1,866 matches
-
evreul bătrân între flăcările lumânărilor cântă căderea Ierusalimului: Cine-aducea deodată cirezile din cîmp? Aveau și-atunci ochiul de sticlă, gâtul strâmb, dar aduceau în uliți baliga din pășune și în surâs o scamă din soarele-apune... Deodată după geamuri se aprindeau făclii; o umbră liniștită intra în prăvălii prin ușile-ncuiate și s-așeza la masă. Tăcerea de salină încremenea în casă și-n sloiul nopții jgheabul ogrăzii adăpa. Bunicul între flăcări de sfeșnic se ruga: "Să-mi cadă dreapta, limba să se
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
1968, Scrieri, introd. edit., Iași, 1978; Raicu Ionescu-Rion, Arta revoluționară, introd. edit., București, 1972; Valori lexicale și stilistice în publicistica literară românească, pref. edit., București, 1981; Mihai Eminescu, Opere, XVII, București, 1999 (în colaborare). Repere bibliografice: Ionel Andrașoni, „Sofia Nădejde”, „Făclia” (Cluj), 1973, 835; Eugen Hrușcă, „Mesajul militant al presei române”, „Clopotul” (Botoșani), 1980, 4495; Marian Constantinescu, „Aici e Pământul!”, RL, 1985, 18; Cristea, Teleorman, 747; Iordan Datcu, Marea bibliografie Eminescu, ALA, 2000, 502; Maria Moldoveanu, Sinteza idealului creator (interviu cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290585_a_291914]
-
la altul, salturile acrobatice, mișcarea nebună a determinărilor, cum se Întîmplă În acest remarcabil portret al Vrăjitoarei: „Ne Întîlnirăm c-o vrăjitoare, Fermeca Jună, fermeca soare: La mormînt urlă, cu scrîșniri plînge, De morți cînd seul, fălci, oase strînge, Aci făclia neadormită, Dospește, aprinde, cade uimită; Apoi se scoală, fuge nebună, În vas de nouă frați sînge-adună. De bătrîn cîine culcuș ia-n gheară, Îl răsfrămîntă-n turlă de ceară. De sînger bețe, d-alun nuiele Frige și fierbe pe trei ulcele
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
spre temele lui lirice obișnuite. În O noapte la (ară (din voi. Doine și lăcrămioare) relația este de tandrețe. CÎmpia (spațiul unei reverii amoroase) este acum favorabilă. Motoarele retoricii se pun În mișcare: dulcea taină a umbrelor, lumina mîngîioasă a făcliei de pe cer, glasul de Îngeri, sfinte armonii, plăceri Încîntătoare etc. O agresiune, o irepresibilă ofensivă a suavității. Leagănul acestei divine muzici de șoapte este, Încă o dată, cîmpia: „Frumoasă e cîmpia cu dulcea-i liniștire Pentru acel ce fuge de-a
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
ridică În văzduhul scînteios Ca Înaltele coloane unui templu maiestos, Și pe ele se așază bolta cerului senină, Unde luna Își aprinde farul tainic de lumină. O! Tablou măreț, fantastic!... Mii de stele argintii În nemărginitul templu ard ca vecinice făclii. Munții sînt a lui altare, codrii - organe sonoare Unde crivățul pătrunde, scoțînd note-ngrozitoare. Totul e În neclintire, fără viață, fără glas; Nici un zbor În atmosferă, pe zăpadă - nici un pas; Dar ce văd?... În raza lunei o fantasmă se arată
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
zăpadă - nici un pas; Dar ce văd?... În raza lunei o fantasmă se arată... E un lup ce se alungă după prada-i spăimîntată!” Alecsandri dă strălucitorului din natură și un sens monumental. Un templu nemărginit În care ard mii de făclii, munții ca niște altare colosale, codrii transformați Într-o orgă uriașă („organe sonore”), luna ca un far tainic - iată reprezentările acestei sete de monumental pe care G. Călinescu o considera (În Domina bona) ca fiind caracteristică pentru scriitorul român. La
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
