2,959 matches
-
Un anagajat empatic, care se implică, creează o imagine pozitivă, plină de viață, amabilă și mulțumită. Managerul Body Gym ia în considerare în analiza rolului relațional trei ansambluri de elemente: 47 Empatia e un proces cognitiv și afectiv de mare finețe care permite indivizilor să afle ce gândește și ce simte celălalt. Ea pornește de la conștientizarea de sine și continuă cu observarea celuilalt. Teoreticienii au stabilit că empatia îndeplinește cinci funcții principale în viața unui om: 1. funcția cognitivă se referă
Managementul complexului de fitness by Cătălin Constantin Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/1650_a_3075]
-
obișnuiește a se spune chiar că, pentru un cititor modern, este tipică interpretarea psihanalitică, în vreme ce, pentru un cititor medieval, caracteristică e o abordare mitologică 138. Tentativele de ultimul tip sunt, deopotrivă, specifice contemporaneității. Unele sunt cuceritoare prin subtilitatea decriptării, prin finețea receptării. Succint, amintim câteva de acest gen: Oedip, Ulisse, Orfeu, Euridice, Penelopa, Sheherezada, Sybilla, Cassandra etc. Se obișnuiește a se identifica și cuvinte-cheie ale interferențelor miticului în atitudinile afective și intelectuale ale receptorului: Cosmos, Eros, Hybris, Logos, Phisis, Eidos, Paideia
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
au fost traduse și în alte limbi 1, făcând cunoscute preocupările de specialitate ale altor popoare, ne dăm seama imediat de însemnătatea lui Ovid Densusianu în istoria folcloristicii și etnografiei românești. Mă alătur afirmației: „Prin volum, varietate, fervoare, și adesea finețe cercetările întreprinse de Ovid Densusianu asupra culturii populare ocupă în ansamblu operei sale de filolog, profesor, un loc de seamă încât evaluarea lor judicioasă, încă neînfăptuită până azi, ar reclama de drept o lucrare de proporții: lucrare necesară nu numai
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
activă și se evidențiază În jocurile de echipă ( sportiveă ca fotbalul și diferite alte jocuri cu reguli În care copiii se grupează În mod spontan În acelasi fel. Alfabetizarea și programele școlare antrenează dezvoltarea percepției pe linia stabilirii mai de finețe a mărimii, a proporțiilor (identificarea Întregului metrului etcă, identificarea liniilor verticale, orizontale, ale poziției, devin indicii de orientare după ce li se decodifică Înțelesul. În perioada școlară mică, operativitatea gândirii avansează pe planurile figural, simbolic, semantic și acțional la nivelul unităților
MODALITĂŢI DE PREVENIRE A CONDUITEI AGRESIVE by LIDIA CRAMARIUC () [Corola-publishinghouse/Science/1629_a_2944]
-
a subconștientului: operațiunea de extragere a laptelui de la blânda rumegătoare generează imagini de filmf fixate în străfundurile memoriei afective mai adânc decât Magdalena lui Proust. În cadru apar mâinile mulgătorului acționează cu pricepere asupra ugerelor voluminoase ale patrupedei. Degetele au finețea mișcărilor unui pianist, palmele forța unui maseur al naționalei de fotbal, camera se deplasează în sus pentru a evidenția echilibrul cinetic al brațelor, urcă spre umerii ampli, spre ceafa viguroasă, surprinde în trecere zâmbetul calm și se oprește cinci secunde
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
un corp de elită al eticii anticumetrioase (detașamentul de "cajvanterie") a eșuat, fiecare dintre vechii însoțitori spre/ companioni de pe Corabia Nebunilor căutând un loc mai cald. 5. Un aspect esențial al relației scripturale, "umbra mâinii care scrie"(tratat cu mare finețe cândva de Irina Mavrodin) este neglijat de analistul bântuit de imaginea mâinilor mulgătorului. Tocmai de aceea se impune o atitudine critică față de cel autoproclamat AS în virtutea relațiilor cu Editorul. 2. Entre(-gent, -jambe)33 sau despre regulile pilotării navelor pe
