4,586 matches
-
După cum au arătat Daniel Dayan și Elihu Katz, Daniel Hallin și alții, evenimentele media globale, ca summit-urile, sînt procese cu o mare încărcătură simbolică, reflectate de toate mijloacele de comunicare din lume și care se adresează unui "public mondial" fictiv 17. În cazul celor trei summit-uri majore între Reagan și Gorbaciov la Geneva, în 1985, la Washington, în 1987, și la Moscova, în 1988 audiența de pe tot cuprinsul globului a urmărit cum canale precum CNN, programul Nightline de la ABC
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
pot fi înțelese corect din perspectiva ortodoxă asupra sferei publice, nedespărțită de o versiune modernă timpurie a diviziunii dintre "public" și "privat". Apărătorii săi ar putea răspunde că cel puțin unele dintre sferele publice menționate mai sus sînt sfere publice fictive, deoarece ele nu sînt nici permanente și nici structurate pe argumentări raționale sau pe ceea ce Garnham numește "o politică rațională și universalistă". Desigur așa cum arată controversa publică nepermanentă generată de mișcările sociale -, nu toate exemplele de viață publică citate mai
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
carte) Duras" sau "ultima (carte) Tournier"). Sau autorul semnează cu alt nume, împrumutat sau inventat: pseudonimul; facem trimitere la lucrările lui M. Laugaa (1986) și ale lui J.-B. Puech (1982), subliniind interesul vădit pentru a desluși folosirea unui nume fictiv. Sau semnătura autorului nu apare, caz în care vorbim despre anonimat. Prin urmare, numele autorului est indisolubil legat de semnătură, după cum subliniază și Peggy Kamuf: Asemenea unei liniuțe de unire sau unei cratime, semnătura stabilește spații, unește și desparte. Pe
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
îi dau și o familie. M-am adîncit în propria-mi biografie, dar și în ficțiunea totală, după cum obișnuiesc", a declarat el. Textul romanului Expoziția colonială vorbește de paratext (pseudonimul: Érik Orsenna): istoria familiei Orsenna îl prezintă cititorului pe romancierul fictiv născut din imaginația lui Éric Arnoult. Însuși numele autorului are numeroase ecouri în carte; nu doar pseudonimul, ci și numele autentic al autorului: astfel, Jean Arnoult, atașat de presă, este evocat de două ori în Expoziția colonială; Thierry Arnoult este
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
autentic al autorului: astfel, Jean Arnoult, atașat de presă, este evocat de două ori în Expoziția colonială; Thierry Arnoult este un vecin din sala de examen al eroului din Une comédie française. În sfîrșit, după ce a povestit istoria familiei sale fictive, autorul apare în epilogul din Expoziția colonială: " Am putea să îi dăm numele nostru, e un nume frumos, Orsenna, spuse Clara. Și viața noastră, de asemenea, poate și-ar găsi fericirea în ea, spuse Gabriel. Ai dreptate, spuse Clara, uneori
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
în diferite situații de viață ceea ce a învățat. El se bazează pe ideea că se poate învăța nu numai din experiența directă, ci și din cea simulată. A simula este similar cu a mima, a imita, a reproduce în mod fictiv situații, acțiuni sau fapte. Scopul este de a-i pune pe elevi în ipostaze care nu le sunt familiare, tocmai pentru a i ajuta să înțeleagă situațiile respective și pe alte persoane care au puncte de vedere, responsabilități, interese, preocupări
Jocul de rol, Universul copiilor by Mirela Bondrea, Lică Prisecaru () [Corola-publishinghouse/Science/1296_a_2069]
-
o posesiune de care nici un mare prozator nu e străin. Rebreanu are și el una"178. Talentul, arta unui scriitor constă în capacitatea de a-și găsi un: "spațiu matrice al imaginației"179. E vorba, înainte de toate, de un teritoriu fictiv și numai în subsidiar de reprezentarea unuia geografico-etnografic. Conform opiniei lui Nicolae Balotă s-ar putea trasa adevărate hărți ale spațiilor ce se suprapun, în creațiile marilor scriitori, peste geografia reală, așa cum e cazul "Imaginarei Yoknapatawpha, comitatul fictiv al operei
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
un teritoriu fictiv și numai în subsidiar de reprezentarea unuia geografico-etnografic. Conform opiniei lui Nicolae Balotă s-ar putea trasa adevărate hărți ale spațiilor ce se suprapun, în creațiile marilor scriitori, peste geografia reală, așa cum e cazul "Imaginarei Yoknapatawpha, comitatul fictiv al operei lui Faulkner (legat printr-un cordon ombilical de realitatea fizică și morală a modelului american)"180. Afirmația este îndreptățită și o putem susține cu exemple din opera lui Slavici. Arsenalul toponimic folosit de scriitor ne ajută să înțelegem
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
