2,281 matches
-
frust, fără tehnică, derutant, cu aforisme și clișee care fac notația uneori dură, alteori insuportabil de patetică. însă în tot acest amalgam nu exisă complexul clișeului sau frică de patetism. Este pur și simplu o răfuială cu un vechi pact ficțional. în interpretarea autorului, sintagma "fără Caragiale" înseamnă altceva. Este o concluzie de "documentarist" desprinsă din corespondența marelui scriitor, pe cînd făcea "naveta" București-Berlin: "Cînd Caragiale ne-a întrezărit, peste buza timpului, cînd a presimțit ce se întîmplă cu scrisul său
Doi scriitori față cu anii 2000 by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15534_a_16859]
-
individuali și greu de "înregimentat", precum Filip Florian, Lucian Dan Teodorovici, Florin Lăzărescu, Ruxandra Novac, Răzvan }upa, iar lista e departe de a fi, din fericire, epuizată. O altă direcție de excepție este literatura virtualității, cuprinzând scrieri care imaginează spații ficționale ale infiltrării mediaticului în toate domeniile existenței. Această direcție mocnește subteran, începând cu mijlocul ultimului deceniu al veacului trecut, prin scriitori care inventează teritorii ficționale (ale realității virtuale), mai degrabă decât să-și "nareze" propria viață, în cel mai "autentic
Un manifest al virtualității by Lucia Simona Dinescu () [Corola-journal/Imaginative/10458_a_11783]
-
fericire, epuizată. O altă direcție de excepție este literatura virtualității, cuprinzând scrieri care imaginează spații ficționale ale infiltrării mediaticului în toate domeniile existenței. Această direcție mocnește subteran, începând cu mijlocul ultimului deceniu al veacului trecut, prin scriitori care inventează teritorii ficționale (ale realității virtuale), mai degrabă decât să-și "nareze" propria viață, în cel mai "autentic" și brut mod cu putință: de la Adrian Oțoiu la Alina Nelega, Doina Ruști și Florina Ilis, pentru a ne opri doar asupra prozei. Astfel, prin
Un manifest al virtualității by Lucia Simona Dinescu () [Corola-journal/Imaginative/10458_a_11783]
-
construcție, iar manifestul virtualității se vrea încadrat în acest intermezzo. Această a treia cale poate fi numită virtualism critic moderat, în sensul că nu celebrează posibilitatea de "eliberare" a ființei umane prin apelul la noile tehnologii culturale care construiesc teritorii ficționale evazive, dar nici nu ocultează importanța conceptelor și a practicilor existențiale, sociale și estetice ale realității. În primul rând, literatura virtuală nu înseamnă "moartea cărții" sau "moartea autorului", ci mai degrabă fenomenul de coexistență a culturii tipărite cu cultura electronică
Un manifest al virtualității by Lucia Simona Dinescu () [Corola-journal/Imaginative/10458_a_11783]
-
și Stângăcii și enormități) mimează, în suport tipărit, parcursul unei scrieri la interfața calculatorului, atât grafic-formal, cât și tematic și tipologic. În al doilea rând, corporalitatea este una dintre temele proxime ale literaturii virtuale, umanul fiind invocat să populeze imaginarul ficțional, alături de ființe ale vieții sintetice și ale inteligenței artificiale, de avatari de pe Internet sau de clone monstruoase, desprinse parcă din imaginația science-fiction. De pilă, în Ultim@ vrăjitoare de Alina Nelega, universul virtual, derizoriu și carnavalesc, este populat de îngeri decăzuți
Un manifest al virtualității by Lucia Simona Dinescu () [Corola-journal/Imaginative/10458_a_11783]
-
în sensul de implicare socială și politică și de responsabilitate. În romanul "Alexandru" al lui Ion Manolescu, realitatea virtuală a jocurilor interactive tridimensionale îl "absoarbe" pe protagonist într-un spațiu urban al controlului și al supravegherii de tipul rețelei. Povestea ficțională a personajului se înscrie într-o lume virtuală în care corporațiile informatice domină lumea, iar protagoniștii trăiesc după regulile algoritmului scris de către aceștia. Alexandru își pune întrebări existențial-virtuale, rezistă la țesătura puterii panoptice și se opune acesteia în mod activ
Un manifest al virtualității by Lucia Simona Dinescu () [Corola-journal/Imaginative/10458_a_11783]