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
2007) și Atelierul (Mocanorfoze II). Poem (Editura Cronica, Iași, 2011), texte pluriforme, adesea spectaculare, ce conferă atelierului poetic al lui Traian Mocanu aspectul unei pânze imbricate. Pe de o parte, rețin atenția numeroasele referințe culturale, de cele mai multe ori interpretate cu finețe și umor de un remarcabil cunoscător al esteticilor (în particular) moderne și postmoderne. În textele fără titlu, numerotate simplu, sunt mai întâi invocați sau interpelați Ulyse și Calypso, Don Quijote și copiii lui Faust, Achim Von Arnim și Creangă, Dostoievski și
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
Decuble), Radu Andriescu, gheo ori, surprinzător, pentru figuri underground, egal înfricoșătoare și ispititoare, precum Mihai Avasilcăi, zis și Fanfan sau "Rechinul Pușcăriilor", ale cărui veleități literare, admirate și de Emil Brumaru, sunt reactivate în pitorescul argotic din Homeless. Dar aceste finețuri capricioase subsumate, finalmente, tot literarului una dintre maladiile de care, orice ar face, Ovidiu Nimigean nu poate scăpa slăbesc în intensitate atunci când sunt alăturate textelor în care toți porii sensibilității sunt deschiși spre restaurarea unui eu poetic "vindecat de urticaria
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
și puterea Parizienei? Frumusețea? Bogăția? Elegantă? Toate împreună, dar mai ales o armonizare a acestor trăsături. Chiar în primele fiziologii literare, portretul Parizienelor denotă o ființă complexă, ca în baladele lui François Villon, în care el apreciază senzualitatea lor spirituală, finețea malițioasa și arta replicii. Paul de Kock da o definiție concisa și comuna a Parizienei din perioada cercetată: "une femme réellement belle, riche, élégante et spirituelle est Parisienne" [p.IX]. Fiind de acord, în principiu, cu fiecare dintre aceste epitete
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
Au Bonheur des Dames, p.364]. Francezului, consemnează S. de Gramont [p.84], îi place să seducă și să fie iubit. Elegantă și farmecul fac parte din arsenalul seducerii. Ce are în plus Pariziana față de alte femei? Pariziana întruchipează grațioasa finețe, rafinamentul și senzualitatea feminină. Totul se conjuga cu elegantă: a reuși cu elegantă, a seduce, a trata, "elegantă este o armă, o insignă, un obiect care atrage respectul, o scrisoare de recomandare" [Beauvoir 1998, ÎI, p.280]. Elegantă, grațiozitatea, siguranța
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
pariziene, care are un caracter și o personalitate singulară, românul francez a creat un etalon original în variatele lui ipostaze și manifestări. Că tip, Pariziana a fost instituită de Balzac: diversă, dar oferind în toate personajele care o incarnează aceeași finețe, aceeași inteligență și formele cele mai rafinate ale distincției. Va urma Pariziana lui Zola, bestiala, senzuala, avida, naturalista. Vor urma și altele, dar toate prezentând, în ciuda sau din cauza diversității lor, singularitatea care le diseminează în lumea întreagă cu o certitudine
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
Dambreuse (...) présidait leș assemblées de charité. En cajolant leș duchesses, elle apaisait leș rancunes du noble faubourg et laissait croire que M.Dambreuse pouvait encore se repentir et rendre des services" [Flaubert, L'Éducation sentimentale, p.54]. Doamna Guilleroy, în pofida fineții sale, tricotează în salonul ei cuverturi din lână groasă destinate săracilor, fără nici o grijă pentru discordanta pe care o creează ocupația ei cu decorul Ludovic XV. Doamna Correur, "si heureuse de rendre service" [Zola, Son Excellence Eugène Rougon, p.75
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
