5,981 matches
-
de condiție modestă, C. urmează cursurile primare în comuna natală și Liceul „Andrei Șaguna” din Brașov (1903-1912). Cu sprijinul lui Vasile Goldiș, își continuă studiile universitare, începute la Cluj, la Budapesta (1912-1916) și Viena (1916-1918), unde obține licența în litere (filologie romanică) și filosofie. Devine profesor suplinitor la Școala Normală Confesională din Caransebeș și la Școala de Arte și Meserii din Brașov (1919- 1921), apoi profesor titular de română și franceză la Școala Superioară de Comerț din Cluj (1921-1931). Puternic atras
CLOPOŢEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286301_a_287630]
-
STUDII LITERARE 1 Franz K. Stanzel, n. 1923, studii de Anglistică și Germanistică la Graz și la Harvard University; din 1955 abilitat, apoi profesor la Universitatea Göttingen; între 1959 și 1962 la Universitatea Erlangen-Nürnberg, iar din 1962 profesor onorific de Filologie engleză la Universitatea din Graz. Cele mai importante cărți publicate: Die typischen Erzählsituationen im Roman [Situațiile narative tipice în roman] (1955, 1963); Typische Formen des Romans [Forme tipice ale romanului] (1964, ediția a 11-a: 1987). (c) 2001, Vandenhoeck & Ruprecht
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
în concluzie, cultura religioasă nu era doar producătoare de credințe, ci și de știință; că de-a lungul disputei dintre Rancé și Mabillon, bătălia științei și a credinței, a docților și a pioșilor, a traversat Biserica franceză din interior; că filologia nu s-a născut odată cu umaniștii Renașterii, și nici istoria ca știință în secolul al XVIII-lea sau al XIX-lea, ci cu mult înainte, odată cu diplomatica benedictină; că Republica nu a inventat Statul de Drept, instaurat sub și prin
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
Luther a clocit puii". Dar Erasmus îl reneagă pe Luther; Guillaume Budé pe Calvin. Părinții își dezmoștenesc copiii; fiii își denunță părinții ca fiind lași și "nicodemiți" (Du bist nicht fromm!). Guvernarea oamenilor găsindu-și temei în fidelitatea pentru Scriptură, filologia înlocuiește teologia ca regină a științelor; și filologul își riscă pielea fiindcă poate, într-un fel, dacă nu să clădească și să destrame un regat, cel puțin să-l incite la asta pe Luther, care aruncă șpalturile în fața Romei și
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
nr. 1, serviciul militar, divorțul etc.). Dar, din nefericire, o îngrămădire neorganică de fapte empirice nu alcătuiește un concept. Natura consensului provine dintr-o interogație metafizică, pe cînd ea este izolată de modul său de funcționare. Să ne reamintim că filologia, mama științelor umaniste, plasează consensul la intersecția dintre concentio, arta de a cînta împreună, și consensio, sau conformitatea sentimentelor.61 Natura instrumentelor și acustica sălii ne spun mai mult despre aerul epocii decît o reflecție asupra solfegiului. Este poate mai
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
el le poartă tacit în propria lui experiență istorică. Bagaj mut al zgomotoasei experiențe politice a ultimelor generații, gândirea politică platoniciană ne devine partener de dialog dacă disponibilitatea reflecției istorice și filosofice se alătură puterii de întâlnire a originalului proprie filologiei. Consecvenți acestui principiu al descoperirii partenerului de dialog, am reunit în acest volum studii apropiate spiritului asumării istorice implicite a experienței platoniciene (cum sunt textele semnate de Andrei Cornea sau de Mihai Maci), dar și studii apropiate literei și sistematicii
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
doctorandă a Catedrei de Istoria Filosofiei Antice și Medievale, Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj, cu o temă privind filosofia politică platoniciană. Andrei CORNEA, cercetător științific principal I la Institutul de Studii Orientale „Sergiu Al. George” din București. Anca CRIVĂȚ, studii de filologie clasică, lector la Catedra de Spaniolă a Facultății de Limbi și Literaturi Străine a Universității din București. Mihai MACI, lector al Universității din Oradea, Departamentul de Filosofie, doctorand al Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj, cu o temă privind ontologia lui Martin
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
Centrului de Studii Antice și Medievale al aceleiași universități. Cătălin PARTENIE, Professeur Associé la Université du Québec à Montréal și conferențiar la Facultatea de Științe Politice, Școala Națională de Studii Politice și Administrative, București. Elena POPESCU, lector la Catedra de Filologie Clasică a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj. The Myth of Glaucos (by Andrei Cornea) The idea of the study signed by Andrei Cornea is that the discovery or the instauration of something new is always believed to be or presented as
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
