3,476 matches
-
intelectuale ale studentului pentru a-i oferi Înțelegerea mai deplină a conținutului unei discipline sau trebuie să fie conceput În principal pentru dezvoltarea capacităților și proceselor intelectuale la o anumită disciplină, conținutul cursului fiind doar materie brută pe care se exersează acest proces. Propunând o taxonomie, Bloom pune accentul pe dezvoltarea unor capacități intelectuale plecând de la cunoștințe adecvate dintr-o anumită disciplină. Dacă necesitatea unui conținut este recunoscută la primele nivele ale modelului, el acordă totuși o importanță deosebită obiectivelor care
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
va progresa spre desăvârșirea educației sale; aceasta Înseamnă a căuta comportamentele scopurilor educative În termeni de activități mintale, afective și psihomotorii ale celui care Învață, cu alte cuvinte, este vorba de precizarea situațiilor În care astfel de activități se vor exersa sau se vor manifesta. Astfel, a specifica un obiectiv În termeni operaționali implică și cuprinde definirea unei situații, În care cel ce Învață exersează pentru a stăpâni o deprindere sau un comportament sau, și mai bine, În care dă dovada
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
Învață, cu alte cuvinte, este vorba de precizarea situațiilor În care astfel de activități se vor exersa sau se vor manifesta. Astfel, a specifica un obiectiv În termeni operaționali implică și cuprinde definirea unei situații, În care cel ce Învață exersează pentru a stăpâni o deprindere sau un comportament sau, și mai bine, În care dă dovada că a atins acel obiectiv. Operaționalizarea oricărui obiectiv didactic trebuie să satisfacă trei criterii: să precizeze modificările cantitative/ calitative ale capacităților celor care Învață
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
sau condițiile de Învățare care determină modificările educative preconizate (solicitate); trebuie să specifice nivelul realizării (parametrii, dimensiunile precise/concrete ale modificărilor enunțate În obiectiv). Obiectivul operaționalizat trebuie să cuprindă trei specificații: denumirea comportamentului observabil; enunțarea condițiilor În care se va exersa și se va demonstra atingerea (schimbarea) comportamentului preconizat În prima specificație; criteriul de reușită (ca nivel de performanță acceptabilă). Criteriile operaționalizării sunt: obiectivul operațional se referă totdeauna la activitatea celui care Învață, nu la activitatea cadrului didactic/instructorului; „verbele de
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
drum Încă indecis. Știe că Își va petrece viața scriind, dar nu posedă Încă tehnica prin care să-și anexeze domeniul artisticului: Deci mi-au mai rămas una sau două alegeri! Sunt În stare să scriu? Voi scrie dacă voi exersa destul? Dar cum să mă jertfesc pentru scris, Înainte de a fi aflat dacă sunt bună sau nu? Și, mai presus de orice, E ÎN STARE O FEMELĂ EGOISTĂ EGOCENTRICĂ GELOASĂ ȘI LIPSITĂ DE IMAGINAȚIE SĂ SCRIE MĂCAR UN NENOROCIT DE
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
a romancierului. Eșecul unui Camil Petrescu provine și din prea marea luciditate care-l Împiedică să Împingă mărturisirea până la ultimele consecințe. Dimpotrivă, excelența jurnalului lui Gide e dată de o Îndrăzneală de tip special, pe care a știut să o exerseze magistral de-a lungul Întregii sale vieți. În felul acesta, am introdus un criteriu extraestetic În judecarea valorii estetice a jurnalului. Însă un astfel de criteriu se motivează, pentru că identitatea artistică a jurnalului provine și din altceva decât din miza
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
avem de-a face sau nu cu adevărul istoric 13. Mijloacele de exprimare ale artiștilor respectivi nu au întrunit o adeziune reală, dar au atins unele complicități antieroizante, cultivate și de folclorul școlar, tocmai ca reacție la rigiditatea clișeului istoric exersat de atâtea generații. Dorința de apropriere a personajului istoric prin aducerea lui într-un registru foarte omenesc, chiar trivial, este, în definitiv, o tentație la fel de normală ca și aceea de glorificare perpetuă. Dincolo de scenariile mai mult sau mai puțin reușite
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
Ștefan cel Mare s-a dovedit și de această dată utilă, ilustrând în mod fericit superioritatea pragmatismului politic în fața eroismului războinic, fie el și antiotoman 151. Alternanța perspectivelor și a constructelor istoriografice mai vechi sau mai noi nu se putea exersa în lipsa domnitorului care rămânea, în mod obligatoriu, "Mare". Cruciat european, principe ortodox, sfânt român Pentru virtuțile sale de cruciat, Ștefan a fost inclus și în cărțile "de istorie universală". Manualul de clasa a VI-a din 1989 elaborat în 1970
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
sărbătorit și anul trecut pentru prima oară aniversarea Unirei"150. De la o simplă cuvântare ținută în clasă și până la reunirea mai multor școli în procesiune prin urbe, pentru realizarea unui spectacolul comun, toată gama cunoscută de acțiuni aniversative a fost exersată cu acest prilej 151. În unele localități, a fost și un bun motiv de petrecere pentru protipendada locală: "sala era arhiplină, tot ce orașul are mai distins, toți părinții elevilor, precum și autoritățile civile și militare au luat parte la această
