12,882 matches
-
origine persana și indiană), Ibn Șină aduce, incontestabil, destule elemente noi. De exemplu, Averroes afirmă că denumirea de „ființă posibilă și necesară” apare pentru întâia oară la Ibn Șină, acoperind realitatea că evoluție creativă, „realitate intuitivă” (încercând, deci, să combine filozofia intuitivă și cea raționalista ). Timpul este considerat în același timp creat (creația că proces de emanație dincolo de timp), dar și etern (categorie a lumii raționaliste), lumea fiind în același timp eternă dar și creată (dacă creația înseamnă emanația „ființelor posibile
Filozofia orientală în traduceri recente by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/4495_a_5820]
-
ceea ce e ascuns” (sfera cunoașterii intuitive; Dumnezeu; noumenon) și „ceea ce e vizibil” (lumea gândirii raționaliste; omul; phainomenon). Aflat la distanță egală între raționalism și gnoza intelectualista, Ibn Șină definește - într-o Epistola asupra izvoarelor înțelepciunii/ Risala fi ’uyun al-hikma astfel filozofia: „Hikma este perfecțiunea sufletului omenesc prin cunoașterea lucrurilor și afirmarea adevărurilor speculative și practice, în măsura posibilităților omenești”. Tot că pe o noutate în epoca pomeneș te Maimonide părerea lui lui Ibn Șină că „sufletul e intelect dobândit”, creat odată cu
Filozofia orientală în traduceri recente by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/4495_a_5820]
-
limba română de Alexander Baumgarten. Polirom, 2012. „Legile eterne ale politicii, economiei, diplomației“ Între cele trei mari arii de civilizație filozofica, alături de islam și de gândirea chineză, tradițiile filozofice indiene rămân extrem de actuale și interesante mai ales prin ilustrările aduse filozofiei politice. Indologul german Heinrich Zimmer, citat deseori alături de Oldenberg, Bopp, Schlegel în linia „clasicilor” descoperitori germani ai acestei arii de gandire orientale, a sintetizat în cursul sau Filozofiile Indiei fundamentele acestei gândiri (filozofia ca mod de viață, filozofia ca putere
Filozofia orientală în traduceri recente by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/4495_a_5820]
-
filozofice indiene rămân extrem de actuale și interesante mai ales prin ilustrările aduse filozofiei politice. Indologul german Heinrich Zimmer, citat deseori alături de Oldenberg, Bopp, Schlegel în linia „clasicilor” descoperitori germani ai acestei arii de gandire orientale, a sintetizat în cursul sau Filozofiile Indiei fundamentele acestei gândiri (filozofia ca mod de viață, filozofia ca putere, filozofiile timpului, filozofia eternității - jainismul, Sankhya și yoga, brahmanismul, budismul, tantra...). Cursul, gândit și scris în engleză, fiindcă Zimmer a trăit în ultima parte a vieții în America
Filozofia orientală în traduceri recente by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/4495_a_5820]
-
și interesante mai ales prin ilustrările aduse filozofiei politice. Indologul german Heinrich Zimmer, citat deseori alături de Oldenberg, Bopp, Schlegel în linia „clasicilor” descoperitori germani ai acestei arii de gandire orientale, a sintetizat în cursul sau Filozofiile Indiei fundamentele acestei gândiri (filozofia ca mod de viață, filozofia ca putere, filozofiile timpului, filozofia eternității - jainismul, Sankhya și yoga, brahmanismul, budismul, tantra...). Cursul, gândit și scris în engleză, fiindcă Zimmer a trăit în ultima parte a vieții în America, a fost publicat de discipolul
Filozofia orientală în traduceri recente by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/4495_a_5820]
-
ilustrările aduse filozofiei politice. Indologul german Heinrich Zimmer, citat deseori alături de Oldenberg, Bopp, Schlegel în linia „clasicilor” descoperitori germani ai acestei arii de gandire orientale, a sintetizat în cursul sau Filozofiile Indiei fundamentele acestei gândiri (filozofia ca mod de viață, filozofia ca putere, filozofiile timpului, filozofia eternității - jainismul, Sankhya și yoga, brahmanismul, budismul, tantra...). Cursul, gândit și scris în engleză, fiindcă Zimmer a trăit în ultima parte a vieții în America, a fost publicat de discipolul Campbell după moartea profesorului, în
