5,246 matches
-
sau la dificultatea sarcinii sau la dificultăți sau la progresul realizat sau la procesele interne implicate sau la ipoteze de soluționare. • Pot fi utilizate distinct sau în combinare variată și alte instrumente: teste, seturi de reguli, note de completare sau explicare, baze de date, înregistrări audio sau video, raportarea la educații cu rezultate bune, grile de observare sau matrice criteriale, chestionare, fișe de autoevaluare sau de autoestimare, exerciții de verificare parțială, liste cu elemente neînțelese, analize individuale sau în grup ale
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
calitatea pregătirii competențelor-cheie la finalizarea școlarizării obligatorii, în întreg sistemul formării, este firesc să pună accent în evaluarea critică pe stadiul atins în afirmarea culturii științifice, în primul rând. Ea va cuprinde atunci competențe de identificare a problemelor științifice, de explicare a fenomenelor în manieră științifică, de utilizare a faptelor științifice, cunoștințe științifice, atitudini științifice, înțelegerea a diferite tipuri de texte. Dar și cultură matematică, cu valoare instrumentală: conținut matematic (spații, forme, variații, relații, cantitate, incertitudine), procese matematice, grupuri de competențe
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
științifice sunt surprinse atunci în programul de verificare a competențelor prin PISA: să recunoască situațiile vieții în care știința și tehnologia intervin (contextul evaluării), să dovedească cunoașterea mediului și metodele de cunoaștere (cunoștințe), capacitatea de identificare a problemelor științifice, de explicare a fenomenelor în manieră științifică și a trage concluzii potrivit faptelor științifice (competențe) și dovedirea interesului pentru știință, acordarea importanței unui asemenea demers, voința de afirmare științifică, interes, demonstrarea sensului responsabilității (atitudini). 7.5. Evaluarea calitativă versus evaluarea cantitativă: criterii
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
ca metodă dominantă, pentru măsurare riguroasă, complexă, • generează cercetări pentru noi obiective, resurse, management, metodologii generale, • arată eficiența educației, a sistemului în raport cu așteptările societății și determină inițierea de cercetări, de dialoguri de reglare la acest nivel, • generează studii interdisciplinare pentru explicarea complexă a celor obținute și pentru reglare astfel, mai ales sociologice, psihologice, manageriale, economice, politice, la nivel de sistem. • mobilizează comunitatea interesată de educație, de sistem (educatori, părinți, economiști, cercetători) pentru acțiuni prin cooperare de reglare sau schimbare. În același
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
de date pentru cercetări constatative, ci și generator de analize critice, interpretări variate, explicații, reflecții argumentate, ipoteze, teorii, schimbări de modele. Cercetările în temă evidențiază aici rolul a cinci categorii de cunoștințe necesare formării educatorului practician: cunoștințe generale științifice (măsurare, explicare, cauzalitate, modelare), cunoștințe aplicate (operaționalizare a celor științifice), cunoștințe strategice (de concretizare a aplicațiilor și de formalizare), cunoștințe praxiologice (pentru acțiune eficientă), cunoștințe practice (context, realitate, calitate, explicare, execuție). În felul acesta se poate rezolva și vechiul deziderat al pedagogiei
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
cinci categorii de cunoștințe necesare formării educatorului practician: cunoștințe generale științifice (măsurare, explicare, cauzalitate, modelare), cunoștințe aplicate (operaționalizare a celor științifice), cunoștințe strategice (de concretizare a aplicațiilor și de formalizare), cunoștințe praxiologice (pentru acțiune eficientă), cunoștințe practice (context, realitate, calitate, explicare, execuție). În felul acesta se poate rezolva și vechiul deziderat al pedagogiei, ca știință: demonstarea unității între teoria și practica educației Această identitate a cunoașterii pedagogice impune colaborarea cercetător-practician, pentru a se putea afirma și verifica rolul cercetării-acțiune-formare, pe de
