2,561 matches
-
propus să realizeze și o (sub)categorizare a textemelor însele. E adevărat că, atunci când delimitează aria textemelor, fondatorul integralismului precizează că aceasta cuprinde diverse "construcții metaforice, proverbe, dictoane, sentințe, "wellerisme", refranes". Însă, prin această enumerare, Coșeriu nu clasifică, ci doar exemplifică extensiunea textemelor, dovada cea mai concludentă în acest sens constituind-o faptul că, deși a avansat un aparat conceptual nou, autorul studiului a continuat să folosească chiar și aici categoriile lingvisticii tradiționale. Prin urmare, clasificarea textemelor din perspectivă integralistă (cu
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
semantică, urmărind astfel să ne punem în acord cu natura creativității lingvistice. Pentru a obține o reprezentare cât mai fidelă a fenomenului, ideal ar fi fost, dintr-un anume punct de vedere, să selectăm un singur "caz" prin intermediul căruia să exemplificăm toate procedeele și formele de creativitate caracteristice textemelor. Însă o asemenea procedură ar fi comportat un dublu risc: pe de o parte, ar fi fost posibil ca actualizarea textemului respectiv în discursul public românesc de după 2000 să nu acopere întregul
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
să ilustreze deopotrivă amploarea și diversitatea proceselor de "repetare" a textemelor caragialiene în discursul public actual, dar și faptul că operațiile care guvernează actele respective pot fi contrase sub forma unor tipuri de bază, ale căror limite ar putea fi exemplificate cel mai bine prin variația aceluiași textem. 1.5. Din punctul de vedere al creativității textual-discursive, actualizarea textemelor (a textemelor diasemice în special) nu ridică probleme deosebite ca natură de actualizarea unităților "primare", întrucât - precizează Eugeniu Coșeriu - nu există nicio
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
fie doar imagini schimbate ale celui vechi. Mai mult nu există niciodată o cenzură totală, chiar dacă avem de-a face cu cenzura fizică a unui popor. Rămășițe ale imaginarului rămân și se reactivează atunci când este posibil. În acest caz putem exemplifica cu imaginarul amerindienilor care mai este încă activ. Dar, după momentul cenzurii imaginarul nu se află în postura unui zero absolut, ci dincolo de imaginile care au rămas datorită mecanismelor deja descrise există imagini generale ce nu sunt supuse cenzurii și
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
științifice, constituite în ceea ce a fost numit "teologia naturii". Un alt argument privind sursa de origine mănăstirească este numărul mare de oameni de știință sau personalități din cadrul Renașterii care își realizează studiile în spațiul și sub tutela bisericii. Pentru a exemplifica este suficient să-i amintim pe Nicolaus Cusanus, Nicolaus Copernicus, Tommaso Campanella sau Giordano Bruno. Este specific imaginarului ca acele componente de tip rațional să se dezvolte într-un cadru organizat și de obicei limitat atât prin numărul celor ce
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
metaforizarea și reanalizarea respectivelor imagini să se ajungă la o nouă formă de dezvoltare pulsională a imaginarului. Această evoluție descrisă aici nu este una strict temporală, ci de ordin axiologic prin acceptarea și reordonarea valorică a anumitor tipuri de imagine. Exemplificând această tendință de dezvoltare a imaginarului pe perioada apropiată de secolul al XVII-lea putem urmări următoarea evoluție. După ce în Evul Mediu s-a dezvoltat o imagine rațională asupra universului pornind de la simplitatea inițială a creștinismului și de la tradiția Greciei
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