pentru expresie. Ipoteticul "limbaj feminin" se poate caracteriza prin: abundență de diminutive, afectivitate artificială, convențională, descriere a nuanțelor 366. Limbajul femeii pariziene are, la rândul lui, anumite particularități. În primul rând, Parizienele nu vorbesc prea mult. Revista La Parisienne constată finețea limbajului feminin, bogat în subînțelesuri: "On connaît des femmes dont la voix est și douce que, prononcé par elles, le moț adieu nous dit ne partez pas" [15.XI.1869, p.2]. Discursul, ca și personalitatea să, sunt greu clasabile
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
lor nouă în secolul al XIX-lea: wagon, omnibuz, quinquiet, bilan; révèrbère, voirie ș.a. "Nodier, (...) ce poète prévoyait déjà que nous parlerions bientôt un français de fantaisie" [Kock, p.VIII IX]. 360 Mercier face o observație de o justețe și finețe mare, care pune specificul limbajului parizian în legătură cu caracterul prescriptiv și imitativ al modei: l'usage, le sceptre inébranlable en main, règle tout, ordonne tout; îl n'y a point de réponse à ces mots, on dit, on fait, on pense
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
consubstanțialitate estetică între cei doi scriitori) vădită de Baudelaire pentru goticul poesc duce la o multitudine de tălmăciri ale textelor autorului lui Annabel Lee în limba marii culturi europene a timpului, impunîndu-l atenției unei audiențe elevate, mult mai sensibile la finețea artistică a straniului și morbidului decît americanii secolului romantic. Editorul și traducătorul majorității prozelor din prezentul volum constată fără echivoc: "E foarte probabil ca fără fervoarea fraternă a lui Charles Baudelaire, Stéphane Mallarmé și Paul Valéry, scriitori aflați în căutarea
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
un succes teribil la public (fapt mai curînd derutant pentru Du Maurier). Pentru James intrat adînc în depresia sterilității creatoare evenimentul este un șoc din care nu-și va reveni niciodată (pasajele de "invidie profesională" față de George sînt studiate cu finețe de către Lodge). Într-o discuție cu editorul McIlvaine, aflînd că Trilby ar putea fi cel mai bine vîndut roman al tuturor timpurilor, James exclamă: "Dumnezeule mare!/.../. Am nevoie de puțin aer"(p.368). Chiar și pe patul de moarte, parțial
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
de nume sonore, precum Peter Brook, după ce cartea de debut a lui Sacks Awakenings/Deșteptări -, publicată în 1973, fusese punctul de plecare pentru o peliculă hollywoodiană). Puntea de legătură a "povestiri lor" profesorului new-yorkez o constituie investigația neu rologică de finețe, pe care el o face pe tipuri de "sindroame de emisferă dreaptă", ceea ce, în limbaj medical, se referă la afecțiunile cerebrale din partea dreaptă a craniului. Emisfera cerebrală dreaptă nu e un loc favorit al cer cetărilor neurologice. Aici se află
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
informații sumare, Ushikawa (Exegetul prin excelență, în ecuația metaforică a textului) deslușește straniile ambiguități generate de "poarta dintre lumi", scoțînd la lumină relația sentimentală cu un iz aproape mistic a eroilor centrali. Incursiunile "tălmăcitoare" ale detectivului sugerează acribia, dar și finețea oricărui exercițiu interpretativ. 1Q84 poate fi, de aceea, caracterizat, în ansamblul său, drept "literatură despre Literatură". E o investigație postmodernă, hipnotizantă, a circuitelor fenomenologice din actul artistic, devenit, iată, subiect de roman. Entuzi asmul "încifrator" al lui Murakami reactualizează marile
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
tot ce este omenesc, în cazul său, se transfigurează, devine literatură. Frazele ei confesive au ceva înalt și auster, par ștampilate, într-o cancelarie celestă. Aceste fraze impun respect și intimidează"48. Fără a se dezice de la preocuparea pentru formă, finețea expresiei este, astfel, îmbinată, la aceasta, cu gravitatea solemnă, în modul de receptare a lumii și a vieții. Rămâne, totuși, ea însăși, știind că: Singurul mod de a fi poet este să fii tu însuți, pentru că, în momentul în care
