2,236 matches
-
și vizuale a vieții cotidiene, ci și exercițiul comuniunii care ar determina (in)formarea comportamentului, respectiv condițiile luării unor decizii și efectuării unor acțiuni. Având în vedere faptul că (inter)medierea presupune nu doar transmiterea metodologică a unor informații și exersarea tehnică a unor abilități vocaționale, ci și provocarea răspunsurilor față de diferite problematici, s-ar putea vorbi despre dezvoltarea unei practici educaționale conversaționale, de dezbatere. Dincolo de interesul studiilor culturii vizuale pentru practici culturale vizuale obișnuite în contrast cu practicile culturale elitiste, responsabilitatea imediată
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
putere nu pot fi ele însele stabilite, consolidate sau implementate în absența producției, acumulării, circulării și funcționării unui discurs"725. Prin urmare, discursul este cel care aduce puterea în contextul relațiilor sociale și tot el "dă expresie ideologiei reprezentate de exersarea puterii în relația respectivă"726 particulară. Dacă, așadar, discursul constituie mediul preferat de operare al puterii, la toate nivelurile societății instituțional, la nivel de grup și la nivel individual sarcina retoricii critice, constată McKerrow, constă în "subminarea și expunerea discursului
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
timp, un ne-răspuns sau o tăcere, este sugerat tot de către McKerrow în studiul său. Dacă, așa cum am constatat, orice "răgaz" pe care ni-l îngăduim pe teritoriul unei forme particulare de existență, cunoaștere și putere -, iar repausul legitimat de exersarea criticismului retoric dintr-o singură perspectivă la un moment dat nu face excepție în acest sens nu înseamnă altceva decât că am obosit să mai gândim, cum spunea Karl Marx, va trebui să ne reamintim de retorica critică pentru a
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
de specialitate în acest domeniu. Componenta aplicativă urmează, în principiu, tipologia cerințelor prezente, în ultimii ani, în subiectele din cadrul examenelor curente (pentru studenți) și al examenelor de titularizare/ obținere a gradelor didactice (pentru profesorii din învățământul preșcolar/ primar), oferind posibilitatea "exersării" practicii limbii, a descoperirii și explicării nuanțelor acesteia, a contextualizării argumentate științific a anumitor forme/ construcții/ utilizări... În demersul propus, delimitările teoretice (am optat pentru "repere", nu pentru prezentări exhaustive) conturează cadrul de analiză, iar aplicațiile oferă contexte de analiză
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
rezonează cu audiența. Weldes demonstrează că elitele SUA, în perioada crizei rachetelor din Cuba, au comparat intențiile lor pașnice cu duplicitatea și agresivitatea evidentă a sovieticilor. Folosind practici care i-a atins pe oameni în viața de toate zilele, precum exersarea procedurilor aplicabile în situația unui atac nuclear sau prin mesaje care încurajau oamenii să-și facă rezerve de mâncare, politicienii au comunicat interpretarea dorită de ei. În mod similar, Kevin Dunn391 demonstrează cum viziunile asupra războiului din Congo sunt o
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
și care "joacă"? • Care tipuri de muncă sunt apreciate și de ce? • De ce este considerată munca importantă (câștiguri financiare, satisfacție individuală, promovarea coeziunii grupului, poziție în comunitate)? • Există prejudecăți în raport cu ceea ce se așteaptă de la membrii unui grup? • Care este scopul jocului (exersarea rolurilor sociale, a deprinderilor, dezvoltarea mușchilor și a coordonării etc.)? Capitolul 5 Regulile și rostul lor în managementul clasei Un management eficient al situațiilor școlare presupune prezența regulilor. În acest sens, Kenneth Moore scria: Elevii au nevoie de reguli și
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