-
desfășurate pe Internet, pe ecranele telefoanelor mobile sau în paginile de ziar converg înspre instabilitatea teritoriului etic al valorilor și dilemelor mileniului al treilea. Totuși, realitatea este cea care se sustrage și care rezistă oricărei tendințe de virtualizare, deși spațiul ficțional al virtualității este cel care atrage cititorul în universul seducției imaginative și imaginale. În fine, literatura virtuală intră în coreferențialitate cu virtuozitatea și cu vizualitatea, în măsura în care scriitorii construiesc, cu măiestrie artistică, lumi ficționale ale spațiului virtual generat de noile tehnologii
Un manifest al virtualității by Lucia Simona Dinescu () [Corola-journal/Imaginative/10458_a_11783]
-
rezistă oricărei tendințe de virtualizare, deși spațiul ficțional al virtualității este cel care atrage cititorul în universul seducției imaginative și imaginale. În fine, literatura virtuală intră în coreferențialitate cu virtuozitatea și cu vizualitatea, în măsura în care scriitorii construiesc, cu măiestrie artistică, lumi ficționale ale spațiului virtual generat de noile tehnologii, dar și poetici stilistice noi, care îmbină jargonul cibernetic cu argoul comunităților urbane, structurile narative hipertextuale cu modelele fractale (precum volumul Fractalia al lui Șerban Foarță). Relaționarea actuală dintre literatură și tehnoștiință a
Un manifest al virtualității by Lucia Simona Dinescu () [Corola-journal/Imaginative/10458_a_11783]
-
cu argoul comunităților urbane, structurile narative hipertextuale cu modelele fractale (precum volumul Fractalia al lui Șerban Foarță). Relaționarea actuală dintre literatură și tehnoștiință a fost anticipată, spre exemplu, de fenomenul science-fiction și de experimentele avangardiste, de literatura permutațională, precum jocurile ficționale ale grupului Oulipo (Ouvroir de littérature potentielle). Scriitori, precum Marc Saporta (Compoziția nr. 1), Julio Cortazar (Șotron), Raymond Queneau (Exerciții de stil), Milorad Pavic (Dicționarul khazar), Mircea Horia Simionescu (primele două volume ale tetralogiei Ingeniosul bine temperat) au experimentat cu
Un manifest al virtualității by Lucia Simona Dinescu () [Corola-journal/Imaginative/10458_a_11783]
-
de Doina Ruști ori în Coaja lucrurilor sau Dansând cu Jupuita de Adrian Oțoiu. Interpretată ca o concatenare între spațiul realității fizice și cel al noilor medii de comunicare, virtualitatea poate fi analizată deopotrivă în chip fenomenologic, pragmatic, discursiv și ficțional. Situată permanent la o interfață multistratificată, virtualitatea în literatură înseamnă nu doar coexistența dinamică dintre suportul de hârtie și mediul electronic, o experiență scriptică și lecturală maleabilă, ci și un meta-discurs despre corespondențele dintre concepte și ideologii, teorii literare și
Un manifest al virtualității by Lucia Simona Dinescu () [Corola-journal/Imaginative/10458_a_11783]
-
permanent la o interfață multistratificată, virtualitatea în literatură înseamnă nu doar coexistența dinamică dintre suportul de hârtie și mediul electronic, o experiență scriptică și lecturală maleabilă, ci și un meta-discurs despre corespondențele dintre concepte și ideologii, teorii literare și practici ficționale aflate în sincronie cu dilemele ontologice, epistemologice, etice și artistice ale actualității. Virtualitatea nu este condiția dematerializării vieții și a culturii, ci este mai degrabă întâlnirea dintre mediile materiale și simbolice ale realității fizice și mediile culturale computaționale. În aceeași
Un manifest al virtualității by Lucia Simona Dinescu () [Corola-journal/Imaginative/10458_a_11783]
-
anume unuia... estetic. Spațiul creat de Marius Tupan este Marconia, o anagramă a României (plus un ,c" enigmatic), teritoriu format deci printr-o alăturare (juxtalism) foarte vizibilă. Firește, suntem tentați să apropiem această ,țară" de cele inventate, dar mult prea ficțional, de Faulkner sau Márquez. Nu, Marconia lui Tupan este mult mai reală și vine poate de mai departe în timp, dar tot din aria română, din }iganiada lui Budai-Deleanu. O altă direcție de succes a cărții vine din interesul tot