Filozofia orientală în traduceri recente by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/4495_a_5820]
-
politice. Indologul german Heinrich Zimmer, citat deseori alături de Oldenberg, Bopp, Schlegel în linia „clasicilor” descoperitori germani ai acestei arii de gandire orientale, a sintetizat în cursul sau Filozofiile Indiei fundamentele acestei gândiri (filozofia ca mod de viață, filozofia ca putere, filozofiile timpului, filozofia eternității - jainismul, Sankhya și yoga, brahmanismul, budismul, tantra...). Cursul, gândit și scris în engleză, fiindcă Zimmer a trăit în ultima parte a vieții în America, a fost publicat de discipolul Campbell după moartea profesorului, în 1951, fiind acum
Filozofia orientală în traduceri recente by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/4495_a_5820]
-
german Heinrich Zimmer, citat deseori alături de Oldenberg, Bopp, Schlegel în linia „clasicilor” descoperitori germani ai acestei arii de gandire orientale, a sintetizat în cursul sau Filozofiile Indiei fundamentele acestei gândiri (filozofia ca mod de viață, filozofia ca putere, filozofiile timpului, filozofia eternității - jainismul, Sankhya și yoga, brahmanismul, budismul, tantra...). Cursul, gândit și scris în engleză, fiindcă Zimmer a trăit în ultima parte a vieții în America, a fost publicat de discipolul Campbell după moartea profesorului, în 1951, fiind acum pentru prima
Filozofia orientală în traduceri recente by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/4495_a_5820]
-
India o întreagă literatura, manuale despre politica pe înțelesul fiecărui individ, dar mai ales pentru educarea regilor; fabulele animaliere jucând aici un rol esențial. Predând în America, Heinrich Zimmer s-a orientat cu precădere către acest tip de ilustrare a filozofiei vieții, cu accentele folosite în Arthašastra - „manualul cu autoritate despre știința bogăției”, în care pot fi găsite „toate legile eterne ale politicii, economiei, diplomației și războiului”, mai ales in vestitele culegeri Pancatantra și Mahabharata. Zimmer subliniază discreția, distanța, misterul oriental
Filozofia orientală în traduceri recente by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/4495_a_5820]
-
accentele folosite în Arthašastra - „manualul cu autoritate despre știința bogăției”, în care pot fi găsite „toate legile eterne ale politicii, economiei, diplomației și războiului”, mai ales in vestitele culegeri Pancatantra și Mahabharata. Zimmer subliniază discreția, distanța, misterul oriental, versus exoterismul filozofiei occidentale a cărei mândrie „stă în faptul de a fi deschisă înțelegerii și criticii din partea tuturora”. Un exemplu despre modul de actualizare practicat de Zimmer este compararea fabulei șoarecelui din Mahabharata (care s-a ascuns de bufnita și mangusta în
Filozofia orientală în traduceri recente by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/4495_a_5820]
-
o bucățică din venitul regelui. Întocmai cum peștele care se mișcă sub apă nu poate fi surprins dacă bea sau nu apă, la fel si slujbașii cârmuirii folosiți în lucrarea cârmuirii nu pot fi descoperiți în timp ce sustrag bani”. Heinrich Zimmer, Filozofiile Indiei, traducere din engleză de Sorin Mărculescu, Humanitas, 2012
Filozofia orientală în traduceri recente by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/4495_a_5820]
-
că sunt deschizător de drumuri în pictură. Pe români nu prea îi interesează. Eu am născut în stil pe care americanii l-au numit SENSATION, iar francezii antistress. Este un stil care se bazează pe o tehnologie și pe o filozofie. Mai precis, se bazează pe influența celulei ritmice de culoare asupra psihicului uman. Pictura este o știință care la ora actuală a devenit ceva derizoriu, lucru care mă deranjează. Eu am crez în pictură și nu îmi place să văd
Exclusiv. Interviu cu artistul român care a revoluționat pictura. O cerere neobișnuită pentru București: dric tras de cai și prostituate în lenjerie intimă by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/45202_a_46527]