milos. Și copiii buni la suflet, Azi, cu bucurie, dau Cozonaci și ouă roșii La copiii care n-au. Hristos a înviat de Aurelia Pop Zori de aur, farmec sfânt, Murmur dulce pe pamant; Zvon de sfinte melodii, Cimitire cu făclii, Candele cu tămâieri Cântece de mângâieri. Freamăte și șoapte, Sunete de clopote Viorele pe vâlcele, Muguri pe rămurele, Ghiocei și toporași, Mielușei și iepurași; Puișori în pufișori, Stropi de-argint pe mărțișori, Ciripit de ciocârlii, Ouă roșii la copii; Și
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
presei literare românești postbelice, rămâne aceea cuprinsă între anii 1966 și 1968, când la conducere se afla Ion Băieșu. Evident, articolul-program, nesemnat, din numărul inaugural nu putea evita limbajul șablon al ideologiei de partid, alături de afirmația „Aprindem astăzi o nouă făclie în concertul de lumini al culturii românești”, în text făcându-și loc și fraza: „Prin tot ce va întreprinde, «Amfiteatru» își propune ca sarcină de onoare să reflecte profilul tânărului intelectual din epoca noastră, devotat trup și suflet poporului său
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285318_a_286647]
-
Mihail Dolgan, Marginalii critice, Chișinău, 1973, 186; Vasile Coroban, Romanul moldovenesc contemporan, Chișinău, 1974, 249-255, 287-288, 304-305, 314-317; Ion Ciocanu, Cu fața spre carte, Chișinău, 1989, 201-206; Ion Ciocanu, Dreptul la critică, Chișinău, 1990, 280-294; Eliza Botezatu, „Elegie pentru Ana-Maria”, „Făclia”, 1991, 7 iunie; Ion Mușlea, Vasile Vasilache sau Râsul carnavalesc, TR, 1991, 41; Ion Ciocanu, „Elegie pentru Ana-Maria”, „Limba română” (Chișinău), 1992, 1; Petru Creția, O contribuție importantă a prozei moldovenești la cultura națională, LA, 1992, 26 noiembrie; Bogdan Popescu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290443_a_291772]
-
aflat un izvor fertil de inspirație În lupta lagărului antiimperialist și democratic În frunte cu Uniunea Sovietică Împotriva imperialiștilor anglo-americani neguțători de războaie. (Ă) «Pacea lumii e-aicea: e În normele frânte, În izbânzile muncii, Înflorite din plin. E-n făclia chezașe de lumini nefrânte În fereastra de veghe din tăcutul Kremlin!». (Dan DEȘLIU. - Scrisoare pentru Irozii de astăzi) «Clădim o țară fără de mișei Pentru dușmani ni-e ura-ncinsă lavă: Slava lui August douăzeci și trei Ostașului Sovietic pururi slavă
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Marcea, Romanul unui debutant, LCF, 1962, 9; Eugen Agrigoroaiei, „La poarta nr. 3”, IL, 1962, 4; M. Onea, „La poarta nr. 3”, „Scânteia tineretului”, 1962, 3 997; Gabriel Dimisianu, „Pastile contra prostiei”, GL, 1968, 21; Ilie Călian, „Logodnicul din pom”, „Făclia”, 1978, 9 928; H. Zalis, „Vărul șarpelui cu clopoței”, RL, 1979, 4; H. Zalis, „Dragoste la a doua vedere”, RL, 1981, 32; Elena Tacciu, Virtuțile umorului, ST, 1982, 6; Virgil Nistor, „Audiență în cer”, ST, 1984, 3; Mircea Constantinescu, „Audiență
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289448_a_290777]
-
iulie 1904 - împlinirea a 400 de ani de la moartea voievodului Ștefan cel Mare; festivități cu caracter religios - 6 ianuarie („Botezul Domnului” - oficierea slujbei de sfințire a apei Iordanului), „Înălțarea Domnului” - atunci când se sărbătorea și „Ziua Eroilor” (erau organizate procesiuni cu făclii aprinse la cimitirul comunal, cimitirul „Lazaret” și, odată cu sfârșitul Marelui Război, la cimitirul „Eroilor” - Poligonul de tragere), 15 august - „Adormirea Maicii Domnului”, atunci când se sărbătorea „Ziua Marinei”, festivitățile fiind organizate de Liga Navală, aflată sub patronajul Reginei Maria. În Bacău
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
