2,300 matches
-
să amâie procesul. Un oarecine spunea că mai bine o duce populația pe moșiile Fișereștilor: căci administrația e slabă, oamenii pot fura și se aleg și ei cu ceva, primarii, notarii, învățătorii, preoții se pot alege și ei cu câteva fălci fiecare, și chiar cu daruri de bani, lemn etc. Afacerile acestor Ovrei nu consistă atât în administrarea bună a moșiilor și în cultura rațională, cât în feluritele combinații de șiretlic josnic pe care le fac. De pildă, cineva dă o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
departe până la Botoșani, ori Dorohoi. Aici e regiunea aceea de o bogăție neauzită căreia oameni din partea Muntelui îi zic "la câmp". "La câmp" încă din copilărie îmi evoca ținuturi întinse, iazuri mari, sate rare rare... stepa... Morțun lucrează 2600 de fălci dintre care 1000 proprietate. Mai are pe lângă Ichimenii lui, Ichimenii Holban, parte din Bodron și o parte din Crasnaleuca (aceste din urmă, proprietate a moștenirii Callimachi). Drumuri nu sunt nicăiri. Iarna se pune zăpadă pretutindeni, primăvara trebue să vie proprietarii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
a fost pus parcă aici anume de Dumnezeu ca să înflorească între pustiuri și neamuri sălbatice. Așa în vechi vremuri, aici, între Dunăre și Carpați, neamul nostru a făcut așezare frumoasă, după ce cu ajutorul Domnului și cu braț de criță a zdrobit fălcile tuturor liftelor păgâne. Asta a fost vremea acea din bătrâni povestită când voevozii noștri cei de demult au înălțat steagurile cu țăranii, răzeșii și boierii lor, când Mircea Vodă și Ștefan-Vodă cel Mare au bătut pe Turci care erau atunci
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
pasia beglerbegul Anatoliei. Haider celebi Isaccidede e însărcinat cu supravegherea pdului p. D. 24 " Trupele Anatoliei trec Dunărea. 25 " Se pornește cortul împărătesc. 26 " Împăratul trece peste pod. 27 Marți, popas. 28 Mehuebaschi. 29 Kisilogôl. 30 Popas. 31 Tăbărăște la Fălcii peste Prut. 1 Sept. La Prut. 2 și 3 Sept. Popas. 4 " La satul Sepan; la 5 la Degirmenlü Köji. 6. Budungöli. 7 " Kuri eldschi; 8 podul de la Wise. La 9, în Iași, sosește hanul tătărăsc. La 10 Woiwoda binari
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
dă-mi pace. Crepitus Îl dureau încheieturile și-i pocneau. A început a lua o doctorie. Peste zece zile nu mai auzea încheieturile pocnind. Surzise. Dumnezeu n-a făcut lucrurile frumoase pentru proști și pentru urâți. Samson numai cu o falcă de cal a trecut prin ascuțișul săbiei 5000 de filisteni. Mai ușor să iei decât să dai. Nu s-a schimbat nimic în târgul Ieșilor, avem un slut mai mult. Păcat? Mânâncă în lumea asta și mai ales beau, pentrucă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
față propagandei catolice. Locuitorii din târgurile moldovenești aveau dreptul asupra unor proprietăți particulare, de care puteau să dispună în funcție de interesul lor particular. La 16 martie 1490, Ștefan cel Mare primea prisaca Comarna de la mânăstirea Moldovița și da în schimbul acesteia cinci fălci de vie cumpărate de la Bilic din Hârlău, de la Toader din Hârlău, de la Dumitru Rău din Hârlău și de la alți doi inși din Bosancea și Miletin. Domnul dăruia prisaca mânăstirii Putna. La 23 noiembrie 1499, Olah Ioanăș și Gașpar din Hârlău
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
de la Toader din Hârlău, de la Dumitru Rău din Hârlău și de la alți doi inși din Bosancea și Miletin. Domnul dăruia prisaca mânăstirii Putna. La 23 noiembrie 1499, Olah Ioanăș și Gașpar din Hârlău vând domnului din “ocina lor dreaptă două fălci și două fertale de vie”, pe dealul Hârlăului. La 7 mai 1475, șoltuzii, pârgarii și toți târgoveții din Bârlad împreună cu “toți oamenii săraci din satele ce ascultau de acel târg și sunt așezate în hotarul lui” au cerut domnului să
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
și două fertale de vie pe dealul Hârlăului, mai sus de viile Putnei, de la Nastea, cneaghina lui Iuga vistier. Paisie, arhimandritul Putnei vinde domnului o falce și două fertale de vie, iar doi orășeni din Hârlău vindeau și ei două fălci și două fertale de vie tot pe dealul Hârlăului. În aceeași zi, după ce a plătit banii, domnul a dăruit mânăstirii Bistrița cele trei sate și viile de pe dealul Hârlăului. La 22 martie 1500, Ștefan dă ultimul privilegiu mânăstirii Bistrița. Egumenul
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