Romanul acumulativ by Valentin Tașcu () [Corola-journal/Imaginative/11536_a_12861]
-
neologice, asupra cyber-spațului ca VR matriceală, incluzivă, elastică, interactivă, generată pe și între computere, "autosimilaritate fractală", "proza postmodernă ca "dimensiune fractală prospectivă și retrospectivă", "indecidabilitate logică și iconică", etc. Urmează privirea în perspectivă și în adâncime, decuparea fractalilor prin aplicații ficționale asupra prozei lui Donald Barthelme, Michel Tournier, Gheorghe Crăciun, Barth, Cărtărescu, Kurt Vonnegut Jr., Ray Bradbury etc. Autorul construiește cu migală dar și cu ușurință un eșafodaj teoretic solid, o carte ce poate fi citită ca "ficțiune utopică ori distopică
LECTURI LA ZI by Iuliana Alexa () [Corola-journal/Imaginative/13705_a_15030]
-
realizată de Ion Manolescu tot în termenii ezoterici ai teoriilor imaginarului postmodern. De pildă, locul lui Dumnezeu în sistem:" Relația Dumnezeu cyberspațiu, fie ea socotită ca metaforă a ubicuității sau ca metonimie a rețelei electronice globale apare în nenumărate ipostaze ficționale: perceperea cyberspațiului ca locație divină (Gibson, în Count Zero, 1987), înțelegerea divinității ca "mitoformă" matriceală (Gibson, Monalisa Overdrive, 1989), acceptarea divinității ca inteligență artificială generalizată), entitatea numită aleatoriu Wintermute din Gibson, Neuromancer, 1995), perceperea globală a rețelei ca sistem nervos
LECTURI LA ZI by Iuliana Alexa () [Corola-journal/Imaginative/13705_a_15030]
-
structură solenoidă încadrabilă în categoria atractorilor stranii (noțiune venită dinspre fizica meteorologiei). Efectul Fluture și teoria haosului sunt noțiuni prea de bon ton spre a nu fi valorificate critic. De altfel, demersul conceptual a fost precedat la noi de cel ficțional, și autorul recunoaște în Orbitorul lui Cărtărescu materialul argumentativ cel mai potrivit. Teoria imaginarului propusă de Ion Manolescu se alimentează firesc din SF, film și literatură, matematici superioare, tehnicile video, realitatea virtuală. Nefiind într-o relație polemică la adresa paradigmei tradiționale
LECTURI LA ZI by Iuliana Alexa () [Corola-journal/Imaginative/13705_a_15030]
-
Alexandra Olivotto În 2004 Consiliul Național al Audiovizualului a cerut elaborarea unui studiu privind violența mediatizată. Ca și în restul Europei sau în Statele Unite ale Americii, la noi violența ficțională o bate pe cea reală, în mare măsură datorită importurilor masive. Dacă stau să reflectez la acest subiect, violența ficțională are un areal de răspândire mai mare tocmai pentru că majoritatea spectatorilor știu că nu e "pe bune". Filmul de artă
Violența de la ordinea zilei by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11637_a_12962]
-
cerut elaborarea unui studiu privind violența mediatizată. Ca și în restul Europei sau în Statele Unite ale Americii, la noi violența ficțională o bate pe cea reală, în mare măsură datorită importurilor masive. Dacă stau să reflectez la acest subiect, violența ficțională are un areal de răspândire mai mare tocmai pentru că majoritatea spectatorilor știu că nu e "pe bune". Filmul de artă a uzat-o și a abuzat-o deopotrivă, uneori eșuând într-o violentă analiză a violenței, care face ca împușcăturile
Violența de la ordinea zilei by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11637_a_12962]
-
de violență - el e un practicant al tuturor genurilor - ar fi fost serios subminată. Nu e cazul, iar filmul demonstrează că o figură tragică poate fi funcțională și fără a suferi de "arete" (virtute). Se crede că, la capitolul violență ficțională, nimic nu poate depăși desenele animate. Iar în anii '90 s-a operat o schimbare majoră: desenele animate de pe TV s-au cățărat cu succes pe marile ecrane. Filmul South Park: mai mare, mai lung & netăiat dă apă la moară
Violența de la ordinea zilei by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11637_a_12962]
-