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
a exigențelor calității, • raportare la scop, • conștientizare a efectelor asupra deciziilor, • devenire a limbajului profesional mai riguros științific și argumentat în dezbateri sau în elaborarea de texte pedagogice, • găsire de noi semnificații ale conceptelor în contexte și situații particularizate (descriere, explicare, înțelegere, cazuistică, dinamică, funcționalitate, pertinență, prevenție, proiectare), • construire de modele combinate teoretic și practic sau/și interdisciplinar, • generare de noi întrebări pentru dezvoltare ș.a. Cercetarea prin experiment în educație nu poate îndeplini condițiile, criteriile experimentului clasic din științele pozitiviste, datorită
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
tot calitative), • care acțiune poate fi cea mai eficace (apare aici rolul valorilor pedagogice relevante, ale varietății contextelor, decât indicatori strict măsurabili), • care este sensul a ceea ce se petrece în faptul educativ practic (apar aici rolurile elementelor normative pedagogice, al explicării și înțelegerii acestuia), care să fie relațiile între rolurile cercetătorilor și ale practicienilor în educație. Dar rămâne deschisă ipoteza: trecând de cealaltă parte a raportului menționat, și educatorii practicieni pot face cercetare științifică reală, efectivă, dar cât, în ce condiții
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
experiența lor tradițională, nu numai în sens postmodernist, dar deosebit de utilă reconsiderării activității educaționale. Scopul este de a găsi și alte moduri de abordare decât cea pozitivistă, de tip empiric-formal, strict experimental. Admițând marea varietate a situațiilor educative, poate admite explicarea de tip probabilistic mai mult decât cea cauzală a faptelor practice, ca și interpretarea lor de tip hermeneutic sau aplicarea unor criterii pertinente de evaluare, validare și justificare prioritar calitative, care sunt recunoscute în comunitate sau formarea specifică a practicienilor-cercetători
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
asupra căutării surselor și șanselor rezolvării în contextul real. • Scopuri ale acțiunii-formare-cercetare: răspunde la rezolvarea diferitelor probleme reale ale practicii, angajare în relații de cooperare, comunicare pentru dezvoltarea practicii, aprofundarea cunoașterii problemelor critice și generează diferite moduri de prezentare și explicare a ei, evidențiază valoarea, semnificația soluțiilor propuse în comunitate, ca aspect ecologic, propune procese de căutare și dezvoltare a problemelor de înțelegere și rezolvare, în mod individual sau colectiv. • Studiul și influențarea nivelului identificării, precizării problemelor și interpretării realității educative
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
Criterii Cercetarea-acțiune-formare expertă Acțiunea formare-cercetare a practicianului principale, fundamente științifice și epistemologice, instrumente în diferite strategii, implicarea educatului și a educatorului. Modul de definire și realizare a finalităților formării educatului și ale perfecționării educatorului. • Aplicarea diferitelor categorii de cercetare-acțiune: de explicare, de aplicare, utilizată ca mijloc sau tradițională, prin colaborare, de emancipare, critică, participativă ș.a. • Studiul realizării diferitelor orientări ale cercetării-acțiune: de diagnoză, de proiectare a acțiunii, de realizare a acțiunii, de evaluare a consecințelor acțiunii, de identificare a rezultatelor, de
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
realizare a acțiunii, de evaluare a consecințelor acțiunii, de identificare a rezultatelor, de comunicare a rezultatelor, de control și investigare, de relaționare cu alte categorii de cercetare, de critică a conceperii și realizării ei, de descriere a proceselor implicate, de explicare a relațiilor și efectelor, de înțelegere a evoluției ei, de con• Nu se confundă cu activitatea educativă curentă, nu este doar un proiect elaborat după unele interese, nu este rezolvarea simplă a unei probleme (care nu cere o aprofundare documentară
