2,704 matches
-
așadar, dedublarea acelei lumi intermediare, tranzitorii, care este prin definiție lumea teatrului. Dar și a fantomelor. Nefericitele creaturi cărora nimeni nu le-a găsit încă o formă vizibilă, perceptibilă, nu au însă, la Pirandello, statutul unor simple năluciri, al unor fantasme. Ele sunt, dimpotrivă, în viziunea lui, mult mai reale decât actorii. Pentru a-l face pe spectator să înțeleagă acest lucru, dramaturgul propune, tot în didascalii, utilizarea măștilor (preferate pentru forța expresivă a imobilității lor), ca și a anumitor costume
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
acelui adevăr ascuns în „cavernele instinctului”. În Uriașii munților, spectrul fabricat poate fi la fel de credibil ca fantoma, poate purta și transmite un adevăr. Căci datorită puterilor magicianului și a fantomelor create de el, iese la iveală puzderia de imagini, de fantasme ce freamătă neștiute în fiecare dintre noi: „Noi plăsmuim fantomele, fantomele care ne trec prin minte... iar ăsta nu e un joc, ci o realitate miraculoasă în care trăim detașați de toți și de toate, cu o intensitate împinsă până la
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
permițând un travaliu elaborativ de calitate. Ea manifestă interes pentru acest tip de travaliu psihoterapeutic, ceea ce permite reluarea procesului adolescenței: - sentimentul de culpabilitate privind decesul bunicii va fi analizat ca o deplasare a culpabilității sale legată de separarea parentală. În fantasmele sale, Alice s-a simțit ca o „seducătoare” a viitorului său tată vitreg, atrăgându-l într-o oarecare măsură pe acesta în casa lor. Ea este astfel vinovată față de tatăl său și rivală - din nefericire - a mamei sale. Ea se
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
depresiei este cunoscută așa după cum este descrisă la adult, constatăm că există mai multe puncte comune între această psihopatologie și ceea ce este descris în mod obișnuit ca „travaliu psihic al adolescenței” sau „criza adolescenței”. PIERDERI ȘI SEPARĂRI Fie că sunt fantasme sau reale, pierderile cu care adolescentul se vede confruntat au justificat această comparație cu procesul de doliu. Aceste pierderi se situează pe paliere diferite. Pierderea liniștii corpului Apariția adolescenței face să apară o tensiune extremă chiar în interiorul corpului adolescentului. Acesta
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
refugiu posibil atunci când este confruntat cu angoasa sau cu sentimentele de abandon. Dar acestei pierderi a refugiului matern i se asociază pierderea obiectului oedipian. Această distanțare de obiectul oedipian este cu atât mai necesară cu cât intensitatea pulsională amplifică nevoile, fantasmele incestioase și face și mai imperioasă necesitatea adolescentului de a se distanța de obiectul său oedipian, cu atât mai mult cu cât acest proces intra-psihic se complică prin prezența reală, concretă a părinților. Rezultatul cel mai rapid al acestui
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
semn de agresivitate cu atât mai mult cu cât cei din anturajul lui o numesc astfel. Winnicott (1958, 1975) redă pe scurt acest punct de vedere astfel: „a crește este prin natura lucrurilor un act agresiv”. El adaugă „dacă în fantasmele primei copilării întâlnim moartea, în cele ale adolescenței întâlnim crima”. Am putea, de altfel, să conceptualizăm distanța dintre temerile fantasmatice ale copilului și cele ale adolescentului spunând că primele se organizează în jurul pierderii și al morții iar celelalte în jurul distrugerii
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
se separa de obiectele sale oedipiene dezvăluie, în mod brutal, fundamentele narcisiace subiacente și scoate la lumină calitatea interiorizării legăturilor interactive cu „obiectele primare”. Impactul pubertar actualizează două famtasme care sunt resortul esențial al vieții pulsionale inconștiente a oricărui adolescent: fantasma incestuoasă, fantasma paricidă. Acesta este motivul pentru care adolescentul trebuie să se depărteze de obiectele oedipiene. Făcând acest lucru, el rămâne descoperit și devine în același timp dependent de alte obiecte și vulnerabil în fundamentul său narcisiac. Este o particularitate
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
de obiectele sale oedipiene dezvăluie, în mod brutal, fundamentele narcisiace subiacente și scoate la lumină calitatea interiorizării legăturilor interactive cu „obiectele primare”. Impactul pubertar actualizează două famtasme care sunt resortul esențial al vieții pulsionale inconștiente a oricărui adolescent: fantasma incestuoasă, fantasma paricidă. Acesta este motivul pentru care adolescentul trebuie să se depărteze de obiectele oedipiene. Făcând acest lucru, el rămâne descoperit și devine în același timp dependent de alte obiecte și vulnerabil în fundamentul său narcisiac. Este o particularitate a adolescenței
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