poienile, fânețele, izvoarele “și cu toate veniturile și hotarele care au ascultat de demult de acest sat”, și le dăruia bisericii sale. La 2 octombrie 1468, domnul cumpăra jumătate din satul Maneuți și îl dăruia mânăstirii Putna. Cumpără, apoi, nouă fălci și patru prăjini de vie, în dealul Hârlăului, din ocina dreaptă a unor locuitori din târg. În ziua în care se împlineau 13 ani de la victoria asupra lui Petru Aron, domnul dăruia la 12 aprilie 1470, o cădelniță de argint
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
de la Putna avea dreptul de judecată asupra popilor, interzicânduli-se protopopilor sau vornicilor, oricărui mitropolit sau episcop, să se amestece în treburile mânăstirii. La 16 martie 1490, domnul cumpără satul Chișcăuți și îl dăruie mânăstirii. În aceași zi, domnul cumpără cinci fălci de vie și în schimbul lor obține de la călugării Moldoviței prisaca de la Bohotin, Comarna, pe care o dăruie ctitoriei sale “pentru sănătatea și mântuirea doamnei noastre Maria și pentru sănătatea și mântuirea copiilor noștri”. Domnul mai cumpără satul Măcicătății (Măcicătești) de la
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
toto. O variantă a Mioriței colind adaugă portretului bine cunoscut al ciobănașului imaginea draconoctonului: „- Mustăcioara lui/ Pana corbului;/ Ochișorii lui/ Mura câmpului;/ Sprâncenele lui/ Două spici de grâu,/ Mustețioara lui/ Pana corbului./ Călișorul lui/ Puiul zmeului./ Săușoara lui/ De-o falcă de zmeu./ Săbioara lui/ Fulger pe pământ./ Pușculița lui/ Para focului” (Hângulești - Vrancea). În Cudalbi, Galați, colinda cântată femeilor bătrâne dezvoltă descrierea fiului absent: „Fețișoara lui/ Spuma laptelui./ Ochișorii lui/ Două muri de câmp/ Coapte la pământ,/ Ne-ajunse de
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
absent: „Fețișoara lui/ Spuma laptelui./ Ochișorii lui/ Două muri de câmp/ Coapte la pământ,/ Ne-ajunse de vânt,/ Coapte la răcoare,/ Ne-ajunse de soare./ Sprâncenele lui/ Pana corbului,/ Mustăcioara lui/ Spicul grâului./ Călușelul lui/ Puiul zmeului./ Seușoara lui/ Două fălci de zmeu./ Tăftărașul lui/ Două năpârci berci/ De coadă nodate,/ De gură-ncleștate./ Frâușorul lui/ Doi bălăurași,/ De coadă nodați,/ De gură-ncleștați./ Bicișorul lui/ Puiul șearpelui”. Chipul flăcăului conține indicii inițiatice ale recluziunii, interdicția expunerii la soare și vânt corespunde
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Lung în zare se uita”. Abia mai târziu în luptă aflăm despre harnașamentul magic al murgului (cunoscut deja din balada lui Iovan), când este descris în opoziție cu carul infernal al Sâlei: „Avea șeauă, și-avea frâu/ Chiar din o falcă de zmeu;/ Frâul e din năpârcele/ Oacheșe și frumușele,/ Tot din gură încleștate/ Și din coadă înnodate,/ Cum mai negre și ciudate”. Aflat la vârsta transformării, înarmat cu „trofee” ce sporesc puterea calului său, „pruncul” cu ochi negri, ca oricare
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
știai, nu te distrugea. Și când am plecat la Școala normală în clasa I în septembrie în toamna lui 1900, am lăsat acasă pe moșul Vasile Sofroni Iftime care a dăruit mamei acele 200 de prăjini adică 2 1/2 fălci de pământ, bolnav și foarte slab și când am venit acasă de Crăciun nu l-am găsit ! A murit bătrânul acela cu suflet de înger, că pe lângă că a dat mamei atâta pământ, el ne-a legănat și ne-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
de rară frumuseță. El, Alecu Ștefănescu, pe lângă că a fost foarte energic, dar a avut și cu ce purta copiii la școală. Că cu un rac tot sărac și cu un chitic tot calic. El a fost răzeș cu multe fălci de loc. Când a murit Alexandru cel frumos a fost in 1903 și acum e în 1972, adică 69 de ani de atunci, am scris plângând în amintirea lui. Datele din acest articol îs date de Colonelul Irimia Ștefănescu, fiul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
partea de miazăzi a dealului Bogata. Prin mijlocul satului curge pârâul Bogata care se varsă în râul Moldova, chiar la eșirea din sat. Satul are 220 capi de familie și 787 suflete. Noi ne ocupăm cu agricultura pe cele 245 fălci cu care am fost împroprietăriți la 1864, cei 72 de bătrâni de ai noștri și din care se află și azi în viață cum și pe cele 70 hectare date după războiul cel mare 1916-1918, și avem 187 hectare de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
reședință a județului. Toponimul Fălciu își are originea în cuvântul taiphalia (corupt). Dimitrie Cantemir descoperise lângă Fălciu urmele unei vechi cetăți pe care o considera lăcaș al taifalilor. Unii lingviști și istorici indică originea Fălciului în cuvântul comun falce (pl. fălci). Ghermănești. Sat și comună rurală, plasa Podoleni, situat în estul județului. În ceea ce privește originea numelui Ghermănești, Gh. Ghibănescu precizează că provine de la Gherman, urmaș al lui Ilie cel Bătrân, zis și Aliuș. Istoricul hușean credea că „Gherman trăia pe la 1620, după