Cu asemenea linii de interpretare asumate, volumul prezent abordează o lectură metafizică, istorică și hermeneutică a textelor platoniciene, complementară lecturii analitice (reprezentată la noi de Valentin Mureșan, prin Comentariul său la Republica lui Platon - Ed. Metropol, București, 2000) și lecturii filologiei critice. Această complementaritate demonstrează polifonia receptării contemporane a textului lui Platon și nu confirmă raportul de exclusivitate al acestor contribuții. Dimpotrivă, ea confirmă manierele diferite în care filosofia politică platoniciană este gândită și comentată în diverse centre universitare românești cărora
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
mai curând aspecte ale temperamentului decât ale aptitudinilor. În științele naturii este implicat factorul perceptiv (P), precum și cel de reprezentare spațială (S). În științele matematice mai intervine factorul numeric (N), fiind aproape eliminat factorul perceptiv. Dacă vom considera și ramurile filologiei și filosofiei drept științe atunci acestea vor necesita o puternică dezvoltare a factorului verbal (V), nemaifiind solicitat factorul numeric. 3. Aptitudinile artistice reprezintă unul dintre cele mai interesante aspecte surprinse în teoriia aptitudinilor. În domeniul artistic, aspectul înnăscut al aptitudinilor
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
privind organizarea instituției care urma să „funcționeze autonom, fiind finanțată de la bugetul de stat”. Statutul adoptat la 2 februarie 1990 prevedea împărțirea în 12 secții, număr sporit la 18 decembrie 1991 la 14. Structura este în prezent următoarea: Secția de filologie și literatură, Secția de științe istorice și arheologie, Secția de științe matematice, Secția de științe fizice, Secția de științe chimice, Secția de științe biologice, Secția de științe geonomice, Secția de științe tehnice, Secția de științe agricole și silvice, Secția de
ACADEMIA ROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285146_a_286475]
-
dat lui Timotei Cipariu pentru prima parte a Gramaticii limbii române, a fost reluată. Se acordă 71 de premii, care poartă numele unora dintre cei mai de seamă specialiști din domeniile științelor, literelor și artelor din țara noastră. În domeniul filologiei și literaturii se decernează premiile „Bogdan Petriceicu Hasdeu”, „Timotei Cipariu”, „Mihai Eminescu”, „Titu Maiorescu”, „Ion Creangă”, „Ion Luca Caragiale” și „Lucian Blaga”. Totodată se acordă, unor importante personalități din țară și de peste hotare, diplomele „Honoris Causa”, „Meritul Academic” și „Distincția
ACADEMIA ROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285146_a_286475]
-
filosofului florentin retras departe de lume, nu se știe ce epicurian ar fi putut fi! XXI ERASMUS „și plăcerea cinstită” 1. Nebunia cuminte a lui Erasmus. Erasmus din Rotterdam î1467-1536) își recunoaște o veritabilă datorie față de Lorenzo Valla: lucrările de filologie și de exegeză biblică ale gânditorului roman declanșează un real entuziasm la cel prezentat în mod clasic drept părintele umanismului - la aproape o sută de ani după Valla. în 1505, el publică, de altfel, Adnotări la Noul Testament ale lui Valla
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
, Georg (28.IX.1953, Codlea), publicist și traducător. După absolvirea liceului în orașul natal, A. a frecventat cursurile Facultății de Filologie a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj (secția germană-engleză, 1972-1976), predând apoi limba germană la școli clujene. Emigrând în Germania (1984), se stabilește la Bonn, unde este angajat corector într-o tipografie, iar din 1991 lucrează ca redactor în cadrul Fundației „Stiftung Ostdeutscher
AESCHT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285195_a_286524]
-
lui Nicolae Mărgineanu, viitoarea scriitoare se întoarce împreună cu mama sa, rămasă văduvă, în ținuturile de obârșie de la Ocna Sibiului, profesând ca învățătoare. A.-M. a făcut studii de teologie la Sibiu (1947) și a urmat la Cluj cursurile Facultății de Filologie (1949). Debutează cu proză pentru copii și cu traduceri în 1933, la „Satul și școala”, ulterior mai semnând sporadic în „Viața copiilor”, „Viața ilustrată”, „Luceafărul”, „Claviaturi”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Gândirea și „Tribuna Ardealului” (la care e redactor). În 1939, îi
ADAMS-MURESANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285181_a_286510]
-
critic literar. Este fiica lui Alexandru Adamek, doctor în economie, și a Mariei Adamek (n. Mihalca), contabilă. A urmat școala primară și liceul în localitatea natală, absolvind Liceul „Vasile Lucaciu” în anul 1976. În perioada 1976-1980 urmează cursurile Facultății de Filologie (secția română-franceză) a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca. Debutează în 1980, în revista „Tribuna”, cu un articol despre proza lui Mihail Sadoveanu. Revine, după terminarea facultății, la Baia Mare, unde îndeplinește mai multe funcții, între care referent și secretar literar la Teatrul
ADAMEK. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285178_a_286507]
-