România a fost întreruptă activitatea din toate instituțiile publice sau particulare, indiferent de domeniul lor de activitate. În Bacău, programul comemorativ a avut, la fel ca în toate orașele țării, dou) momente importante: dimineața - Te Deum-ul și procesiunea religioasă (cu făcliile aprinse, participanții s-au deplasat la cimitirul comunal și, ulterior, la cimitirul „Lazaret”ă, iar „după-amiază spre seară” - sărbătoarea culturală. Conform programului, la procesiune - orele 9-10 A.M. - trebuiau să participe toate comandamentele armatei și școlile militare, toate corpurile de trupă
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
de mizeria claselor de jos și în special a țărănimii. Cariera literară a lui Caragiale se împarte în trei perioade: întîia e a comediilor, în care atacă liberalismul; a doua, de care încă n-am vorbit, e a Năpastei, a Făcliei de Paști și a nuvelei Păcat; a treia, a Momentelor etc., când satirizează mahalaua, produs al liberalismului. Această operă întreagă se poate clasifica, apoi, în două categorii: în perioada întîi și a treia, Caragiale e un scriitor satiric; în perioada
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
La Vlahuță, la Delavrancea, la Caragiale, trebuie să fii grand clerc în literatura mondială ca să găsești ce influențe s-au exercitat asupra lor. Și, dacă la Delavrancea se poate spune în chip vag: realismul francez; la Caragiale, cu privire la Năpasta și Făclia de Paști: Dostoievski; La Vlahuță: parnasienii și... Eminescu! - ce se poate spune cu privire la dl Sadoveanu, adică la scriitorul tip din ultima epocă literară? Al cărei literaturi străine e ucenic d-sa? Este drept că proza (Delavrancea, Caragiale) e mai ferită
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
ani, între 1927 și 1946, face parte din redacțiile mai multor periodice, pe unele chiar conducându-le. Astfel, este prim-redactor al ziarelor craiovene „Funcționarul” (1927) și „Curierul Olteniei” (1930-1931), director fondator al revistei „Poezia” (Craiova, 1934-1935) și director la „Făclia” (Timișoara, 1936-1946). Semnează articole pe teme literare și istorice, note și comentarii asupra actualității cultural-artistice, versuri, proză și poartă polemici politice în „Ramuri”, „Crainicul” (Târgu Jiu), „Făclia” (Craiova), „România de Vest”, „Luceafărul” (Timișoara), „Dacia” (Timișoara), „România” (București), ziar la care
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287664_a_288993]
-
Curierul Olteniei” (1930-1931), director fondator al revistei „Poezia” (Craiova, 1934-1935) și director la „Făclia” (Timișoara, 1936-1946). Semnează articole pe teme literare și istorice, note și comentarii asupra actualității cultural-artistice, versuri, proză și poartă polemici politice în „Ramuri”, „Crainicul” (Târgu Jiu), „Făclia” (Craiova), „România de Vest”, „Luceafărul” (Timișoara), „Dacia” (Timișoara), „România” (București), ziar la care îndeplinea funcția de redactor pentru Banat, ș.a. Pentru scurt timp a fost secretar literar al Teatrului Național din Craiova. Debutează editorial în 1926, semnând împreună cu Gh.I. Chițibura
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287664_a_288993]
-
ST CERNAVODA 51,329 27,834 23,495 62159 CT 23096551 2.1.16.5 Celulă 400 kV ST Medg.S 207,138 112,325 94,813 62214 CT 1202728 1.7.1.2 LEȘ 04kV ST.METAL LEA 750 FĂCLIA STLP353 23,439 8,580 14,859 62214 CT 1202729 1.7.1.2 LEȘ 04kV ST.352-353 LEA 750 FĂCLIA MALSUD 205,335 75,169 130,166 62215 CT 2305600 1.7.1.2 PT 20KV BALIZAS M DR
EUR-Lex () [Corola-website/Law/172114_a_173443]
-