-
de Vulcănescu, dezvăluie Ionuț Vulpescu, s-a petrecut în anul 1937, când acesta i-a refuzat personal profesorului său, celebrul Nae Ionescu, scutirea de vamă pentru un automobil Maybach adus din Germania. Iată, deci, că nu oierii ci profesorii de filozofie aveau Maybach, în perioada interbelică. În vremurile noastre Blejnar nu are mașină, dar în schimb are o mulțime de prieteni care sunt dispuși să îi ofere automobile de zeci de mii de euro pentru a se deplasa. Venirea lui Vulcănescu
Ce legătură este între Sorin Blejnar și Mircea Vulcănescu-un editorial incendiar în Q Magazine () [Corola-journal/Journalistic/45266_a_46591]
-
în convorbirile cu Andrei Grigor despre colegii de generație (și în particular despre critici) vădesc, dincolo de frustrări și dezamăgiri, fairplay-ul unui critic drept. Un moralist de factură existențialistă, în răspăr cu văicăreala și defetismul dominante, care-și dezvăluie, acum, filozofia de viață și resorturile concepției critice. „N-am devenit încă un eurosceptic, dar mi-am întărit convingerile că trebuie să devin un eurolucid.” „N-ai observat, domnule Andrei Grigor, că fundamentul politicii românești postdecembriste e răzbunarea?” „E greu să faci
Editura Timpul mărturisirii by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/4528_a_5853]
-
scenele amuzante cu care este presărată, Amorțire este o carte serioasă, cu un final trist, doar că nimeni nu face caz de această tristețe, nici personajele, nici scriitorul. Florin Lăzărescu nu servește cititorilor, aici ori în alte părți, meditații filozofice - „filozofia”, pentru el, e undeva, printre rânduri, în spatele ochilor speriați ai Valeriei, atunci când în mintea ei se instalează întunericul.
Printre rânduri by Luminița Corneanu () [Corola-journal/Journalistic/3317_a_4642]
-
publicării, fie și fragmentare) răspunde la unele întrebări privind lungul interval de tăcere în care a trăit scriitorul după ce a părăsit, la mijlocul anilor ’60, scena publică. Potrivit lui Rosenbaum, textele vorbesc cu limpezime despre afilierea spirituală a scriitorului: e vorba de filozofia Vedanta, filtrată prin învățăturile lui Ramakrishna. Refuzul lui Salinger de a mai da la iveală vreo scriere s-ar explica prin decizia de „a lua în serios cerința lui swami privind străduința umană”, care ar fi dus în cele din
Din nou despre Salinger by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/3441_a_4766]
-
vine. (Există critici care încearcă să-l „izoleze” pe Mureșan de restul grupului optzecist, descriindu-l ca pe un campion al sobrietății). Cred că ecuația e mult mai simplă: pentru Mureșan (care a urmat, de altfel, la Cluj, studii de filozofie) lumea e mai importantă decât literatura. Evidentei dimensiuni existențiale a poeziei lui i-ar putea fi adăugată și aceea existențialistă. Și nu doar ea. Bagajul cultural al poetului îi conține și pe Platon, și pe Aristotel, și pe cinici (Diogene
Cu cărțile la vedere by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3443_a_4768]
-
Alexandru Matei Ați făcut filozofie. Cum ați ajuns dintr-un domeniu adesea dogmatic, îndeobște disciplinat, la literatură? Nu se poate spune că am ajuns, pentru că am scris dintotdeauna. Voiam să fiu scriitor, dar nu-mi surîdea deloc să urmez Literele. În schimb, deși nu mă
Jérôme Ferrari, Premiul Goncourt 2012: „Premiile sunt o conjuncție fericită a unei multitudini de factori aleatorii.“ by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/3469_a_4794]
-
un domeniu adesea dogmatic, îndeobște disciplinat, la literatură? Nu se poate spune că am ajuns, pentru că am scris dintotdeauna. Voiam să fiu scriitor, dar nu-mi surîdea deloc să urmez Literele. În schimb, deși nu mă trăgea ața să scriu filozofie, îmi plăcea s-o citesc și să o studiez. Am reușit să le împac, așadar, pe amîndouă. Îmi place să gîndesc conceptual, să explic lumea prin filozofie, dar nu să fac filozofie. N-am scris și nu am de gînd
