2,397 matches
-
autohton. Din nefericire (sau dimpotrivă!), conceptele literare n-au o precizie irefutabilă, iar speculația pe marginea lor e nu o dată un prilej de controversă și implicit de avansare a unor perspective personale, în fertilă mobilitate. Cît de sărăcăcioasă ar fi exegeza marilor opere dacă ele ar fi atribuite în chip definitiv unor coordonate fixe, unor căsuțe mendeleeviene! în vederile lui René Wellek, barocul ar însemna atîtea lucruri încît înțelesul i se cam pierde. Periodic au loc mișcări de flux și reflux
Baroc existențial by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9585_a_10910]
-
premiu de 7 milioane de lei. La secțiunea „Bilete de papagal“, autorii (cu aceeași limită de vârstă) pot concura cu grupaje de minimum 10 poezii, pentru un fond total de premiere de 12 milioane de lei. Secțiunea de arghezologie, deschisă exegezelor la opera scriitorului, atribuie un premiu de 5 milioane de lei pentru volum și trei premii a câte 3 milioane de lei pentru manuscris. Pentru toate secțiunile concursului, materialele, cu motto de identificare, se vor trimite până în 17 mai pe
Agenda2004-18-04-cultura () [Corola-journal/Journalistic/282361_a_283690]
-
a orașului, climatul intercultural, impactul, tragic adesea, al istoriei asupra vieții personale, familiale sau comunitare sunt numai câteva dintre cadrele în care memoria redă timpului trecut culoare, densitate, concretețe.” l Nu mai puțin de cinci pagini conțin proză, poeme și exegeze ale operei lui Danilo Kiš, acestea din urmă scrise anume pentru Dicționarul romanului central-european din secolul XX, despre care aflăm că e în curs de apariție la Polirom: „Realizat de o echipă ce reunește tineri cercetători, dar și personalități ale
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13608_a_14933]
-
e, totuși, vorba despre un simplu răsfăț auctorial o dovedește, pe parcurs, imersiunea criticului în biografia sa. Autorul cărții de față nu este un savant obiectivat până la pierderea substanței umane, ci un ins care vine cu propriile întrebări, dileme, experiențe. Exegeza fiind, în aceste condiții, și o formă de a vorbi despre sine. Caracterizarea lui Cioran vine adesea împreună cu autocaracterizarea lui Livius Ciocârlie: Nu stau împreună, decât tipografic, ŤUra, ba nu, oroarea pe care o simt pentru contemporanii mei e nesfârșităť
"Apocalipticul" Cioran by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9564_a_10889]
-
Z. Ornea E uimitor cît de proaspăt și ademenitor poate fi examenul istoriografic practicat de un cercetător venit din lumea exegezelor literare. Mai ales a celor de natură structuralista și poetica. Cazul se verifică în situația d-lui Sorin Alexandrescu, autor, pînă a se stabili, la mijlocul anilor șaptezeci, în Amsterdam, al unei remarcabile monografii despre Faulkner, al unei introduceri în structuralism
De la exegeza literară la cea istoriografică by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18068_a_19393]
-
a României. Nu știu dacă laboratorul d-lui Hitchins a pregătit mai întîi studierea istoriei românilor de la 1866 la 1947 și, apoi, a revenit spre origini, examinînd perioadă de la 1774 pînă la 1866. Sigur e că, la noi, ordinea traducerii exegezelor d-sale a apărut în această formă inversata. Am comentat în 1996 exegeza privind perioadă 1866-1947 și mă bucur că aceeași editură, Humanitas, a publicat, în traducere românească, și cea dinții perioadă din dezvoltarea României moderne. Să observ mai întîi
Începuturile României moderne by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18195_a_19520]
-
studierea istoriei românilor de la 1866 la 1947 și, apoi, a revenit spre origini, examinînd perioadă de la 1774 pînă la 1866. Sigur e că, la noi, ordinea traducerii exegezelor d-sale a apărut în această formă inversata. Am comentat în 1996 exegeza privind perioadă 1866-1947 și mă bucur că aceeași editură, Humanitas, a publicat, în traducere românească, și cea dinții perioadă din dezvoltarea României moderne. Să observ mai întîi că îndreptîndu-se spre un segment din această încleștata istorie(și ocolind ansamblul) dl.