Ioan (19.VIII.1946, Mediaș), critic și istoric literar, editor. Este fiul lui Gheorghe Adam, tehnician feroviar, și al Elisabetei Adam (n. Balteș), funcționară. A absolvit Facultatea de Limba și Literatura Română la Universitatea din București, luându-și doctoratul în filologie (2000) cu teza Ideologia literară a lui Duiliu Zamfirescu. A fost redactor în secția literatură și artă a ziarului „Scânteia” (1969-1974, 1983-1988), șef al secției de cultură la „Scânteia tineretului” (1974-1983), lector principal la Editura Eminescu (1988-1991), publicist comentator la
ADAM-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285175_a_286504]
-
Jurnalului literar”. Ulterior funcționează ca profesor de limba și literatura română la Iași, Câmpulung Muscel, Bacău și București. Între 1967 și 1982 (când se pensionează) este cercetător la Institutul de Cercetări Pedagogice din București. A obținut titlul de doctor în filologie cu teza Opera literară a lui G. Călinescu (susținută în 1973). Colaborează la „Jurnalul literar”, „Bacăul”, „Moldova”, „Ateneul cultural”, „România literară”, „Luceafărul”, „Convorbiri literare”, „Ramuri” ș.a. Marcat de opera și personalitatea lui G. Călinescu, de care s-a simțit profund
ALECU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285236_a_286565]
-
de Direcția Penitenciarelor, În ziua cînd la București se serba Ziua Muncii, 1 mai, și tot orașul era mobilizat la defilare. În toamna anului 1954, urmînd sfatul unui fost coleg de liceu, m-am Înscris la examenele de la Facultatea de Filologie, presupunîndu-se că la secția de italiană aș fi avut mai multe șanse de a fi admis decît la istorie, din cauza, natural, a dosarului meu, al unuia cu origine nesănătoasă. Preocupările mele mă duceau spre istorie. La toate facultățile erau vizite
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
adresat spunîndu-mi numele. Și, Întrebîndu-l dacă mă sfătuiește să dau examen la istorie, mi-a răspuns discret, dar ferm, că acolo n-aș avea nici o șansă. M-a sfătuit să-mi Încerc norocul În altă parte. Am fost admis la Filologie, unde am urmat cursurile În mod normal. Au fost cîteva arestări, dar puține, și la Facultatea de Filologie În momentul revoluției maghiare din 1956, dat fiind că studenții de la Filologie au fost mai moderați, nu și-au manifestat entuziasmul ca
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
ferm, că acolo n-aș avea nici o șansă. M-a sfătuit să-mi Încerc norocul În altă parte. Am fost admis la Filologie, unde am urmat cursurile În mod normal. Au fost cîteva arestări, dar puține, și la Facultatea de Filologie În momentul revoluției maghiare din 1956, dat fiind că studenții de la Filologie au fost mai moderați, nu și-au manifestat entuziasmul ca la alte facultăți. La sfîrșitul studiilor era instituită o comisie de repartizare la locurile de muncă, alcătuită din
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
-mi Încerc norocul În altă parte. Am fost admis la Filologie, unde am urmat cursurile În mod normal. Au fost cîteva arestări, dar puține, și la Facultatea de Filologie În momentul revoluției maghiare din 1956, dat fiind că studenții de la Filologie au fost mai moderați, nu și-au manifestat entuziasmul ca la alte facultăți. La sfîrșitul studiilor era instituită o comisie de repartizare la locurile de muncă, alcătuită din studenții cei mai meritorii din punctul de vedere al convingerilor politice. Șeful
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
avea nici un fel de aplecare; celălalt coleg a fost Mihai Gramatopol, elenist, latinist, pe care o moarte timpurie l-a răpit nu demult dintre noi. Cu ei am rămas prieten de atunci, ne făcusem și serviciul militar Împreună. Avusesem la Filologie un grup de prieteni din care mai făcea parte Șerban Stati, ajuns mai tîrziu ambasador la Roma, Radu Niculescu, un filolog de foarte bun nivel care a murit tragic, Sorin Alexandrescu, pe care toată lumea Îl cunoaște, mai Întîi profesor universitar
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
din Zrenjanin, secția limba și literatura română-limba și literatura sârbo-croată. Între 1957 și 1966 funcționează ca profesoară la școala elementară din Ecica și în Redacția programului în limba română de la Radio Novi Sad. În 1970 obține licența la Facultatea de Filologie a Universității din Belgrad, specialitatea limba și literatura română. Își ia doctoratul în filologie cu teza Normă și dialect în limba scriitorilor bănățeni de la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea, susținută la Facultatea de Filologie
MAGDU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287954_a_289283]
-
funcționează ca profesoară la școala elementară din Ecica și în Redacția programului în limba română de la Radio Novi Sad. În 1970 obține licența la Facultatea de Filologie a Universității din Belgrad, specialitatea limba și literatura română. Își ia doctoratul în filologie cu teza Normă și dialect în limba scriitorilor bănățeni de la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea, susținută la Facultatea de Filologie a Universității din Timișoara (1979). Din 1974 este lector de limba română la Facultatea
MAGDU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287954_a_289283]