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
conjuncturi de utilizare. Programa și structura subiectelor de examen accentuează această denaturare. Lecția se transformă în explicare de cuvinte, nu de situații. Ca într-o problemă de matematică, se enunță formule și dimensiuni (cronologice, spațiale, instituționale), care pot fi ulterior exersate pentru a descrie o împrejurare istorică anume. Se practică frecvent confuzia între rezumatul de situație și explicația cu caracter general (lingvistic). De exemplu, cuvântul "epurare" era explicat în "dicționarul" de termeni istorici propus de manualul editurii Humanitas, ca fiind "înlăturarea
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
pentru istoricii epocii mass-media, trecutul fiind complet absorbit în reprezentările sale" (Patrick H. Hutton, op. cit., p. 21). 30 Istoricii înșiși sunt cufundați în tradiție și obligați să-i recunoască autoritatea (Ibidem, p. 23). 31 Este un joc ficțional și provocator, exersat cu succes de scriitori, nu și de istorici. Vezi, spre exemplu, Oglinzile acoperite, în Jorge Luis Borges, Opere, vol. 2, traducere de Cristina Hăulică, Andrei Ionescu și Darie Novăceanu, Editura Univers, București, 1999, vol. 2, pp. 137-138. 32 Patrick H.
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
organizațională", vol. I, nr. 1, ianuarie-martie 2001, pp. 67-82. 61 Confirmarea nu este o formă de ineficiență informativă, de neglijare a noutății, creativității, activismului etc. Dimpotrivă, este o componentă decisivă a învățării, iar practicile didactice urmăresc în mod special să exerseze astfel de situații, pentru că disciplina școlară se bazează pe buna funcționare a consensului intern și extern. Profesorii evită discuțiile contradictorii, ceea ce se echivalează, în lumea școlii, cu practicarea unor virtuți precum "ascultarea, atenția, învățarea". Vezi Nicole Tutiaux-Guillon, L'historie enseignée
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
Multe eforturi diplomatice ale ultimului an s-au concentrat pe aducerea în țară a sabiei domnitorului moldovean și pentru a pregăti albume omagiale. Multe orașe din Moldova atârnă ghirlande prin copaci pentru lumini festive la ceasul comemorării. Echipe de dansuri exersează tropotita și învârtita, pentru a-i primi pe oficialii care vor veni în pelerinaj în locurile pe unde a trecut domnitorul. Comemorarea capătă aer de aniversare, cu lumânări, șampanie și fursecuri. Se aplică, astfel, la nivel de regiune istorică, ceea ce
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
cât mai "educativ" este, de altfel, o tehnică specifică ficțiunii istorice pentru copii vezi Ann Lawson Lucas, Danielle Thaler (eds.), Presence of the Past in Children's Literature, Praeger Publishers, Westport, Connecticut, London, 2003, p. 3 pe care Almaș a exersat-o și cu alte ocazii (conform Hristu Cândroveanu, op. cit., pp. 107-108). 210 Ceea ce a rămas, de altfel, o trăsătură recurentă a istoriilor naționale europene, încă foarte vizibilă și în Franța, de exemplu (Jean-Pierre Rioux, Vivacité du récit français des origines
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
serviciu la bucătărie etc.! În loc să le spui ceva negativ, găsește ceva pozitiv să spui! Găsește o activitate comună care vă place la toți și faceți-o! Oferă alegeri și dă-i copilului putere să aleagă atunci când ia decizii: "Preferi să exersezi pianul zece minute dimineața și 10 seara sau 20 de minute la rând?"! Interesează-te de viața lui la școală! Pregătiți și luați masa împreună cu toată familia! Fii alături de el! Învață copilul tău să facă față diferitelor situații care apar
Importanţa colaborării şcoală - familie by Maria Covăsneanu () [Corola-publishinghouse/Science/1215_a_2208]
-
SUPERB! îmi ești de mare ajutor! E mult mai bine așa! E din ce în ce mai bine. E foarte frumos! Se vede clar că avansezi. îmi place Ai înțeles rapid! FANTASTIC! Ești un adevărat prinț (prințesăă Așa e mai bine! clar că ai exersat! Ai făcut-o foarte bine! Apreciez ajutorul tău. Merge frumos. Încearcă încă o dată și vei reuși! Ai făcut un lucru bun Continuă tot așa! SENZAȚIONAL! SUPER! Nimeni nu e perfect! îmi vine să cânt când sunt cu tine! Astăzi te-
Importanţa colaborării şcoală - familie by Maria Covăsneanu () [Corola-publishinghouse/Science/1215_a_2208]
-
se cerea spus pe mai multe voci. Că autorul Arhipelagului Gulag a reușit să confere acestei mărturii forța și expresia discursului poetic este dovada unui talent pe care l-a purtat cu demnitate și modestie și pe care l-a exersat cu teama că realitățile despre care vrea să vorbească, laolaltă cu toate personajele sale, pot fi considerate cândva o ficțiune. Departe de degajarea cu care mare parte din critica noastră avansează afirmații și judecăți al căror sens se presupune a
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