și o putem susține cu exemple din opera lui Slavici. Arsenalul toponimic folosit de scriitor ne ajută să înțelegem mai bine mecanismul general al atribuirii numelor în operă, câtă vreme, ca artist al cuvântului, el reușește să-și creeze arealul fictiv, nu copiind lumea reală, ci perfecționându-și tehnicile de sugestie. Iată toponimia principalelor creații literare ale lui Slavici realizată în 1999 de doi cercetători ardeleni, Anton Ilica și Monica Lavinia Nan. Au fost marcate cu steluță localitățile neatestate, fictive. Romane
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
arealul fictiv, nu copiind lumea reală, ci perfecționându-și tehnicile de sugestie. Iată toponimia principalelor creații literare ale lui Slavici realizată în 1999 de doi cercetători ardeleni, Anton Ilica și Monica Lavinia Nan. Au fost marcate cu steluță localitățile neatestate, fictive. Romane: Revoluția din Pârlești (1873) Pârlești* (poate Păuliș) jud. Arad. Mara (1894) Lipova, Radna, Arad, Viena. Din bătrâni (1902) zona Bucegilor, Târgoviște, anii domniei lui Justinian (527-565). Din bătrâni. Manea (1905)-zona/perioada largă: sec. IX, Târgoviște, Constantinopol, Bagdad. Corbei
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
nu ține de o anumită viziune cosmică a Ordinii universale. Păstrător al normalității în succesiunea vremurilor și a generațiilor astfel, din această perspectivă se vede funcția esențială atribuită eroului salvator. Imaginii unui tată regăsit și reîncarnat, adică imaginii unui tată fictiv substituit tatălui repudiat, îi poate fi totuși opusă o altă imagine: aceea a conducătorului, a șefului unei bande, a persoanei în vîrstă prestigioase, de la care, bineînțeles, se așteaptă nu atît certitudinea unei securități tutelare, cît impunerea unei subordonări, cîteodată ambiguă
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
în orice caz, mai aproape decât alte explicații de natura artificial și de plcerea ei specific, o plcere eterizat, degajat de preocupri practice, nițel cam fad, ca orice e lipsit de suc vital, ca orice sentiment produs de ceva ireal, fictiv, dispensat de a lua atitudini interesate. N-ar mai fi de precizat decât c Ralea d conceptului de form estetic doar o semnificație exterioar, neluând în discuție și pe aceea de form intern, fr de care nu se poate lmuri
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
disipare sau de inhibare a agresivității, mai ales în societatea contemporană, a cărei complexitate pare a pune în dificultate echipamentele biologice de supraviețuire ale omului. Un indicator al acestei stări de lucruri este creșterea a ceea ce Desmond Morris numește "violență fictivă": "Unii membri ai supertribului pot găsi un debușeu privindu-i pe alți oameni omorând răufăcători la televizor sau la cinema. Este semnificativ că în comunitățile puternic subordonate și reprimate, cinematografele locale difuzează filme violente într-o proporție foarte mare. De
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
omorând răufăcători la televizor sau la cinema. Este semnificativ că în comunitățile puternic subordonate și reprimate, cinematografele locale difuzează filme violente într-o proporție foarte mare. De fapt, se poate argumenta că plăcerea de a trăi senzații provocate de violența fictivă este direct proporțională cu gradul de frustrare a celor ce vor să fie dominanți în viata reală. Din moment ce toate marile supertriburi, prin dimensiunile lor, implică o frustrare extensivă acelor ce caută să domine, violența fictivă ajunge să fie tot mai
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
trăi senzații provocate de violența fictivă este direct proporțională cu gradul de frustrare a celor ce vor să fie dominanți în viata reală. Din moment ce toate marile supertriburi, prin dimensiunile lor, implică o frustrare extensivă acelor ce caută să domine, violența fictivă ajunge să fie tot mai răspândită". (Morris, 2010, p. 103) Dacă în comunitățile umane inițiale (alcătuite dintr-un număr de persoane situate cu mult sub o sută) problema străinului era rezolvată prin identificarea lui cu orice persoană care nu aparținea
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
de studiu atât de dificil de delimitat încât, din punct de vedere metodologic, este absolut necesar să operăm o selecție. Putem lăsa la o parte, pentru moment, dimensiunea propriu-zis discursivă a faptelor de limbă, fără a postula însă o autonomie fictivă a producțiilor de limbaj: este vorba doar de a arăta un punct de vedere, limitat provizoriu la un anumit număr de fenomene, punct de vedere adoptat doar în măsura în care ne va ajuta să evidențiem aspectele fundamentale ale punerii în discurs, ceea ce
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
regula ficțiunii: acel pentru că are rolul de a-l face uitat pe de ce? și de a naturaliza sau de a realiza (în sensul de: a face să treacă drept reală) ficțiunea, disimulând ceea ce aceasta a dirijat, [...] adică artificialul: pe scurt, fictivul" (Genette 1969: 97). Această dezagregare a logicii și a temporalității este, înainte de toate, realizată prin "logica" macro-propozițională a punerii în intrigă de care ține seama schema divizibilă în cinci; aceasta ierarhizează relațiile, de altfel cronologice și liniare, între cele cinci
