2,734 matches
-
de mod de punere și, în special, de trăire a problemelor, precum și de responsabilitate personală în fața acestora, într-un cuvânt de spiritualitate, deosebiri destul de adânci spre a nu justifica, în nici un caz, confuzia"2. Dacă în textul precedent ne-am focalizat atenția asupra abordării interconfesionale din perspectiva direcției spirituale a "Gândirii", printr-unul din reprezentanții săi, Simion Mehedinți, în textul de față ne vom axa asupra celei de-a doua direcții spirituale, cea de la "Cuvântul" întrupată de unul dintre reprezentanții săi
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
corectă de a începe dezvoltarea sau regenerarea turismului constă în evaluarea atentă a potențialelor atracții cu cât mai multe opinii. Turismul în zonele netradiționale a fost abordat din diverse perspective. Abordarea dominantă a zonelor dificile din interiorul orașelor s-a focalizat asupra planificării și coordonării sectoarelor public și privat. În cazul celor mai sărace zone ale lumii, tema dominantă a fost etnologia. Preocuparea pentru efectul beneficiilor turismului asupra economiei locale și pentru nivelul optim de absorbție a turiștilor a produs o
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
cooperare iar dialogul între aceștia are un dublu rol: de a conștientiza pacientul în legătură cu stadializarea actului terapeutic și de a informa echipa asupra statusului pacientului și a modificărilor neprevăzute ce pot apărea. Pacientul reprezintă elementul asupra căruia ceilalți factori sunt focalizați pe perioada staționării în cabinetul de medicină dentară. El va dicta conduita terapeutică și rolul său important de a aduce informațiile subiective cu privire la starea sa, este incontestabil. Dotarea și infrastructura cabinetului de medicină dentară este cel de al treilea factor
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
permanență legate de Dodești. Asemeni lui Anteu, întotdeauna de aici și-a împrospătat sufletul și forțele creației, aici a cunoscut profunzimile trăirilor umane pe diverse game valorice, indiferent de situările pe scările sociale. Este meritul lui Mihai Apostu de a focaliza cele scrise sau spuse despre Victor Ion Popa tocmai către acest aspect emblematic. Personalitatea complexă a scriitorului, dramaturgului, regizorului, desenatorului, etc., poate fi considerată tot din atâtea puncte de vedere, dar, prin toate acestea se întrevede legătura intrinsecă, esențială cu
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93461]
-
de discurs sau în istoria conversațională a interlocutorilor, deci accesibili din punct de vedere referențial. Când sistemul gramatical permite dublarea opțională a complementului, între structurile cu dublare și cele fără dublare se stabilește o opoziție de focalizare. Prin dublare se focalizează constituentul nominal din structura enunțului, în timp ce în absența dublării este focalizată acțiunea exprimată prin verb11. Să se compare în dialogurile următoare situațiile de dublare (care satisfac condițiile enunțate mai sus) cu situațiile fără dublare (în care referenții sunt nou introduși
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
punct de vedere referențial. Când sistemul gramatical permite dublarea opțională a complementului, între structurile cu dublare și cele fără dublare se stabilește o opoziție de focalizare. Prin dublare se focalizează constituentul nominal din structura enunțului, în timp ce în absența dublării este focalizată acțiunea exprimată prin verb11. Să se compare în dialogurile următoare situațiile de dublare (care satisfac condițiile enunțate mai sus) cu situațiile fără dublare (în care referenții sunt nou introduși în discurs): B: nu nu. <R eu vreau să ┴> deci tu AVEAI
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
o propoziție (subiect + modalizator + predicat), sugerând un mecanism pragmatic de focalizare a nominalului prin izolarea lui într-un enunț eliptic, urmat de o propoziție în care nominalul respectiv este evocat prin clitic. În cea de a doua secvență, nominalul este focalizat prin izolare intonațională și reluat prin clitic în propoziția imediat următoare. Dacă astfel de structuri, rezultate din mecanisme de autocorecție și focalizare, sunt justificate discursiv în limba vorbită, în limba scrisă, neafectată de astfel de fenomene discursive, ele sunt considerate