iar pe de altă parte, el nu trebuie să fie nici prea timid și neconvingător. În primul caz, va induce teamă și retragere, iar în cel de-al doilea nu va obține ceea ce și-a propus. M. Marland 195 recomandă exersarea cu glas tare a abilității de a da ordine și instrucțiuni, și un autocontrol sporit în clasă, care să permită înregistrarea reacției elevilor. În funcție de acestea, profesorul va opera necesarele ajustări. În genere, instrucțiunile se dovedesc mai eficiente atunci când sunt rostite
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
perspectiva educabilității preșcolarul mare 5-6/7 ani, dispune de o capacitate de Învățare superioară În raport cu celelalte sub-perioade ale preșcolarității. În desfășurarea activității cu acesta accentul va cădea pe Încurajarea inițiativei copilului și a luării deciziilor, pe Învățarea prin experimente și exersări individuale. Activitățile de Învățare se desfășoară fie cu Întreaga grupă de copii, fie pe grupuri mici sau individual. Ele pot lua forma unor activități pe discipline sau integrate, a activităților liber-alese sau a celor de dezvoltare personală. Dintre mijloacele de
Caleidoscop by Constanta Manole () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91742_a_93350]
-
în vorbirea curentă, dezvoltarea abilității de interacțiune verbală. Se recomandă continuarea activităților de antrenament auditiv verbal: exerciții de discriminare, identificare și recunoaștere a stimulilor verbali, exerciții pentru dezvoltarea înțelegerii auditive, și a celor de formare a competențelor de comunicare verbală: exersarea pronunției fonemelor în diverse structuri verbale, coarticularea consonantică, dezvoltarea vocabularului, însușirea părților gramaticale și a structurii morfosintactice a frazei.
Parteneriatul ?coal?-familie ?n recuperarea ?i educarea copilului deficient de auz by Dorina Chira,Alina Boca () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84356_a_85681]
-
natură fundamentală sau de expresie aptitudinală) într-o dinamică a cunoașterii care îl valorifică, oferindu-i oportunități integrative și spațiu de desfășurare. De aceea, miza oricărei formări este posibilitatea intervenției conștiente asupra aluatului individual și orice model educativ invită la exersarea înstăpânirii de factură cognitivă pe sine însuși. O filosofie a devenirii ascendente a ființei umane aruncă în joc facultatea mediatoare între o instanță emitentă și o disponibilitate receptoare, adică implică mecanismele conștiinței de sine ca înainte-mergător al unei conștiințe donatoare
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
opționale mult mai fundamentate, a căror justă funcționare cere chibzuință răbdătoare și o știință constituită (cu rol de suport tehnic al intuițiilor concrete ale rațiunii practice). De aceea, ea trimite la sistem, la doctrină și apoi la virtute (ca îndelungă exersare), mai curând decât la instanțieri reactive care concentrează în rapiditatea restrictivă a exercitărilor lor contribuția unui impuls preponderent aptitudinal, de instinctivă raportare la o realitate în esență permisivă (care poate teoretic îngădui o evoluție axată pe mecanica aplicată a răspunsului
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
drum, decât să asumi în chip firesc interesat mărginirea la contextul propriu. Și de multe ori înțelegerea reciprocă ce întărește coeziunea socială și înlesnește tot ce este proiect comun poate surveni în urma unei asemenea plasări (formă extremă dar dedicată de exersare a îndemânării adaptative). Nu este vorba de delegare, așa cum nu este vorba nici de suplinirea unei neputințe sau de completarea unui neajuns. Este vorba de o universală și plenară însoțire care implică un schimb benefic de experiență morală în condițiile
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
fără să nu simțim ca firea ei s-a modificat"50. Alipită deținătorului ei, însușirea etică însoțește sporitor specificul acestuia și întreține cu el o relație de întrepătrundere semantică, împrumutând și oferind caracteristici într-o dinamică a formării și a exersării de sine care cere lumină conștientă și luciditate a reprezentării. Conștiința de sine dă aici culoare, găsind reperele unei forme personale de a practica virtutea și de a întrupa valoarea figurată eidetic, punctând drumul care este parcurs de osteneala întru