cunoaștere, s-a mai dezvoltat și acela de "corp de cunoștințe organizat, știință; cunoaștere teoretică (prin opoziție cu praktike și cu poietike)"50. Această direcționare de la proces spre obiect o întâlnim în Republica 51 (521c-534a) lui Platon care pentru a exemplifica cunoașterea dianoietică (διάνοια) enumeră științele aritmetică, geometrie, astronomie, armonie, iar pentru dialectica primește apelativul de știință (έπισήμη). Respectivul fragment se încheie cu o clasificare a cunoașterii: "să numim prima parte știință (έπιστήμη), a doua inteligență analitică (διάνοια), a treia credință
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
of Engalnd and British Empire, Frederick Waine & Co, Londra, 1893, pp. 360-361. 64 Jacques Le Goff, Intelectualii în Evul Mediu, Editura Meridiane, București, 1994, pp. 87-90. 65 Jean Delumeau susține această idee a nietzscheiană a controlului populației prin religie. El exemplifică folosindu-se de perioada secolelor XIII-XVII urmărind imaginarul dezvoltat tangențial cu Biserica Creștină ca urmare a ceea ce a dorit să promoveze. (Jean Delumeau, Păcatul și frica, vol. I, II, Editura Polirom, Iași, 1997, 1998 și Mărturisire și păcatul, Editura Polirom
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
operează o distincție netă între teologie sau doctrina despre Dumnezeu în Sine și iconomia divină sau lucrarea lui Dumnezeu în vederea mântuirii lumii, era în 1980 "prima lucrare de teologie românească în care găsim tema iconomiei atât de larg expusă și exemplificată pe baza multor texte din Sfânta Scriptură și Sfinții Părinți" (p. IX), potrivit coordonatorului tezei, Pr. Dumitru Stăniloae. Această discuție asupra problemei iconomiei, temă tradițională pentru teologia răsăriteană, a fost actualizată printr-o a doua ediție a lucrării, în care
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
nu. Așadar liber e oricine de a specula capitalul său; legile o permit. Dar sigur este că prin speculă averea tuturor nu cîștigă nimic. Ea cîștigă prin producție, prin negoț, nu prin joc de bursă. Pentru o mai mare claritate, exemplifică: "Milionarul abil care domină bursa și mișcările ei, care, cînd vinde acțiuni de Panama, produce hausse, iar cînd cumpără acțiuni ale Băncii Naționale produce baisse, va încasa diferențele de la publicul întreg, ba va atrage din ce în ce mai mult capital din provincie, detrăgîndu-le
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
informațiile de context, care explică informațiile de bază, apoi, la final, informațiile suplimentare. Rațiunea acestei ierarhizări, folosită în general pentru toate știrile din toate media, este și mai benefică în televiziune, unde nu știi niciodată ce se poate întâmpla. Să exemplific: intri în direct, începi să îți spui textul și după 30 de secunde producătorul îți spune în cască să închei, că te scoate din direct fiindcă nu mai are timp. E important ca în cele 30 de secunde să fi
TRANSMISIUNEA ÎN DIRECT by ANA-MARIA NEAGU () [Corola-publishinghouse/Science/861_a_1560]
-
talie și nici planurile întregi, generale sau de ansamblu. La fel de importante sunt cunoștințele privitoare la mișcările de cameră. Cel puțin teoretic, mișcările de cameră se fac cu un scop și trebuie să existe o justificare clară pentru mișcarea aleasă. Voi exemplifica mai târziu. Până atunci, să prezentăm cele mai importante și des folosite mișcări de cameră: 1. Panoramarea (sau pan din engleză, pronunțat pen) - repre zintă mișcarea camerei pe orizontală, de la dreapta spre stânga sau de la stânga spre dreapta. De fapt
TRANSMISIUNEA ÎN DIRECT by ANA-MARIA NEAGU () [Corola-publishinghouse/Science/861_a_1560]
-
este mult mai dificil să îți dai seama dacă sau când a început și s-a terminat mișcarea. Așadar, comunicarea cu operatorul devine și mai importantă atunci când nu poți vedea camera mișcându-se, cum se întâmplă în cazul panoramării. Să exemplificăm. Producătorul vede imaginile pe care le trans mite echipa voastră în direct și îi cere operatorului prin intermediul comunicației să facă un zoom pe oamenii din spatele tău sau, cu alte cuvinte, să strângă pe cei din spatele tău. Operatorul va pleca în