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
continuă cu o prezentare succesivă a celorlalte (Cincizeci de poeme, Octombrie, Noiembrie, Decembrie, Somnul din somn), asupra cărora monograful nu insistă, întrucât consideră că acestea "nu produc o mutație în cadrul desfășurării lirice a poeziei, ci continuă linia poetică demarată inițial: finețe frenetică sau gravă, turnată în tipare etice și vizionare"134. Esențial de consemnat este strânsa legătură pe care monograful o stabilește între opera autoarei și biografia acesteia, fără să ignore, de asemenea, vocea civică a Anei Blandiana. O altă legătură
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
dimensiuni mici, a vieții cotidiene, în care credința, îngerii, timpul, aglomerația, oamenii, condiția poetului sunt prezentate într-un amalgam de imagini și de cuvinte, acest volum aparține, prin excelențp, postmodernismului. Metafora nu există deloc sau, dacă există, este ascunsă cu finețe în spatele unui limbaj simplu, banal, al cotidianului, în care orice mișcare este surprinsă instant. Deținând o funcție mai mult informativă cu privire la realitatea existențială, poeta are grijă să nu își ascundă ironia și disprețul, pentru o societate care pare să nu
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
sensibilitate ieșită din comun, cu un ascuțit simț al observației, gracilă și puternică, în același timp. Citind acest text, m-am gândit că nu e întâmplătoare această întâlnire, pe calea literelor, cu Ana Blandiana. Le unește un specific interior, o finețe a firii, peste care privitorul nu poate trece nepăsător. Tematica îi facilitează autoarei accesul în lumea atât de generoasă, atât de complicată, atât de fără margini, a poeziei. Vorbind despre Ana Blandiana, despre poetica acesteia, Alina-Iuliana Popescu se referă, de
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
nimeni, nu a intrat în falange și nu și-a surdinizat opiniile pe motivul unor solidarizări conjuncturale, ci a trăit independent, într-un Iași care cauționează toate aventurile (cu condiția să fie substanțiale, vecine cu biblioteca), Salonul literar reprezentând, prin finețe și erudiție, încununarea unui stil, a unei demnități. Motiv pentru care, parcurgând volumul cu atenție și până la capăt, cum îmi este hirea (lucru cerut în mod explicit de către autoare în paginile sale...), am sfârșit prin a zâmbi șăgalnic: nu închideți
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
micromonografiile din Singurătatea scriitorului, pun în lumină însușirile unui istoric literar de anvergură, pentru care documentarea factologică exhaustivă, deopotrivă în plan biografic/ existențial și estetic, este o condiție sine qua non, preliminară apropierii de textele investigate, apoi, cu spirit de finețe și inteligență disociativă. Fără îndoială, exegezele se nutresc dintr-un program de re-evaluare a marii noastre literaturi, de situare a ei într-un circuit mai larg, european. Program vizibil și în vasta Introducere în istoria literaturii române, lucrare critică de
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
iau naștere lecturi "interesate de notele definitorii, inimitabile, dar perene valoric, ale unor opere care au marcat momente de cotitură în dezvoltarea literaturii române" (v. Cuvântul înainte la Singurătatea scriitorului), îndrăznind chiar să "concureze valoric" literatura lumii. Studiile de mare finețe analitică dedicate acestor erudiți rafinați, și în special cele despre Dimitrie Cantemir și G. Călinescu scriitori pe care îi unesc, în viziunea criticului, numeroase afinități descoperite deopotrivă în ordinea propriu-zis estetică și în cea biografică o reprezintă de altfel cel
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]