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
de analiză critică, de concepere și rezolvare a unui proiect, de formulare de generalizări, de a stimula însăși teoria pedagogică. Concluzii Apelul la paradigme în interpretarea conceperii și realizării educației, la nivelul metodologiei, reprezintă o căutare în nevoia identificării și explicării schimbărilor petrecute în practica educațională, dar încă neabordate explicit la noi, potrivit teoriei evoluționiste asupra cunoașterii ei și regăsibilă în modelul epistemologic fundamentat de către Th. Kuhn. Valoarea aplicativă a acestuia, după un demers similar întreprins asupra științei propriu-zise a educației
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
pretind prezentarea exhaustivă a tuturor momentelor istorice din trecut, prezent și viitor. El preferă narațiunea istorică efectivă sau explicația fenomenelor istorice în propoziții narative care descriu modificări de stare istorică. În accepția lui, narațiunile în istorie trebuie utilizate în sensul explicării schimbărilor la scară largă care se petrec uneori în intervale istorice ample. Istoria are responsabilitatea de a reliefa aceste schimbări, de a organiza trecutul în unități temporale întregi și de a explica schimbările odată cu desfășurarea povestirii. Louis O. Mink consideră
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
pretind prezentarea exhaustivă a tuturor momentelor istorice din trecut, prezent și viitor. El preferă narațiunea istorică efectivă sau explicația fenomenelor istorice în propoziții narative care descriu modificări de stare istorică. În accepția lui, narațiunile în istorie trebuie utilizate în sensul explicării schimbărilor la scară largă care se petrec uneori în intervale istorice ample. Istoria are responsabilitatea de a reliefa aceste schimbări, de a organiza trecutul în unități temporale întregi și de a explica schimbările odată cu desfășurarea povestirii. Louis O. Mink consideră
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
realizare a diverselor produse; cu scop de acumulare de imagini, de idei sau impresii care vor fi prelucrate în viziune proprie. Ea se poate realiza printr-o serie de modalități precum: intuirea unor modele și prin dialogul generat în urma instruirii; explicarea și demonstrarea unor operații (acțiuni); exersarea unor tehnici; audierea și /sau vizionarea unor materiale adiacente; lecturarea (studierea) unor materiale de specialitate; conceperea de către cadrul didactic și derularea sistemelor de acțiuni cu scop informativ. De asemenea în cadrul disciplinei vizate se formează
Îndemânare şi creativitate : repere metodologice by Amalia Farcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1205_a_1937]
-
transformărilor sociale sau am ajuns să judecăm valorile în mod atemporal și să împărtășim unele, dincolo de epoci și de culturi? Parametrii permanenți ai istoriei Nu am vrea să punem în niciun fel la îndoială specificitatea demersului sociologic, care constă în explicarea socialului cu ajutorul socialului. Montesquieu avea dreptate când ironiza spiritul conservator local în Scrisorile persane și insista asupra relativității obiceiurilor și a modurilor de gândire. A fă-cut un mare bine, punând în lumină diversitatea culturilor. Dar ne pare greșit să reducem
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
Eram încurcați, deoarece aveam impresia că noțiunea de "naționalism" nu avea același sens pentru europeni și pentru chinezi. Cineva a avut ideea să îi roage pe colegii chinezi să scrie pe tablă conceptul litigios, în limba lor. Ideograma desenată și explicarea acesteia au clarificat lucrurile. Pentru a-l înțelege pe interlocutor, trebuie să îi cunoaștem trecutul, experiența pe care a acumulat-o. Dacă discutăm cu cineva despre nesiguranță, va avea cu siguranță o altă părere decât noi dacă a fost victima
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
pretind prezentarea exhaustivă a tuturor momentelor istorice din trecut, prezent și viitor. El preferă narațiunea istorică efectivă sau explicația fenomenelor istorice în propoziții narative care descriu modificări de stare istorică. În accepția lui, narațiunile în istorie trebuie utilizate în sensul explicării schimbărilor la scară largă care se petrec uneori în intervale istorice ample. Istoria are responsabilitatea de a reliefa aceste schimbări, de a organiza trecutul în unități temporale întregi și de a explica schimbările odată cu desfășurarea povestirii. Louis O. Mink consideră