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
pe o tulpină comună de exercitare noetică ce nu se poate să nu fie investită cu nuanță axiologică, în care nu se poate să nu se regăsească considerații de valabilitate sau teste reflectate de corectitudine. Apoi, se uită de îndelunga exersare și pregătire a terenului pentru activarea conștiinței teoretice, activare care nu se realizează în miraculoasă spontaneitate, ci presupune însoțirea competentă a germenelui epistemologic de la răsădirea la rodirea sa, de la indeterminarea fermentului creator al debutului cognitiv la corpul matur doctrinar care
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
dezlega de imperativul constrângător pe care o instanță a alterității îl poate, chiar bine intenționat, propune. Perspectiva corectei îmbinări a celor două laturi ale înțelepciunii trebuie să provină de la forța personală de reflectare. Experiența construcției de sine care este consecventă exersării aptitudinale constante este vădit guvernată de către conștiință, ea nefăcându-se în arbitrarul unor ghidaje educative exterioare subiectului. Rolul formator principal precede, în înțelegerea unei comuniuni spirituale, saltul în condiția supremei abilități raționale, el fiind un preambul benefic la o luare
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
din urmă ajunge să primeze în orice filosofie a conduitei care adună modalități multiple de angajare în act, construind condiția unei libertăți etern-lucrătoare și întărind o componentă indispensabilă a autocontrolului. Virtuțile dianoetice și echivalentele lor pragmatice țin de ritualul unor exersări care aduc în sfera relațională a individului precepte axiologice generale și edifică astfel reguli de comportament. O viziune adecvată și cuprinzătoare proiectată asupra materiei trăirilor proprii furnizează facilitările de care are nevoie un pragmatism eficient și eliberează disponibilitățile active de
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
a alternanțelor noetice. Succesiv, planuri diferite de vizare a obiectului estetic aduc mesajul subiectivității dedicate și întregesc procesul creator, construind latura dinamică a "jocului" artistic și împingând semnificații metodologice dincolo de granița încadrării lor pragmatice. Ambiguitatea reflexivă este înlăturată în numele unei exersări care își găsește în pura satisfacție estetică menirea esențială și scopul suprem, eliberată fiind de pericolele dublelor implicări sau ale unor constrângătoare acumulări noetice determinate de caracterul imperativ al realului. În plan artistic, libertatea creatorului se răsfrânge asupra manierei reflexive
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
și a înzestrărilor sale pentru a se recupera reflexiv în momente de răscruce, doar acolo unde este strict necesar, în rest păstrând vie doar o auto-observație de fond, caracteristică unei cumințenii lucrătoare, a unei strădanii specifice condiției obișnuite a îndelungii exersări. El joacă cu sine însuși un joc al subtilelor angajamente și își îngăduie în exercitare aptitudinală exact atâta cât o permite alternanța noetică pe care o cere însăși materia îndeletnicirii sale. De aceea reflexivitatea acumulează și depozitează, pentru a găsi
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
temporarului. Ea contrastează cu vigilența responsabilă a întâlnirii autentice, cu atenta "înconjurare" reciprocă ce definește o relație între două conștiințe. Faptul intuiției nu infirmă, apoi, detașarea reflexivă (definitorie) de spontaneitatea auto-observatoare și revelează un sistem de răbdătoare acumulare imaginală, de exersare extensivă a focalizării pe parcele subiective semnificative. Se poate practica instantaneul intuitiv și în condițiile răgazului reflexiv care ar presupune tenace insistențe discursive sau lungi desfășurări ale sintezei supraîncărcate. Intuiția este bine-venită în condițiile în care semantisme ale practicii relaționale
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