TRANSMISIUNEA ÎN DIRECT by ANA-MARIA NEAGU () [Corola-publishinghouse/Science/861_a_1560]
-
pătrată sau dreptunghiulară, egale ca dimensiuni, dintre care una este plasată mai sus decât cealaltă. Ca în cazul celor simetrice inegale, o fereastră include un reporter/prezentator/vorbitor, iar în cealaltă se derulează de obicei imagini. 4. Ferestre asimetrice inegale - exemplificat cel mai bine prin așa-zisa fereastră de așteptare. Aceasta este o fereastră mică, folosită pentru a arăta o locație în care urmează să se întâmple ceva, iar pe restul ecranului se derulează jurnalul de știri obișnuit. Poate fi poziționată
TRANSMISIUNEA ÎN DIRECT by ANA-MARIA NEAGU () [Corola-publishinghouse/Science/861_a_1560]
-
începând cu sfârșitul secolului XX. Consecințele sunt așa de profunde și importante, încât, aici, le putem doar menționa: schimbări în ceea ce privește relațiile dintre instituțiile guvernamentale și societate; dar, în acest context, se modifică și instituțiile, articulațiile și mecanismele lor de funcționare. Exemplificăm prin modul și formele de garantare a drepturilor civile, politice și sociale, prin tipurile de partide și grupurile de interese, prin alegeri și guvern, prin activitatea efectivă a parlamentarilor, prin comunicarea și prin funcționarea concretă a ministerelor, prin activitatea birocratică
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
1977), sau, mai recent, King (1990), Huber și Powell (1994). 82 Pentru informații privind corupția, a se vedea Della Porta și Meny (1997) și Della Porta și Vannucci (1999). 83 Un manual (Careni, 2002) dezbate drepturile fundamentale protejate de democrație, exemplificând nu doar cazul italian. Se va folosi această lucrare pentru analiza cadrului juridic general. 84 Aceasta este o egalitate înscrisă în sistemul juridic, fiind inclusă în manualele de drept constituțional (v. Caretti, 2002, cap. 5). 85 Acest citat face "pur
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
pentru patrimoniul național. Fără a face o prezentare cronologică și mai ales completă, este de menționat că din cele 32 lucrări rămase în manuscris continuă să se tipărească în străinătate - la Thesaloniki în Grecia, la München, în Rusia și Praga. Exemplificând doar o situație: pentru cartea „Românii și hoarda de aur” au fost utilizate mai bine de 72.000 fișe. În suita de lucrări tipărite în 11 volume (Moldova sec. XIV-XVII) indicele numelor de persoane cuprinde 5285 de pagini iar indicele
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
cărți și CD-uri cu povești pentru centrul de activitate/interes „Bibliotecă” din clasa noastră. A fost doar o secvență din proiectul „De mici suntem harnici!”, în cadrul temei anuale „Cine și cum planifică/organizează o activitate?”, secvență prin care am exemplificat o modalitate de realizare a educației antreprenoriale în grădiniță. Aducerea familiei în sala de grupă ca participantă activă la procesul de învățare, chiar dacă la început a fost mai greu, atât pentru educatoare cât și pentru părinți, cu timpul a devenit
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Camelia DUMITRU () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93139]
-
a educa și a crește curiozitatea elevilor, de a o cultiva considerând-o un potențial motiv de învățare. Elevilor trebuie să li se ofere stimuli inediți pentru a le stimula curiozitatea: folosirea unor fragmente de texte (povestiri moral-religioase) pentru a exemplifica un comportament adecvat la școală - în general, la ora de religie în mod special; profesorul va preciza că acest comportament trebuie să fie extins și la alte ore și în viața cotodiană. Este foarte important să se asigure un echilibru