a cărei elaborare depinde sigur de construcțiile obiectuale din prima copilărie, dar care necesită îndeplinirea a două condiții: una, subliniată de Diatkine, este aceea ca adolescentul să poată împrumuta obiectului iubit o capacitate de a iubi susceptibilă de a înlocui fantasma iubirii obiectale maternale, în particular iubirea maternă absolută, a doua, subliniată de Braconnier, este aceea ca „adolescentul, sub povara noilor aspirații libidinale, să poată împrumuta obiectului iubit o capacitate de a iubi diferită de a sa”. Această a doua condiție
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
sunt atribuite celuilalt, el trăiește ca o persoană insignifiantă, prea mic pentru a merita această dragoste. Totuși, alteritatea este recunoscută prin diferența dintre sexe și momentul de îndoială inițial, înainte ca sentimentul afectelor împărtășite să satisfacă orice absență, orice pierdere. Fantasma care susține această primă iubire este aceea a unei dualități atotputernice, dualitatea mamă-copil în care toate trebuințele sunt satisfăcute. Dar imaginea mamei arhaice, omniprezentă, invadatoare și absorbante nu este niciodată departe. De asemenea, dorința destructivă a altora amenință mereu această
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
altora amenință mereu această dualitate atât de fericită și de satisfăcută: orice rău este proiectat în exterior de dualitate. Iată de ce prima dragoste trebuie să rămână în zona psihicului și să se evite împlinirea ei: relația sexuală se aseamănă cu fantasma unui semiincest sau a unei posesii orgasmice. Moartea este prețul plătit dacă nu ținem cont de această interdicție (Tristan și Isolda, Paul și Virginie, Romeo și Julieta). Ne permitem, de altfel, o remarcă în legătură cu acest subiect: altădată această primă dragoste
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
în care trăiesc în familii în care nu există nici abuz sexual nici comportament sexual inadaptat) cum ar fi propunerile sexuale sau injuriile sexuale față de profesorii lor sau masturbare foarte frecventă și nedisimulată pentru cei mai tineri; - construiesc fantezii sau fantasme amoroase și sexuale în legătură cu profesorii lor, folosesc „telefonul roșu” cheltuind sume foarte mari, iar adolescenții mai mari au experiențe și parteneri sexuali numeroși fără luarea unor măsuri de precauție și în cadrul unui angajament sexual aproape imediat; - cheltuiesc mulți bani pentru
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
aici un loc central și împiedica orice schimbare care ar fi sursă potențială de catastrofă: plecarea și îndepărtarea pe care o dorea n-ar mai reprezenta nici un risc! Moartea este astfel pentru unii adolescenți singura modalitate de „a trăi” și fantasma unei morți posibile este, de altfel, ceea ce face pentru unii tolerabil faptul de a continua să trăiască. Acest paradox al morții este central la adolescentul care trebuie să accepte să renunțe la statutul său de copil și să-l piardă
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
la fel de bine în sens afectiv cât și material ca: spațiul care separă cei doi protagoniști), rolul de sprijin al acestui obiect rămâne funcțional. Dar dacă obiectul amenință să se îndepărteze sau, din contra, dacă acesta devine prea apropiat, atunci apar fantasme agresive sau legate de moarte și se dezvoltă o angoasă destructurantă. După Jeammet și Birot (1994), comparativ cu adolescenții care prezintă același tip de probleme dar fără să fi trecut la actul suicidar, adolescenții predispuși la sinucidere se caracterizează prin
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
familiale. CONSECINȚELE GESTULUI SUICIDAR Oricare ar fi gravitatea sa aparentă, gestul suicidar îi face întotdeauna să reacționeze pe cei apropiați, în primul rând pe părinți. Ideea că un tânăr adolescent a dorit să pună capăt zilelor sale mobilizează afectele, emoțiile, fantasmele și fanteziile fiecăruia. Tentativa de suicid este, de asemenea, o modalitate de a comunica care se înscrie în mod necesar într-o dinamică interactivă. Este important să înțelegem că TS conține prin ea însăși o logică proprie. Datorită probabil faptului
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
să-l continue. În aceste condiții, obiectivele primordiale ale tratamentului riscă să fie în contradicție cu posibilitățile adolescentului atunci când, datorită relansării travaliului psihic, individul se găsește din nou confruntat cu afectele sale de tristețe, de plictiseală, de proastă dispoziție, cu fantasmele sale în legătură cu pierderile, cu temerile sale depresive, ce-l scufundă din nou în chiar emoțiile și afectele care l-au îmbolnăvit. În această trăsătură particulară constă întreaga specificitate a tratamentului depresiei în adolescență și prin ea se explică faptul că
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
în aceeași măsură, importanța unui tratament psihoterapeutic asociat. O psihoterapie psihanalitică va putea, în cele mai bune cazuri, să desprindă problematica depresivă naturala adolescenței de masca identificatorie în care este fixată și să autorizeze o elaborare a culpabilității provocată de fantasmele agresive și/sau paricidare îndreptate asupra unor imagini parentale atât de fragile. O abordare familială complementară poate, de asemenea, să ofere părinților sprijinul necesar pentru a nu repeta cu această ocazie un nou episod depresiv. Aceasta înseamnă că în aceste