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
conform dreptului medieval: „a fost drept al nostru ascultător de ocolul Stănileștilor”.) Tot din ocolul domnesc al Hușilor au fost donate bălțile Lăpușna și Lăpușnița de pe Prut, iar prin hrisovul din 27 martie 1640, a dăruit mănăstirii Trei Ierarhi patru fălci de vie de la Huși, situate pe dealul Dric. Peste câțiva ani, în 1646, domnitorul le întărea orășenilor hotarul târgului, care fusese ales și „stâlpit” de însuși Toma Cantacuzino, mare vornic al Țării de Sus. Daniile domnești din ocolul târgului Huși
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
și, mai ales, venită, la Huși și în locurile învecinate. Un exemplu este elocvent în acest sens: în urma conflictului dintre Episcopie și târgoveți (în 1847 și 1868), „dritul de a avea mori de apă și grădini în întindere de optu fălci” a fost acordat Episcopiei, dar în fapt, bulgarii, care se ocupau cu legumicultura, pe moșia ei, au lucrat acest pământ. Autorul este convins că Melchisedec se referea la locul situat în preajma abatorului comunal, unde, în jurul și pe locul fostului „Iaz
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
un „catastih”, în care erau înscrise toate schimbările de proprietate din hotarul târgului. Cea mai veche mențiune trecută în documentul din 10 februarie 1618, unde se arăta că Lupul logofăt al treilea („treti logofăt”) a cumpărat de la popa Neniul, două fălci și jumătate de vie, cu 200 taleri, „în târgul Huși, în Dealul Dricul, între viile popii Trifan și între Simion Dobândă”, aceste vii fiind înscrise și „în catastihul târgului, după vechiul obicei”. Conducerea orașului se îngrijea, printre altele, și de
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
fost un alt dregător medieval. Pârcălăbia era o dregătorie administrativă, judecătorească și militară, iar pârcălabul avea numeroase atribuții, reprezentând pe domn în zona supusă autorității lui. Această dregătorie exista în 1634, căci Vasile Lupu îi întărește pârcălabului Mirăuță Coșescul câteva fălci de vie la Dric, lângă târgul Huși, o vie în satul Costești ș. a. Pe un hrisov din 1673, după vornicul de târg, semna un „Ion Pârcălab”, iar un alt pârcălab este menționat într-un document din 1676, dat în timpul lui
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
hotarele moșiei târgului, care se referă la pădure în partea de apus și spre Lohan. Alt plan al orașului, în 1871, cuprindea întregul teritoriu al târgului Huși, care era format din vatra târgului, imaș și vii, în total 2.400 fălci, prăvăliile Episcopiei - 5 fălci și grădinile ei - 10 fălci. Se remarcă întinderea așezării bulgare în partea estică, unde nu era pădure. Orașul s-a dezvoltat pe linia pieței, de la curtea domnească spre Prut (actuală stradă Ștefan cel Mare). Planul din
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
se referă la pădure în partea de apus și spre Lohan. Alt plan al orașului, în 1871, cuprindea întregul teritoriu al târgului Huși, care era format din vatra târgului, imaș și vii, în total 2.400 fălci, prăvăliile Episcopiei - 5 fălci și grădinile ei - 10 fălci. Se remarcă întinderea așezării bulgare în partea estică, unde nu era pădure. Orașul s-a dezvoltat pe linia pieței, de la curtea domnească spre Prut (actuală stradă Ștefan cel Mare). Planul din 1885 este mai dezvoltat
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
partea de apus și spre Lohan. Alt plan al orașului, în 1871, cuprindea întregul teritoriu al târgului Huși, care era format din vatra târgului, imaș și vii, în total 2.400 fălci, prăvăliile Episcopiei - 5 fălci și grădinile ei - 10 fălci. Se remarcă întinderea așezării bulgare în partea estică, unde nu era pădure. Orașul s-a dezvoltat pe linia pieței, de la curtea domnească spre Prut (actuală stradă Ștefan cel Mare). Planul din 1885 este mai dezvoltat, deoarece trasează străzile principale și
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
de holeră din vara anului 1848 a afectat populația din satele din jur, cum ar fi: Odaia-Bogdana, Lunca Banului, Stănilești. În 1847, în ținutul Fălciu, ca urmare a invaziei lăcustelor, a fost distrusă recolta pe o suprafață de 100.000 fălci. Epidemia făcuse 177 de victime din „starea de gios”, determinându-i pe o parte din localnici să-și părăsească locuințele. În toamna anului 1813, ciuma s-a răspândit în Huși, Galați și Focșani, iar în ianuarie 1814 producea victime și
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]