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
A: vine cu /leptop/ul↑ B: <R pe mine mă dezgustă> (IVLRA: 59-60) ↓ scriu EU. că mie nu mi-e că trebuie să scriu eu! (IVLRA: 119). În enunțurile eliptice, folosirea formelor pronominale accentuate se justifică discursiv prin trăsătura intrinsecă [+ focalizat] a constituentului conservat în urma elipselor: A: eu nu am plecat cu ăla pentru că mi s-a părut cam rablă. B: mie nu↓ (IVLRA: 88) "vă doare ceva?" "n:u. DA' pă tine↓" " NIci pă mine" (IVLRA: 48). 3.4. Dativul
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
particularitate tipologică a limbii române o constituie prezența "dativului posesiv", în structuri cu posesie alienabilă și inalienabilă, respectiv a "acuzativului posesiv" în câteva structuri cu posesie inalienabilă, referitoare la relația individ - parte a corpului său. În plan discursiv, aceste structuri focalizează în mod diferit relația dintre posesor și posedat. În structurile cu posesie inalienabilă, individul este obligatoriu focalizat în raport cu partea prin dativul/acuzativul experimentator: îi ieșeau ochii (76), îi ajunge burta la gură (82), îmi plesnea stomacul (83), își bate capul
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
respectiv a "acuzativului posesiv" în câteva structuri cu posesie inalienabilă, referitoare la relația individ - parte a corpului său. În plan discursiv, aceste structuri focalizează în mod diferit relația dintre posesor și posedat. În structurile cu posesie inalienabilă, individul este obligatoriu focalizat în raport cu partea prin dativul/acuzativul experimentator: îi ieșeau ochii (76), îi ajunge burta la gură (82), îmi plesnea stomacul (83), își bate capul (119), își bagă coada (120); mă dor gleznele (82), nu mă țin nervii (121), te apasă pe
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
te apasă pe creieri (122). Structurile cu dativ sunt la limita cu reflexivul inerent. În structurile cu posesie alienabilă, vorbitorii au posibilitatea de a stabili o ierarhie discursivă între individ și obiectul posesiei. Optând pentru structura cu dativ posesiv, ei focalizează individul în raport cu obiectul posedat, prezentat ca experimentator al procesului/al stării: ți-ai schimbat radioul (123), și-a băgat banii în buzunar (74); să-mi iau mutația (74). Optând pentru structura cu posesie implicită, fără dativ posesiv sau sintagmă posesivă
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
în raport cu obiectul posedat, prezentat ca experimentator al procesului/al stării: ți-ai schimbat radioul (123), și-a băgat banii în buzunar (74); să-mi iau mutația (74). Optând pentru structura cu posesie implicită, fără dativ posesiv sau sintagmă posesivă, vorbitorii focalizează procesul, nefiind preocupați de raportul de posesie sau de ierarhizarea discursivă a nominalelor (ai schimbat radioul, a băgat banii în buzunar, să iau mutația). Sunt frecvente structurile cu două pronume, pronumele "dativ posesiv" și pronumele complement direct în acuzativ - vi
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
posesiv", mi-am adus cartea); (iii) posesia deviată (spre relații spațiale, la mine în buzunar - în buzunarul meu); (iv) posesia implicită (a venit mama [mea], am adus cartea [ta]) (vezi GA I: 233; Șerbănescu 2005:211). Dintre acestea, sintagmele posesive focalizează individul care este parte în relația de posesie. În structuri posesive clișeizate, focalizarea individului se asociază cu valori discursive suplimentare. Între persoanele I singular, a II-a plural, I plural, pe de o parte, și persoanele a III-a singular
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
dintre actanți (adv./loc. adv. reciproc, în parte). În ciuda diversității nuanțelor, situațiile de focalizare prin pronume/locuțiune reciproc(ă) sunt rare în limba actuală (nicio ocurență în corpus). 3.8. Emfatizarea prin pronume de întărire Prin pronumele de întărire poate fi focalizat emfatic orice actant exprimat prin substantiv (de obicei, cu trăsătura semantică [+ uman]) sau pronume personal/de politețe/reflexiv/posesiv ocupând poziția de subiect, complement sau atribut. Sinonimia dintre pronumele de întărire și alți termeni (chiar, personal etc.) este posibilă doar
