privire la politicile naționale, în cazul protecției sociale și, mai ales, în domeniul sărăciei și excluziunii sociale, Comisia Europeană are un rol mai puțin precizat, iar coordonarea se realizează prin metoda deschisă flexibilă de coordonare. Sistemele de servicii sociale, la nivel european, înregistrează o serie de similarități, dar și mari diferențe. Un raport al Comisiei Europene
EUR-Lex () [Corola-website/Law/173504_a_174833]
-
definite drept: "Ansamblul complex de măsuri și acțiuni realizate pentru a răspunde nevoilor sociale individuale, familiale sau de grup, în vederea prevenirii și depășirii unor situații de dificultate, vulnerabilitate sau dependența pentru prezervarea autonomiei și protecției persoanei, pentru prevenirea marginalizării și excluziunii sociale, pentru promovarea incluziunii sociale și în scopul creșterii călita��îi vieții." După cum sunt definite serviciile sociale în legislația cadru, se constată existența a o serie de servicii generale adresate tuturor categoriilor de persoane vulnerabile, dar și existența unor servicii
EUR-Lex () [Corola-website/Law/173504_a_174833]