207,138 112,325 94,813 62214 CT 1202728 1.7.1.2 LEȘ 04kV ST.METAL LEA 750 FĂCLIA STLP353 23,439 8,580 14,859 62214 CT 1202729 1.7.1.2 LEȘ 04kV ST.352-353 LEA 750 FĂCLIA MALSUD 205,335 75,169 130,166 62215 CT 2305600 1.7.1.2 PT 20KV BALIZAS M DR DUN 266 237 29 62221 CT 1202394 1.7.1.2 DEV.LEA 400kV URSS- RP.BULG 6,632,911 1
EUR-Lex () [Corola-website/Law/172114_a_173443]
-
0,6 Esechiol 0,2 Bugeac 0,1 Pantelimon Runcu 12,5 �� Nistorești 1,8 Poartă Albă Poartă Albă 8,8 Seimeni Dunărea 1,1 Seimeni 1,1 Seimenii Mici 0,9 Saraiu Saraiu 22,7 Stejaru 3,0 Saligny Făclia 1,3 Siliștea Siliștea 4,1 Țepeș 0,7 Topraisar Biruința 0,1 Valu lui Traian Valu lui Traian 5,3 Vulturu Vulturu 5,1 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── TOTAL CONSTANTĂ 20 comune 44 sate ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── COVASNA Barcani Barcani 3,4 Lădăuți 2,6 Sărămaș
EUR-Lex () [Corola-website/Law/172771_a_174100]
-
sat Satu Nou, com. Oltina Reabilitare 100 1106 51 Școala cls. I-VIII comuna Cuza Vodă Reparații capitale 20 1107 52 Școala cls. I-VIII + Grădinița sat Biruința, comuna Topraisar Reparații capitale 100 1108 53 Școala cls. I-IV sat Făclia, comuna Saligny Reparații capitale 100 1109 54 Școala de Arte și Meserii comuna Târgușor Reparații capitale 100 1110 55 Școala cls. I-VIII comuna Târgușor Reparații capitale 150 1111 56 Școala cls. I-VIII nr. 4 Neptun, oraș Mangalia Reparații
EUR-Lex () [Corola-website/Law/192021_a_193350]
-
Congresului al XIII-lea al P.C.R. și alte evenimente cu semnificații adânci în istoria unică și unitară a poporului român, punându-se accent pe dezvoltarea răspunderii față de moștenirea înaintașilor noștri, hotărârea de a duce mai departe, în noile condiții istorice, făclia progresului și civilizației pe pământul României. -Se va acționa pentru creșterea contribuției activității de creație științifică și tehnică la îmbunătățirea calității produselor, reducerea cheltuielilor de producție, perfecționarea utilajelor, instalațiilor, aparaturii și celorlalte mijloace tehnice din dotare, aplicarea și extinderea de
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
De neînțeles și în alternanța stilistică a operei. După anul 1889, temele profund tragice iau locul celor tragicomice din comedii, a jovialității din Claponul sau alte periodice, ocupând, pentru aproape un deceniu, prim-planul creației sale, în nuvele precum O făclie de Paște, Păcat..., În vreme de război, schița Inspecțiune sau drama Năpasta. În cele mai multe dintre aceste texte, un om normal își pierde brusc mințile: Leiba Zibal pentru că e amenințat de un hoț și nimeni nu e dispus să-l ajute
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
a unor creatori de tipul lui Hoffmann, H. H. Ewers sau Buñuel, Villiers de Lisle Adam, Dostoievski ori Bergman. Un fantastic și feroce realism, un Grand Guignol purgat de orice ieftinătate ne face să includem în acest compartiment estetic: O făclie de Paște, Năpasta, Păcat, La hanul lui Mânjoală, Cănuță, om sucit și multe altele, ca de pildă În vreme de război, nuvela de la care pornește filmul Înainte de tăcere. Alexa Visarion (scenarist și regizor) a avut dreptate să "plece" de la ea
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
el a confirmat din nou viziunea dumneavoastră artistică novatoare. După Moscova, aș dori foarte mult să fac un film de desene animate cu Noaptea... Apoi un film după Cănuță om sucit. Și unul după Conu' Leonida... De ce nu și O făclie de Paști? Nu glumiți! Dorința mea este să pun în scenă toate piesele lui Caragiale. Să realizez o Integrală Caragiale! Acest lucru ar fi foarte important atât pentru mine cât și pentru actorii cu care aș lucra aceste spectacole. Ele
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]