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
familie unde există conflicte și o neînțelegere cronică în cadrul cuplului; tatăl este un om rigid cu numeroase trăsături de personalitate paranoice. Dezimplicarea și această aparentă pasivitate îl protejează pe Gaétan de treceri la act violente care alimentează o parte din fantasmele sale. El va explica foarte bine cum anume putea înainte „să-și controleze” fanteziile și cum, din momentul în care a început acest tratament, s-a simțit din ce în ce mai „enervat”, din ce în ce mai puțin capabil să „controleze” această excitație. Tentativa de suicid s-
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
deziluziei rămân la latitudinea fiecăruia. Pe cei chinuiți prea tare de pruritul familial filosoful îi îndeamnă să adopte copilul altcuiva și conchide că în felul acesta vom cunoaște plăcerea de a-l alege pe individul care corespunde cel mai bine fantasmelor noastre genetice... Tot astfel, aspirantul filosof va ține la cea mai mare distanță pasiunile care-i muncesc trupul și sufletul și generează apoi tulburări considerabile, cum ar fi invidia, gelozia sau resentimentul. Semenii nu pot constitui măsura noastră, trebuie țintite
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
făcea cât o bibliotecă, acest om să fie oare un filosof, la fel ca Parmenide sau Heraclit? Să fim serioși... Dat deoparte, refuzat în rândurile filosofilor serioși, ignorat, Aristip suporta neajunsurile acestei reputații care, așa cum se întâmplă adesea, ține de fantasmele, de imaginarele neînfrânate și de delirurile iscate în mintea celor mărginiți, a celor mărunți și meschini când vine vorba de plăcere. Însuși acest cuvânt îi stânjenește și-i face arțăgoși pe pedanții triști și constipați. Căci cum s-ar fi
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
nu există, pentru că există doar realitatea pe care o denumește ea. Mai târziu, și pe baza aceluiași principiu, unii vor afirma că nici conceptul de câine nu latră. Căci, într-o lume a ideilor pure, viața lipsește atunci când triumfă fantomele, fantasmele și ficțiunile... Mai târziu, discipolul Diogene - zis „Câinele Regal” -, face varațiuni asemănătoare pe aceeași temă. De unde și anecdota filosofului cu felinarul, care a avut o contribuție importantă pentru reputația cinicului - dar și contra ei! Cu părul lung, bărbos, desculț, cu
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
lor, cu obligația de a-și satisface stagiul militar. Sărac, exilat, provincial - dacă ne este îngăduit să utilizăm acești termeni și să comitem anacronisme... -, ținut departe de școlile filosofice ateniene și dominante (platonism, aristotelism), Epicur nu se va închina, evident, fantasmelor platoniciene - superioritatea Atenei, aristocratismul visceral, elitismul reacționar, conservatorismul politic, ezoterismul pedagogic, spiritualismul dualist, deismul arhitectonic, societatea politică închisă, imobilă, sfetnicul prințului, filosoful-rege și alte fleacuri ale unui Platon poreclit de Epicur „Cel numai aur” și recuzat în mod constant, așa cum
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
Anaximandru sau ca un Xenofon, mai apropiați de o poetică decât de o dialectică a evenimentelor... Propunerea fizică epicuriană oferă o globalitate conceptuală compactă: nu există loc pentru îndoială, interogație, inexplicabil sau neexplicat, din care s-ar putea hrăni religiosul, fantasma sau miturile. Nicio zonă de umbră genealogică a zeilor. Atomi și vid, mișcare, iată laitmotivul din care decurge totul. A ieși din această explicație duce drept în zidul intelectual. Redusă la ceea ce o constituie, luminată până în cele mai mici colțișoare
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
filosofie și politică. Nu că filosoful ar trebui să prefere acțiunea publică în locul efortului îndreptat asupra propriei persoane, dar omul activ și ales în cetate trebuie să poată acționa raportându-se la o filosofie. Nu e nicidecum nevoie să reactivăm fantasma platoniciană a filosofului-rege, e suficient să ne gândim la condițiile de posibilitate ale unui rege cât de cât instruit într-ale filosofiei (epicuriene, în speță!). Critica făcută de Philodem politicului i-ar fi bucurat pe cinici sau pe cirenaici: implicându
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
2 Persistența anatemelor. În ciuda - ori din cauza? - absenței detaliilor biografice, exegeții n-au pregetat să-l bârfească pe Lucrețiu în fel și chip: ici tropism machist, colo simptome psihiatrice - filosoful a generat numeroase abordări proiective care atestă mai degrabă obsesiile și fantasmele analistului decât adevărul ființei sau al operei. Să lăsăm deoparte interpretarea post-freudiană a unei filosofii precreștine, poliția corectitudinii politice și consternantele sale derapaje - Lucrețiu inventează libertinajul și, din câte știu (este de-ajuns să-l citești!), nu-l rezervă numai
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]