Jérôme Ferrari, Premiul Goncourt 2012: „Premiile sunt o conjuncție fericită a unei multitudini de factori aleatorii.“ by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/3469_a_4794]
-
deloc să urmez Literele. În schimb, deși nu mă trăgea ața să scriu filozofie, îmi plăcea s-o citesc și să o studiez. Am reușit să le împac, așadar, pe amîndouă. Îmi place să gîndesc conceptual, să explic lumea prin filozofie, dar nu să fac filozofie. N-am scris și nu am de gînd să scriu filozofie. Știu că romanul dumneavoastră a intrat la balotaj alături de Peste & Cholera al lui Patrick Deville. Literatura dumneavoastră e în multe privințe foarte diferită de
Jérôme Ferrari, Premiul Goncourt 2012: „Premiile sunt o conjuncție fericită a unei multitudini de factori aleatorii.“ by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/3469_a_4794]
-
schimb, deși nu mă trăgea ața să scriu filozofie, îmi plăcea s-o citesc și să o studiez. Am reușit să le împac, așadar, pe amîndouă. Îmi place să gîndesc conceptual, să explic lumea prin filozofie, dar nu să fac filozofie. N-am scris și nu am de gînd să scriu filozofie. Știu că romanul dumneavoastră a intrat la balotaj alături de Peste & Cholera al lui Patrick Deville. Literatura dumneavoastră e în multe privințe foarte diferită de cea a fostului romancier minimalist
Jérôme Ferrari, Premiul Goncourt 2012: „Premiile sunt o conjuncție fericită a unei multitudini de factori aleatorii.“ by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/3469_a_4794]
-
s-o citesc și să o studiez. Am reușit să le împac, așadar, pe amîndouă. Îmi place să gîndesc conceptual, să explic lumea prin filozofie, dar nu să fac filozofie. N-am scris și nu am de gînd să scriu filozofie. Știu că romanul dumneavoastră a intrat la balotaj alături de Peste & Cholera al lui Patrick Deville. Literatura dumneavoastră e în multe privințe foarte diferită de cea a fostului romancier minimalist: iubiți imperfectul, durata, emoțiile și exploziile afective, desfășurați o sintaxă a
Jérôme Ferrari, Premiul Goncourt 2012: „Premiile sunt o conjuncție fericită a unei multitudini de factori aleatorii.“ by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/3469_a_4794]
-
au marcat intelectual, pentru că am găsit aici și în alte texte mistice citite mai tîrziu o inteligență și o captare extraordinară a complexității - ceea ce nu aflasem deloc la catehism. Aceste lecturi au dus la interesul meu tot mai mare pentru filozofie și pentru metafizică, care mi-a influențat literatura. Descrieți în Predică despre căderea Romei sfîrșitul a două lumi: cea interbelică, curmată de războiul dintre cele două superputeri ideologice, URSS și Germania, apoi al lumii noastre. Dar scrieți că “marmura nu
Jérôme Ferrari, Premiul Goncourt 2012: „Premiile sunt o conjuncție fericită a unei multitudini de factori aleatorii.“ by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/3469_a_4794]
-
lui mari și cu defectele lui de rasă”; la calități, trece: „inteligență aleasă, prezență de spirit, umor, ironie fină, sarcasmul cel mai mușcător, mai presus de toate caracter sentimental și entuziast, având totdeauna la îndemână un fond nesecat din înțeleapta filozofie a poporului român”, iar la defecte: „ca și țăranul nostru, guraliu, adesea se pierde în amărunțimele descripției, slăbind firul logic”. Mai mult, „Creangă e o vastă sinteză etnică a poporului român”, iar în privința expresiei, „e mina cea mai curată, mai
Ion Creangă, de la imagine la mit by Cristian LIVESCU () [Corola-journal/Journalistic/3713_a_5038]
-
1890; v. N. Iorga, Despre Creangă, ediție tematică, cu studiu introductiv, note și tabel cronologic de Cristian Livescu, Editura Crigarux, 2009, p. 21 și urm. 4. Dosarul lui Ion Creangă, în „Șezătoarea”, VII, 1902, p. 16. 5. J. J. Wunenburger, Filozofia imaginilor, Editura Polirom, Iași, 2004, p. 13. 6. Ibid., p. 129. 7. Irena Marica, Diplomația publică: imagine promovată versus imagine receptată, în vol. Relații publice și publicitate. Tendințe și provocări, coord. Adela Rogojinaru, Ed. Tritonic, București, 2006, p. 124. 8
Ion Creangă, de la imagine la mit by Cristian LIVESCU () [Corola-journal/Journalistic/3713_a_5038]