cum să identifice diferite modalități de rezolvare a problemelor pe care să le compare și evalueze, controlând apoi corectitudinea rezolvării și atestând succesul; metode de auto-management - au reprezentat o completare importantă a training-ului de auto educare, sprijinind generalizarea comportamentelor exersate În situații naturale; intervenții prin joc - au urmărit, În principal, dar nu exclusiv, creșterea intensității și a duratei jocului, știut fiind faptul că de cele mai multe ori copilul hiperactiv manifestă neliniște când se joacă, schimbând un joc cu altul fără a
STRATEGII DE INTERVENȚIE PSIHOPEDAGOGICĂ LA COPIII CU ADHD. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Cristina VAMEŞU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2184]
-
autoanaliză și autoapreciere, pentru a gestiona relațiile inerente în practica profesional). De unde și formularea unei soluții metodologice: nevoia apelului la un "atelier de formare praxiologică", mai ales în domeniul științelor umane. El este necesar și educatorilor, pentru a îmbina și exersa achiziția și integrarea cunoștințelor generale de specialitate cu cele procedurale, socio-relaționale, pentru a pune în aplicare două noi concepte: știința-acțiune și praxiologia, ca metodologii ale intervenției de influențare a celuilalt, a educatului. Aprofundarea condițiilor de obținere a eficienței practicii educative
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
dar care are drept caracteristici: • transversalitatea, • mobilizarea în mai multe activități, • evolutivitatea, • posibilitatea de a fi formată variat (prin diferite moduri, experiențe în timp, prin conținuturi și în mod individualizat), • transformarea ei în timp, după felul în care a fost exersată (în ce contexte, situații, cuplarea cu altele), • nu poate fi evaluată precis, măsurabilă exact, ci apreciată prin raportare la etapă, context. Deci nu este o mare diferență între capacități și competențe, fiind aici raportul între potență și afirmare efectivă, capacitatea
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
rolul unui profil de competență specific. • Formarea lor schimbă logica învățământului actual către o logică a construirii prin exersare în situații reale, complexe. • Disciplinele școlare formează elementele necesare ca instrumente, dar apoi trebuie combinate în situații complexe, dând competențe transversale, exersate în situații noi complexe, inter-, transdisciplinare, practice, pentru a fundamenta afirmarea personală activă, recunoscută și social. Evaluarea • Evaluarea este dată chiar de situația în care se afirmă și se analizează criterii calitative în rezolvare, prin integrarea achizițiilor. • Sunt evaluabile prin
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
reflecție critică, responsabilitate, apreciere umanistă), pentru a-i stimula dezvoltarea spirituală, morală sau fizică, ca și dezvoltarea socială și culturală prioritar europeană, pentru a-și continua achizițiile științifice, estetice, tehnologice, sociale, pentru a rezolva probleme tot mai complexe, pentru a exersa un stil de viață necesar integrării eficiente. La nivelul Consiliului Europei sunt recomandate, în acest context și alte consecințe în conceperea unui curriculum și introducerea de măsuri în sistemele educative europene (Council of Europe, 2003, pp. 13-26): • prioritatea condițiilor pentru
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
cât de conștientizate sunt criteriile? Modele de învățare • Cercetarea oferă numeroase modele, dar care sunt acceptate, înțelese, alese și pentru ce activități, singure sau în combinație? • Cum le face cunoscute educatorul, dacă nici el nu le cunoaște, nu le-a exersat? • Să fie și o cercetare anume, cadre formate pentru astfel de proiectări ale curriculumului și nu doar specialiști care să prevadă conținuturi informaționale. • Să prezinte modele de învățare, rezolvare pentru tipuri de educatului (cel puțin prin programele și manualele alternative
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
și privind elementul central pentru practică metodele. Aceasta, nu numai pentru a sublinia importanța a cum se realizează dezideratul formării "unui cap bine format, decât a unuia plin", recunoscut ca scop central acum, dar și pentru a pregăti și a exersa competența de a învăța continuu prioritar independent de-a lungul vieții și de a evita manifestări care anunță un posibil eșec școlar. 5.1.1. Evoluția metodelor de învățare condiții determinante Dacă argumentarea provine din abordarea prioritară a scopurilor educației
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
reflectează, singur sau cu sprijin în modul de construcție, le combină și generalizează. Or, aceste procese este necesar a fi prevăzute și încurajate prin modul de construire a proiectării și apoi de aplicare efectivă. Demersul proiectării constructiviste se poate învăța, exersând alternative, raționale, pornind chiar de la deconstrucția proiectării anterioare, centrate pe obiective operaționale, observând că un educator, mai ales începător, în rezolvarea unei sarcini de proiectare, se interesează întâi de modelul de reprezentare grafică a proiectului, pentru o completare formală, după
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]