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
de bine timpul unui eveniment, prin concursul de împrejurări care sunt legate de acesta"), PROZOPOGRAFIA: ("descrierea care are drept obiect figura, corpul, trăsăturile, calitățile fizice sau cele exterioare, atitudinea, felul de a se mișca al unei ființe animate, reale sau fictive, adică, o simplă plăsmuire a imaginii"), ETOPEEA ("descrierea care are drept obiect moravurile, caracterele, viciile, virtuțile, talentele, defectele, în fine, calitățile morale mai bune sau mai rele ale unui personaj real sau fictiv"), PORTRETUL ("descrierea atât morală, cât și fizică
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
mișca al unei ființe animate, reale sau fictive, adică, o simplă plăsmuire a imaginii"), ETOPEEA ("descrierea care are drept obiect moravurile, caracterele, viciile, virtuțile, talentele, defectele, în fine, calitățile morale mai bune sau mai rele ale unui personaj real sau fictiv"), PORTRETUL ("descrierea atât morală, cât și fizică a unei ființe animate, reale sau fictive"), PARALELA ("care constă în două descrieri, fie consecutive, fie intersectate, prin care realizăm o apropiere, în raporturile fizice sau morale, a două obiecte pentru a le
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
ETOPEEA ("descrierea care are drept obiect moravurile, caracterele, viciile, virtuțile, talentele, defectele, în fine, calitățile morale mai bune sau mai rele ale unui personaj real sau fictiv"), PORTRETUL ("descrierea atât morală, cât și fizică a unei ființe animate, reale sau fictive"), PARALELA ("care constă în două descrieri, fie consecutive, fie intersectate, prin care realizăm o apropiere, în raporturile fizice sau morale, a două obiecte pentru a le arăta asemănările și deosebirile") și TABLOUL ("anumite descrieri vii și animate, pasiuni, acțiuni, evenimente
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
și poetico-autotelică ale lui Jakobson. Nu vom intra aici în problematica devenită deja clasică, cea a priorității acordate funcției descriptive (concepția așa-zisă descriptivistă) sau funcției argumentativ-retorice (poziția așa-zis ascriptivistă). Atunci când vorbim, ne referim la o "lume" ("reală" sau fictivă, prezentată ca atare sau nu), construim o reprezentare: aceasta este funcția descriptivă a limbii. Dar vorbim cel mai adesea încercând să împărtășim interlocutorului opinii sau reprezentări referitoare la o temă dată, căutând să provocăm sau să intensificăm adeziunea auditorului (sau
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
SAAB ar fabrica mașini în serie, nicio SAAB nu ar mai fi ceea ce este. În aceste două cazuri, schema [informații date → concluzie] este evidentă. Va deveni mai complicată însă odată cu construirea unei lumi mai mult (12) sau mai puțin (11) fictive. În toate aceste cazuri, modelul este: în contextul lui p (Dacă p), este pertinent să enunțăm concluzia q (atunci q)27. Schema argumentativă devine puțin mai complicată odată cu exemplele următoare: (13) Deși cu multe straturi, foarte bune la gust, secretul
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
perpetuarea imaginilor. În acest sens, este perfect posibil să avem imagini despre obiecte care nu există în realitate, dar despre care am auzit, care au ajuns la noi prin intermediul discuțiilor, cărților sau artei. Cu alte cuvinte, individul nu clasifică imaginile fictive prin intermediul observației elementelor desemnate sau descrise de acestea, ci prin faptul că "învață aplicațiile pe care le poate avea predicatul în cauză"10, adică învață cum au fost imaginate de altcineva. Teoria generală a reprezentării enunțată de Nelson Googman susține
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
introduce obiectele în categorii, le descrie, dar care sunt legate de nevoi teoretice și au capacitatea de a contura la nivel abstract o situație sau un obiect concret. De fapt, a avea imagini nu se reduce la a avea reprezentări fictive sau imateriale în minte, ci de a avea o anumită abilitate de a recrea și reinterpreta permanent obiectele și lumea înconjurătoare. Din acest punct de vedere, perspectiva lui Roland Barthes asupra imaginii reprezintă o cu totul altă viziune asupra procesului
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
viziune statică și o înțelegere limitată, în care semnificațiile sunt prestabilite și preluate ca atare. În opoziție cu televiziunea se află realitatea virtuală a internetului, care dilată realitatea și permite interacțiunea cu ea. Imaginile imaginare 29 sunt de fapt lumi fictive, valorifică vise care nu se pot realiza decât printr-o lărgire a realității fizice. Problema este că ele doar se folosesc de nevoi simbolice, dar nu le dezvoltă, nu le stimulează, nu reușesc să contureze o realitate a semnificațiilor, ci
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]