segmentelor corpului În planuri și direcții precise; - plasarea și transmiterea corectă a greutății corpului pe suprafețele de sprijin; - execuția liberă naturală a tuturor acțiunilor motrice și În concordanță cu toate particularitățile acompaniamentului muzical (trăirea emoțională). Aceste componente se formează prin exersarea unor structuri motrice executate izolat și În combinații variate, preluate din dansul clasic și cel modern. (Constantinescu E., 2001) 3.3. ACOMPANIAMENTUL MUZICAL 3.3.1. Caracteristicile acompaniamentului muzical Prezența muzicii În dans, are un rol deosebit de important deoarece: - stimulează
Expresie corporală, dans şi euritmie by Tatiana Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/92301_a_91694]
-
urmărire judiciar( au fost foarte rare, ziarele fiind în fapt asigurate de o veritabilă impunitate. În numele libertății era tolerată și lipsa de respect. Legea asigura presei totala libertate față de puterea politică într-un moment în care aceasta renunțase deja la exersarea autorității sale față de ziare; dar ea neglija de asemeni să protejeze presa față de putere, de acum înainte mult mai periculoasă pentru ea, de puterea banilor, și această libertate nu garanta independența ziarelor. Legea nu a fost repusă în discuție decît
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
de comerțul cu cărți; vremea marilor tipografi umaniști trecuse. În fața dificultăților, am văzut că meseriile cărții au căpătat o structură capitalistă, închizîndu-se într-un sistem de reglementare riguros și unindu-se pentru a-și apăra interesele, eliminînd concurenții și controlînd exersarea profesiei și atingerea perfecțiunii. Astfel, s-a format la Paris o corporație a librarilor, tipografilor și legătorilor ale căror statuturi au fost stabilite între 1618 și 1619. În fruntea ei, un sindic și mai mulți adjuncți aleși în fiecare an
Istoria cărții by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
și medicală, posibilități de petrecere a timpului liber. Calitatea unui produs/serviciu educațional reprezintă totalitatea caracteristicilor acestuia care determină capacitatea acestuia de a satisface anumite nevoi afirmate sau implicite. Produsele educaționale contribuie la dezvoltarea intelectuală a consumatorilor, la evoluarea gândirii, exersarea memoriei, logici, rapiditate de răspuns. Unitățile de învățământ oferă servicii educaționale beneficiarilor direcți având drept scopul satisfacerea cererii de forță de muncă calificată din partea agenților economici. Astfel unitățile de învățământ trebuie să coreleze oferta de servicii educaționale prestate în funcție de contextul
Marketing educational by ROXANA ENACHE, ALINA BREZOI, ALINA CRIŞAN [Corola-publishinghouse/Science/995_a_2503]
-
în vederea pregătirii lor cât mai complexe pentru viață. Prin varietatea și multitudinea exercițiilor efectuate în cadrul acestor activități se dezvoltă o mare mobilitate a mâinilor și coordonarea voluntară a mișcărilor acestora, calități necesare scrisului, cultivarea spiritului de observație, a gândirii prin exersarea operațiilor de analiză, sinteză, comparație. Scrierea, desenul, abilitățile practice constituie tot atâtea activități în care mâna câștiga o vastă experiență, toate acestea ducând la creșterea coordonării generale a mișcărilor. Deși pare la îndemâna oricui capacitatea de a înțelege, deprinde și exersă
Abilitati Practice si Educatie Tehnologica-Proiectare by Laura Savin () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84042_a_85367]
-
când anume să se oprească pentru a întemeia la timp acest act de încheiere. Copilul, stăpânit de acea stare neverbalizată de a face ce-i place, ajunge la artă la început întâmplător, și numai apoi deliberat, în ambele situații prin exersarea perseverentă a limbajului artei. Acordând atenția cuvenită disciplinelor artistice se asigură dezvoltarea sensibilității cromatice, a gândirii artistico-plastice și a gustului estetic al elevilor, a creativității. Obiective cadru 1. Cunoașterea și utilizarea materialelor, a instrumentelor de lucru și a unor tehnici
GRAFIC? ?I PICTUR? by FLORENTINA DUMITRACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84076_a_85401]