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
vezi Sztompka, 1993:3-12), pentru că realitatea socială este interindividuală, relațională, dinamică, și se prezintă ca un flux continuu al schimbărilor de diverse viteze, intensități, ritmuri și pe diferite nivele. Noua perspectivă (constructivistă) a devenit în ultima vreme din ce în ce mai populară în explicarea proceselor de schimbare, de globalizare sau regionalizare, pentru că oferă posibilitatea analizei interacțiunii între structurile locale sau internaționale și actorii sociali. Dacă la începuturile gândirii sociologice, originile acțiunii umane erau plasate în afara indivizilor la nivel suprauman, suprasocial fie ținând de domeniul
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
siguranță, noțiuni precum Volksgeist, Volksseele și Gesamtgeist (înțelese ca spirit sau suflet colectiv) i-au fost familiare lui Durkheim, practic ideea de spirit al poporului fiind preluată, interpretată și dezvoltată prin sintagma "conștiința colectivă" (conscience collective). Conceptul este introdus în explicarea unui tip de solidaritate specifică în societățile tradiționale, numită solidaritate mecanică pe baza ideii de comunitate de ofensă: "Actul criminal ofensează sentimente care, pentru un sistem social dat, se găsesc în toate conștiințele sănătoase" (Durkheim, 1964:73). Aceste sentimente "se
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
ale lui Frobenius și Spengler și sub influența modelului structurii psihicului uman din psihanaliza lui Freud și mai ales din psihologia analitică a lui Jung. Morfologia, deși o metodă potrivită pentru studiul culturilor, e nesatisfăcătoare consideră Blaga pentru că eșuează în explicarea lor. Conform acestei concepții, factorul principal care determină cultura unei populații este viziunea acesteia asupra habitatului natural pe care-l ocupă 21. Altfel spus, viziunea spațială sau sentimentul spațiului, așa cum e exprimată de Frobenius și Spengler, nu e mai mult
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
pacienții cu xerostomie, utilizarea adezivilor bine hidratați produce un efect de căptușire sau ușoară alunecare, reducând iritația fricțională a țesuturilor moi de susținere și prevenind viitoarea deshidratare tisulară. Consecutivă fabricării protezelor mobilizabile și anterioară plasării definitive a protezelor este prudenta explicare a pacientului privind rezultatul dorit după tratament. Pentru pacienții cu factori anatomici, fiziologici și psihologici favorabili, cuprinzând și o experiență îndelungată de purtare a unei proteze, rezultatul anticipat după tratament este favorabil. Invers, pentru persoane care manifestă condiții anatomice orale
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
stat membru distribuie anumite competențe exclusive către entitățile subnaționale, așa cum se întâmplă în Belgia 131. În cazurile unde există parlamente regionale, fără ca statul membru să fie federal, ca în Marea Britanie, acestora li se solicită să-și definească propriul rol prin explicarea părerilor lor propriului executiv sau autorității naționale centrale, dar și explorând noi înțelesuri ale reprezentativității alegătorilor, cum ar fi discuții directe cu instituțiile europene, ocolind astfel centrul național. Parlamentele regionale vor ajunge să utilizeze căi de participare care nu mai
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
confuză, afirmația în cazul Clapa Gheorghe (p.119) că, prin anii 1960, solida clădire a Liceului „Gh. Roșca Codreanu”, atunci Școala medie serală nr.2. a fost rasă „o vreme de pe fața pământului”, iar în cazul N.N. Tonitza (p.414) explicarea rostului și a împ rejurărilor în care s-a constituit „Grupul celor patru”, din care a făcut parte și bârlădeanul, mai ales că „grupuri de opinie” în a rtă au fost mai întotdeauna, era necesar să și găsească măcar asterisc
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]