Începuturile României moderne by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18195_a_19520]
-
modelatoare. Trei concepte-cheie În cele ce urmează, voi înfățișa, ca dovezi ale acestei proliferări și proiecții benefice, trei concepte-cheie: acelea de ludic, de sistemic și de palimpsest, prin care critica românească actuala se corelează activ, creator, cu excepțională efervescenta a exegezei cervantine, din Apus, mai ales în spațiul cultural hispanic și anglo-saxon. Trecând la texte, voi arăta că e vorba de însemnările despre Don Quijote ale lui Nicolae Manolescu (v. România literară nr. 16/ 1999), de eseul Don Quijote, românul luptei dintre două
Noi concepte-cheie în interpretarea lui Don Quijote by Paul Alexandru Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/17615_a_18940]
-
VII. 1999) și de comunicarea despre Palimpsestul quijotesc, susținută de Victor Ivanovici la recenta sesiune științifică organizată de Facultatea de Limbi străine și Institutul Cervantes din București. Diferite că atitudine filozofica, metoda critică și stil, aceste trei contribuții românești la exegeza cervantină au o dublă și importanța legătură comună și anume, pe de o parte, situarea în raport cu tipurile de bază, tradiționale de hermeneutica a tipul baroc parodic, tipul romantic eroic și tipul modern realist, larg cuprinzător a, iar pe de altă
Noi concepte-cheie în interpretarea lui Don Quijote by Paul Alexandru Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/17615_a_18940]
-
opusă Nicolae Manolescu nu ajunge la limită, la sacralizarea năstrușnicului cavaler și totuși există în Însemnări o "deschidere spre înalt" și un "început de fervoare", de care ne dam seama mai ales dacă raportăm interpretarea românească la vastă și efervescenta exegeza cervantină existența actualmente în Spania. Operația această comparativa confirmă încă o dată afinitățile elective și convergentele valorice dintre cultura română și cea europeană. ...și depășește carnavalul Comparația cea mai semnificativă se poate face între lectură ludica propusă de criticul român și
Noi concepte-cheie în interpretarea lui Don Quijote by Paul Alexandru Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/17615_a_18940]
-
victoria învinsului; puterile iubirii absolutizate și ale devoțiunii totale; reacțiile paradoxale: la bine cu rău și, mai rar, la râu cu bine. Cu privința la elementele specifice quijotesti, sistemicitatea accepta substantivele acreditate, dar le adaugă adjective spornice, generatoare de noi exegeze, în sensul sistemului de fier (F) sau diamantin (D), Exemple: Conceptul tipic renascentist de dignitas hominis devine o demnitate contrastată de violență (F) sau îndulcita de surâs (D); eroismul e pandit de primejdii (F) sau deviat de ispite ( D), bunătatea
Noi concepte-cheie în interpretarea lui Don Quijote by Paul Alexandru Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/17615_a_18940]
-
cavaler, dar nu îl urmează în eroicele lui "rătăciri". Din acest punct de vedere, căpitanul de haiduci Roque Guinart, este mai diamantin decât elegantul intelectual Don Diego: el ajuta efectiv - prin bilet de liberă trecere! - pe Don Quijote. Căutând, în exuberanta exegeza cervantiană de azi, un concept-cheie analog celui românesc de sistemicitate, m-am oprit la studiul Cevantes, o chestiune de gen, publicat de J.C. Riley în excelentă antologie critică intitulată El Quijote (ed. Taurus, Madrid, 1989). Un volum întreg de studii
Noi concepte-cheie în interpretarea lui Don Quijote by Paul Alexandru Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/17615_a_18940]
-
Arcanele interpretării: exagerări, deformări, excese. Autor, Angelo Mitchievici. Așadar, colaboratorul permanent al revistei noastre renunță la preocuparea sa de zi cu zi, aceea de excelent comentator al fenomenului cinematografic, și se întoarce la ceea ce reprezintă, în fond, specializarea sa primă, exegeza literară. O face cu inteligență, cu spirit pătrunzător, rafinat și cultivat, ceea ce-i permite interpretări pe cât de temeinice, pe atât de curajoase. Iată cum sună mărturia de atașament a autorului pentru marele scriitor căruia i-a consacrat acest demers critic