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Claudia BOTA () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93138]
-
înălțaˮ (Matei 23.11-12). c) Atitudinile În realitate, atitudinea este o comoditate iluzorie. Cauza o constituie faptul că, de cele mai multe ori, atitudinile sunt iscusit menajate sau chiar disimulate. Deseori, între atitudine și comportamentul ostentativ nu există coincidență. Aș dori să exemplific cu următorul exemplu: sunt frecvente situațiile în care un elev oarecare poate avea o atitudine negativă față de un anume profesor; însă atunci când se întâlnește cu acesta în afara orei se comportă respectuos, chiar manifestă o „atitudine binevoitoare”, atitudine pe care nu
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Claudia BOTA () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93138]
-
să cereți astfel de exemple și elevilor cu care lucrați. De exemplu, se apropie perioada sărbătorilor de iarnă; în funcție de clasa la care intru - în această perioadă, atunci când le vorbesc de Nașterea Domnului, de anumite momente din viața lui Iisus le exemplific cu autori celebri sau oameni de știință care au demonstrat că toate evenimentele amintite în Biblie apar confirmate și în documente istorice sau alte surse. Gândiți-vă la ce întrebări leați putea adresa elevilor dvs. pentru ca ei să gândească asupra
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Claudia BOTA () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93138]
-
la Estetică arhitecturii a lui P.A. Michelis). Iar aceasta �n condi?iile �n care, urm?rînd evolu?ia unui stil, nu se rezum? s? ilustreze prin crea?îi din Fran?a, Italia, Anglia ?i Germania, ci l?rge?te registrul exemplific?rilor at�ț de mult �nc�ț ajunge frecvent la Rusia, Polonia ?i alte ??ri estice. Mi se pare mai mult dec�ț pueril s?-i tot cert?m pe speciali?ții occidentali c? �au ceva cu noi, rom�nii
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
al XIX-lea), aceasta �mprumut? elemente de la cea din Amiens, dar corul s?u aminte?te �n mod clar de cea din Beauvais. La Praga, catedrală Saint-Guy, �nceput? �n 1344 de francezul Matthieu d�Arras, apoi terminat? de Peter Parler, exemplific? modurile �n care goticul francez a fost apropriat de geniul Europei centrale, mai ales �n ceea ce prive?te distinc?ia dintre supor?i ?i boltire, precum ?i �n tratarea triforiumului. Dar, mai ales �n Westfalia, cea care realizeaz? plenar asimilarea
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
va fixa diag osticul si se va pregăti planul de expunere. Acestea depind de capacitatea de sistematizare a ca prin n ndidatului, redactarea unui plan de expunere concis, cu numai repere si concepte cipale, frazarea lor urmând liber în timpul expunerii. Exemplificăm prezentarea unui caz oncologic: Am examinat bolnava .....de.......ani, cu domiciliul în ........, internată în clinică ........, la data de ............pentru.......(motivele internării). Din istoric reținem: - antecedentele personale fiziologice pun în evidență ......( factorii de risc) - antecedentele patologice pun în evidență ........ (leziuni precanceroase
Radio-oncologia cancerului genital feminin by Bild E. () [Corola-publishinghouse/Science/91719_a_92366]
-
goale dintre ele. 36 Eugeniu Coșeriu deosebește mai multe tipuri de semnificat: (1) semnificatul lexical, care corespunde acelui CE al aprehensiunii lumii extralingvistice, adică semnificatul comun cuvintelor dintr-o serie precum: negru, negreața, înnegri (în spaniolă, spre deosebire de română, se poate exemplifică cu o serie legată de culoarea albă în care apare și adverbul: blanco, blancura, blanquear, blancamente); (2) semnificatul categorial, ce corespunde acelui CUM al aprehensiunii lumii extralingvistice, adică semnificatul diferit al cuvintelor dintr-o serie precum bogat, bogăție, îmbogăți. Este
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]