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
pe dumneavoastră pe toți și ne întrebăm pe toți (256). O particularitate structurală a limbii române, dubla negație, este valorificată discursiv ca procedeu de focalizare în construcții de tipul nu + verb.....+ adjectiv pronominal negativ + nominal, în care adjectivul negativ, suprimabil, focalizează prin redundanță nominalul determinat: n-am nicio pretenție (105)/n-am pretenții; n-aveți nicio graniță (106)/n-aveți graniță; nu se pune problema de nicio succesiune (212)/nu se pune problema de succesiune. 3.11. Introducerea unui expletiv O
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
acestui ion pozitiv este determinată de componentele vectorului vitezei în cele trei direcții xyz, iar pereții acestui canal atrag sau resping ionul în funcție de polaritatea lui. Așa se explică faptul că ionul se deplasează între două bare încărcate pozitiv care-l focalizează (orientează) pe axa O-z într-un domeniu de potențial, numit “zonă de stabilitate”, în timp ce barele încărcate negativ îl defocalizează, ceea ce face să apară o bosă de potențial (cocoașă) instabilă în planul yOz. Prin urmare, tensiunile alternative (+ și -) sunt defazate
ANALIZA MEDICAMENTELOR. VOLUMUL 2 by MIHAI IOAN LAZ?R, DOINA LAZ?R, ANDREIA CORCIOV? () [Corola-publishinghouse/Science/83481_a_84806]
-
riscurilor catastrofale / 128 4.2.2. Utilizarea datelor istorice ca informații elementare în elaborarea ipotezelor / 129 4.2.3. Analiza contextului regional și internațional / 130 4.2.4. Introducerea sezonalității în cadrul analizei / 130 4.2.5. Analiză descriptivă clară și focalizată pe efectele securității alimentare / 131 4.2.6. A se face legătura între scenariu și analiza efectelor economice / 131 4.2.7. Mijloacele de trai schimbă sau completează analiza securității alimentare / 131 Partea a III-a Globalizarea și nevoia unui
Agrointelligence. Securitatea agroalimentară - o nouă paradigmă a globalizării by Steluța Mădălina Pătrășescu Neacșu () [Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
o notă anglo-saxonă noțiunii, de competitiv intelligence, deoarece a asociat analiza cu acțiunea, plecând de la managementul informațional din cadrul organizațiilor guvernamentale/ neguvernamentale 2. Totuși, trebuie să se facă o distincție între business intelligence și intelligence economic sau competitiv intelligence, cel dintâi focalizându-se pe exploatarea automată a informației. Business intelligence dezvoltă tehnici de exploatare a datelor (data-mining), care sunt structurate și procesate de numeroase softwares personalizate, și care au ca finalitate analiza datelor în masă (big data analytics) sau exploatarea de date
Agrointelligence. Securitatea agroalimentară - o nouă paradigmă a globalizării by Steluța Mădălina Pătrășescu Neacșu () [Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
1.5. Securitatea economică și gestionarea riscurilor Asigurarea securității economice unei entități constă în a identifica și a evalua riscurile și amenințările care îi afectează activitățile, în scopul de a pune în aplicare măsurile adecvate și inteligente. Intelligence economic se focalizează, în special, pe patrimoniul imaterial al entității: know-how, date, nivelul de cercetare, imagine etc.8 Securitatea economică are trei obiective: identificarea și analiza riscurilor și amenințărilor, protejarea, difuzarea unei culturi de securitate a patrimoniului.9 Riscurile și amenințările sunt prezente
Agrointelligence. Securitatea agroalimentară - o nouă paradigmă a globalizării by Steluța Mădălina Pătrășescu Neacșu () [Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
prezentată sub forma unui document integrat, care expune modul prin care o țară asigură securitatea alimentară a cetățenilor săi. Termenul de SSAI se referă la un document integrat care poate fi definit ca plan, strategie, concept sau doctrină. SSAI se focalizează asupra prezentului și viitorului unei națiuni, deoarece se urmărește gestionarea riscurilor și amenințărilor din sectorul agroalimentar, în strânsă legătură cu interesul național. SSAI este complementară altor politici de securitate adiacente, cum ar fi doctrina militară sau strategia de securitate internă