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/2420_a_3745]
-
copilărie cețoasă și mirifică, o rudă despre care circulă o mulțime de legende în familie.” Să reținem și aprecierea lui Ioan Stanomir, care comentează volumul pe coperta a IV-a: „În tot, ea (această carte, n.n.) marchează un moment în exegeza lui Caragiale și este proba maturității polifonice a unui istoric literar rafinat, stăpân pe vasta sa claviatură.” Politicieni de ieri În numărul dublu 5-6 din acest an al DACIEI LITERARE, care se vrea, așa cum este menționat pe copertă, o „revistă
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/2420_a_3745]
-
intitulată Eminescu și editorii săi (în două volume). Deosebirile dintre cele două cărți sînt mari și semnificative. Dacă la dl Pericle Martinescu preocuparea aceasta era un util hoby, la dl N. Georgescu preocuparea e de esență, ea fiind chiar rostul exegezelor sale de istoric literar. Cartea a fost, la origine, o teză de doctorat și se inserează într-un proiect ambițios de perspectivă a unor cărți despre destinul operei și vieții marelui poet. Proiectul, anunțat la sfîrșitul fiecărui volum, prevede cărți
Edițiile Eminescu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16299_a_17624]
-
mai făcuse cînd îl înlocuise din funcția directorială, aducîndu-l, în locul lui, pe Gr. Păucescu. Să revin însă la noua carte a d-lui N. Georgescu, negreșit învățată și serioasă, în care ecourile amintitului scenariu se fac, totuși, auzite. Dar, repet, exegeza (dincolo de aceste răbufniri) este demnă de toată lauda. Se iau firește, la rînd, diacronic, edițiile din lirica (dacă e cazul și proza sau publicistica) eminesciană, fixîndu-li-se, prin avizată analiză textologică (grea meserie, aducîndu-mi mereu aminte de exclamația unui erou real
Edițiile Eminescu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16299_a_17624]
-
face din incest și din actul orgiac un principiu cosmic".6 în toamna anului 1967 tactica și strategia conducerii comuniste față de Eliade se schimbă. Au început să apară în revistele românești câteva din nuvelele recente ale scriitorului, alături de recenzii și exegeze despre creația sa dintre cele două războaie. Cu chiu cu vai are loc în decembrie 1969 debutul editorial: Maitreyi și Nunta în cer (studiu introductiv de Dumitru Micu) și, în vara anului următor, La țigănci și alte povestiri (prefațat de
Mircea Eliade și Cenzura by Mircea Handoca () [Corola-journal/Journalistic/9430_a_10755]
-
în care capitolul Maiorescu i-a fost repartizat lui George Ivașcu. Dar sunt demne de tot interesul nostru și celelalte cercetări din Clasicii noștri: Al. I. Odobescu, Mihai Eminescu și George Coșbuc, ultima dintre ele fiind aproape o surpriză, întrucât exegeza coșbuciană dintre 1945 și 1989 pare a o ignora cu desăvârșire. Cum este Vladimir Streinu în ipostaza de istoric literar? Prefața Danielei Petroșel, care rareori depășește nivelul unui referat de seminar, nu ne spune mare lucru în acest sens, deși
Vladimir Streinu, istoric literar by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5901_a_7226]
-
nici prin rezumat.) Ceea ce însă nu-i va opri, probabil, pe recenzenți de la o apropiere exclusiv empatică de acest eseu. Pe deasupra, găsesc că n-ar trebui uitat un detaliu de context, anume acela că avem de-a face cu o exegeză a unei exegeze (căci, în definitiv, asta e Kaddishui lui Wieseltier prin raportare la sistemul de interpretări ale legii iudaice). Autorul însuși e explicit vizavi de această chestiune: „Să nu pierdem nici o clipă din vedere că avem de-a face
Utopia cărții by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6526_a_7851]