de minute. Ei, și se mai întreabă cineva de ce aceste desene animate au ajuns în cinematografe. Aici au avut un tratament preferențial - deși contrar avizului specialiștilor - adică o cotă de vizionare care se motivează exclusiv prin faptul că e violență ficțională și în plus animată. Umorul e gros - bancurile cu "pârțaguri" fiind prizate și în țări în care mintea telespectatorilor nu e dusă în "Vacanța mare" - dar filmul aruncă săgeți acide în mai toate direcțiile: valorile burgheze, puritanismul exagerat, orășelele americane
Violența de la ordinea zilei by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11637_a_12962]
-
vitală, îngheață în desenul său turbioanele emoționale, filtrează clocotul trăirii prin convenția strictă a semnului. E un permanent efort în vederea obținerii unei cote maxime a încordării expresive. Pe traiectele senzoriale, afective, intelectuale, încercînd a le prelua sarcina în planul său ficțional, limbajul poeziei dă replici psihologiei, o provoacă prin ineditul său șocant: "opinia despre propria identitate sexuală le este accelerată centripet/ pe măsură ce ei urcă spre balcoane tatonîndu-și cu degetul/ marmura din miezul dezvelit al buzelor răsfrînte" (Homo-erotic art). Ori: "pisica albă
Pasionalitate livrescă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11696_a_13021]
-
parcursul ei, chiar și când acesta e mai accidentat. Spirit geometric, în descendență barbiană, Ion Mircea translează în poezie un alt univers "de curății și semne": cel al credinței. Într-un câmp cultural ce tocmai descoperise textualismul, autoreferențialitatea, imanența universului ficțional, poetul cu lecturi din René Char și Cartea tibetană a morților operează o deschidere pe verticală, descărcând energiile cuvântului și făcându-l să se ridice până la o maiestuoasă cupolă metafizică. Repulsia față de gramaticieni, cu ingineria lor textuală (Partizanul lui Dostoievski
Poemele luminii by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11767_a_13092]
-
din viața lui Lev Tolstoi, ecranizat de regizorul Michael Hoffman, cu Helen Mirren și Christopher Plummer în rolurile principale, Benjamin’s Crossing (1996), The Apprentice Lover (2002) și Rătăcirile lui Herman Melville (The Passages of H.M., 2010), o splendidă reconstrucție ficțională a vieții autorului lui Moby Dick (din care publicăm un fragment). Cărțile lui Jay Parini sunt traduse în peste treizeci de limbi. Locuiește în Vermont, împreună cu soția sa, Devon Jersild, fiind colaborator permanent al mai multor publicații, precum The Guardian
Jay Parini Rătăcirile lui Herman Melville by Luana Schidu () [Corola-journal/Journalistic/3102_a_4427]
-
reflecția politică, alte tipuri de eseuri, precum Geniul creștinismului. În partea aceasta non-ficțională el s-a exprimat mai bine și cred că la acest versant al operei sale putem să aderăm mai bine acum, ca și cum toate eforturile lui în domeniul ficțional ar fi căzut în desuetudine. După mine, după gustul meu, dar cred că el e același cu al majorității cititorilor de azi, Chateaubriand a eșuat în ficțiune, dar a recuperat, s-a salvat prin dicțiune. Ficțiunea lui pare cam prăfuită
Cu Gérard Genette despre Figuri V by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15280_a_16605]
-
în dreptul fiecărui conmesean la cina cea de taină se așezase un tub sigilat cu ceară roșie în interior aflându-se un papirus pe care se scrisese: pașaport pentru eternitate! Poate s-a gândit Emilian Marcu că nici într-o lume ficțională, imaterială, o lume cu trupuri din idei, ascunsă într-un spațiu ai cărui pereți din piatră se măcinau de o boală necunoscută și unde se căuta piatra filosofală capabilă să dea lumii tinerețea veșnică, nici într-o asemenea lume izvorâtă
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93063]
-
Mamă : o identitate ficțională E, mai întâi de toate, o închipuire. Una identitară. Din câte-mi amintesc, e mai veche decât adolescența, vârsta zburătoare doar o fixează întru câtva. Ce ești începe mai mereu cu ce ai putea fi. Aș putea fi - dac-aș
Poveşti cu scriitoare şi copii by Miruna Runcan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1780]