Agrointelligence. Securitatea agroalimentară - o nouă paradigmă a globalizării by Steluța Mădălina Pătrășescu Neacșu () [Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
și viitorului unei națiuni, deoarece se urmărește gestionarea riscurilor și amenințărilor din sectorul agroalimentar, în strânsă legătură cu interesul național. SSAI este complementară altor politici de securitate adiacente, cum ar fi doctrina militară sau strategia de securitate internă, care sunt focalizate pe anumite sectoare și probleme specifice în strânsă legatură cu securitatea agroalimentară. Prin urmare, SSAI caută să integreze și să coordoneze contribuțiile actorilor economici din planul securității naționale, ca răspuns la interesele și amenințările evaluate ca fiind vulnerabile și generatoare
Agrointelligence. Securitatea agroalimentară - o nouă paradigmă a globalizării by Steluța Mădălina Pătrășescu Neacșu () [Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
sănătoasă. A doua temă include o evaluare a amenințărilor și oportunităților din prezent și viitor în sectorul agricol și alimentar. În teorie, ar trebui să se gestioneze atât amenințările interne, cât și cele externe, dar, în practică o SSAI se focalizează, în principal sau mai mult, pe amenințările și oportunitățile externe (conflictele regionale cu impact asupra disponibilității alimentare și a stabilității acesteia). Parteneriatele de securitate economică internațională devin o țintă, ceea ce ar putea conduce la apariția unor oportunități de cooperare. A
Agrointelligence. Securitatea agroalimentară - o nouă paradigmă a globalizării by Steluța Mădălina Pătrășescu Neacșu () [Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
în procesul de revizuire? 9. Ce măsuri ar trebui luate pentru diseminarea unei SSAI pentru a face publicul conștient de conținutul ei? SSAI oferă rareori soluții la problemele de securitate specifice, întrucât aceste documente nu sunt detaliate sau suficient de focalizate pentru a trata fiecare posibilitate. Astfel, în urma aprobării unei SSAI, analiștii securității alimentare sunt responsabili de punerea în aplicare și de monitorizarea continuă a indicatorilor de securitate economică, în scopul evitării unor evenimente surpriză. Aici se pot recomanda următoarele modificări
Agrointelligence. Securitatea agroalimentară - o nouă paradigmă a globalizării by Steluța Mădălina Pătrășescu Neacșu () [Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
1, de mai jos: Fig. 1. Prezentare sinoptică a relațiilor inter-pluri-trans-disciplinare, necesare înțelegerii holistice a aspectelor multifuncționale și polivalente de la nivel bio-economie-agro-silvic economic 16. 4.2. Pentagrama aspectelor multifuncționale la nivel geo-economic și geo-strategic Cercetătorii în economia agrară s-au focalizat de-a lungul timpului asupra performanțelor tehnico-economice a exploatațiilor agricole pentru a compara sistemele de producție între ele și a genera noi proiecte performante. Această abordare integrată s-a fundamentat, în special, pe indicatori economici. În prezent, evaluarea unei agriculturi
Agrointelligence. Securitatea agroalimentară - o nouă paradigmă a globalizării by Steluța Mădălina Pătrășescu Neacșu () [Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
menținerea securității alimentare și a suveranității alimentare 5.1. Agricultura durabilă și securitatea alimentară Agricultura necesită, în prezent, schimbări profunde pentru a răspunde provocărilor contemporane, fie de natură alimentară, socială, economică, ecologică sau climatică. Agricultura de mâine trebuie să se focalizeze pe agricultura durabilă, aceasta punând accent pe Om, Natură și Teritoriu, având ca scop diminuarea dependenței de petrol și eliminarea substanțelor chimice, care afectează și poluează mediul înconjurător (pesticide, îngrășăminte etc), prin propunerea de resurse energetice alternative, creșterea eficientă a
Agrointelligence. Securitatea agroalimentară - o nouă paradigmă a globalizării by Steluța Mădălina Pătrășescu Neacșu () [Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]