-
Ceea ce însă nu-i va opri, probabil, pe recenzenți de la o apropiere exclusiv empatică de acest eseu. Pe deasupra, găsesc că n-ar trebui uitat un detaliu de context, anume acela că avem de-a face cu o exegeză a unei exegeze (căci, în definitiv, asta e Kaddishui lui Wieseltier prin raportare la sistemul de interpretări ale legii iudaice). Autorul însuși e explicit vizavi de această chestiune: „Să nu pierdem nici o clipă din vedere că avem de-a face cu o carte
Utopia cărții by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6526_a_7851]
-
simpatia publică, s-au văzut în scurt timp instituționalizați, introduși în manuale, mai mult: extrapolați în zona unei "nomenclaturi" culturale. Mitizarea lor, reflex, pînă la un punct, al cultului căpeteniilor regimului, a dus la apariția unei ierarhii "de fier", intangibile. Exegeza scriitorilor în cauză nu putea fi decît univocă. Criticii care "călcau cu stîngul", îngăduindu-și rezerve, riscau a nu fi publicați (așa cum s-a întîmplat cu academicianul Șerban Cioculescu, cînd a scris într-un chip "neortodox" despre Nichita Stănescu) ori
O antologie recuperatoare (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16049_a_17374]
-
al materialismului istoric, studiile despre Eminescu, Caragiale, Coșbuc, ar fi niște veritabile modele, neegalate prin gustul, intuiția, obiectivitatea, prin (elogiu nezăgăzuit!) ătotalitatea viziunii critice a lui C. Dobrogeanu-Ghereaă. Curioasă amnezie, la un spirit lucid că Aderca, aceasta tabula rasa a exegezelor scrise pînă în 1947, daca ne referim doar la cele eminesciene (Vianu, Călinescu). Supralicitat nepermis, Gherea devine un promotor al esteticii ămetafiziceă precum Maiorescu (surprinzătoare conciliere ideologică!)". Ce să mai zicem? Ar fi un fel de exercițiu pre-ideologic, din cale
Felix Aderca sau "un spectacol al registrelor extreme"(II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17725_a_19050]
-
la problema (spinoasă...) a bio-bibliomahiei. Acela de-a ști să spună o histoire. Bineînțeles, cu tipicării deprinse la școala edițiilor, cu grijă pentru citat, pentru cronologie, pentru referințe. Asemenea preliminarii filologice, instrumente care clarifică și certifică, pînă la urmă, o exegeză, lasă, ?pierdute? în peisajul coloanelor de gazetă, o ciudată impresie de inedit. Nu prea intră-n rețeta ?încetățenită? să scrii despre cărți apărute în alte limbi, pe care le-ai citit în original, și să faci trimiterile cuvenite la textul
la Povești, povestiri, amintiri by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10883_a_12208]
-
special cele petrecute la noi după 6 martie 1945 au constituit un fel de raze infraroșii care ne-au permis să facem descoperiri psihologice și sociale din cele mai neașteptate și tulburătoare." Citatul este desprins din "Secretul scrisorii pierdute", strania exegeză caragialeană transmisă în anii '80 de Virgil Ierunca la Europa Liberă sub intenționat banala semnătură N. Niculescu și în care Nicolae Steinhardt răsturna - din perspectiva dictaturii comuniste care folosea ura ca pe un combustibil al istoriei - sensurile lumii lui Caragiale
Bășcălia la români de la salvare la sinucidere by Ana Blandiana () [Corola-journal/Journalistic/9798_a_11123]
-
fie în ediții independente, fie în lucrări cu caracter antologic sau apariții fragmentare (selectiv); (C). Iconografia Kavafis (care înregistrează materialul iconografic de orice fel referitor la poet și la familia sa); a patra parte, (D), și cea mai întinsă, consemnează exegeza greacă și, în măsura posibilului, și cea străină. Cele 4180 de voci ale acestei secțiuni confirmă, încă o dată, existența subdisciplinei numită „kavafistica”, cu o producție tot mai bogată, de la articole și studii pînă la volume de sine stătătoare semnate de
Aniversare Kavafis by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/13249_a_14574]